ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 28.02.2019

1ra-145/2019 — art. art. 264-1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
28.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. art. 264-1 alin. 4 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.10 CPP
Citează această cauză
1ra-145/2019 — art. art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-145/2019

Curtea Supremă de Justiție

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 11 mai 2017 și a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 august 2018, declarat de

către inculpatul

Anghelov Mihail XXXXX, născut XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.04.2017 – 11.05.2017;

Instanța de apel: 24.06.2017 – 21.08.2018;

Instanța de recurs: 02.11.2018 – 30.01.2019.

temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Anghelov Mihail a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 3 (trei) luni

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită, i-a fost adăugată partea

neexecutată din pedeapsa aplicată prin sentința din 23 aprilie 2014, stabilindu-i

definitiv pedeapsa 4 (patru) ani 1 (una) lună închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 3 (trei) ani.

Anghelov Mihail fiind privat de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un

termen de trei ani, în baza sentinței nr. 1-20 din 23 aprilie 2014, emisă de

Judecătoria Basarabeasca, la 31 decembrie 2016 s-a urcat la volanul

autoturismului model „Vaz 2108” cu numărul de înmatriculare XXXXX, și

deplasându-se prin s. Crihana-Veche, r-nul Cahul, a fost stopat de către

1

colaboratorii MAI fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare

de ebrietate și la ora 00:45 fiind supus testării alcooloscopice cu aparatul special

de tip „Drager” s-a constatat că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat

constituie 0,36 mg/l, ce potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal,

conform indicilor calificativi: „conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de

către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport”.

apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea aplicării pedepsei și

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie anulată

condamnarea cu suspendarea condiționată a pedepsei pe art. 264 alin. (3) Cod

penal, aplicată de Judecătoria Basarabeasca și a aplica față de inculpat o

pedeapsă neprivativă de libertate.

În motivarea apelului a invocat că, prima instanță neîntemeiat i-a stabilit

lui Anghelov Mihail pedeapsa definitivă de 4 ani și o lună, neluând în considerație

faptul că prima infracțiune pentru care a fost condamnat de către Judecătoria

Basarabeasca a fost o infracțiune săvârșită din imprudență și că a doua

infracțiune a fost una ușoară după clasificarea prevăzută de art. 16 Cod penal.

La fel, a fost invocat că prima instanță trebuia să atragă în proces organul

de probațiune în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal, în baza

căror prevederi se putea de anulat condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei, fapt care nu a fost făcut.

apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut că

prima instanță corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și

just a stabilit vinovăția inculpatului Anghelov Mihail în baza art. 2641 alin. (4)

Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe administrate

în cauza penală, și care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că la judecarea cauzei instanța de fond corect a

examinat și acceptat cererea inculpatului Anghelov Mihail privind judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță a dat deplină eficiență

prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, reținând că în speță lipsesc circumstanțe

ce atenuează răspunderea penală, precum nu au fost stabilite nici circumstanțe

agravante, la locul de trai inculpatul se caracterizează pozitiv, la evidența

medicului narcolog și psihiatru, nu se află.

Instanța de apel a mai evidențiat, că inculpatul Anghelov Mihail anterior a

2

fost judecat, inclusiv fiind sancționat și contravențional, ba mai mult, chiar dacă

infracțiunea săvârșită, conform prevederilor art. 16 alin. (2) Cod penal, face parte

din categoria celor ușoare, inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția și a

solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi

penale, iar prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 23 aprilie 2014 a fost

condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, la executarea unei pedepse de 4 ani închisoare cu privare de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 Cod

penal, fiindu-i stabilită perioada de probațiune de 3 ani.

Cu toate acestea, în termenul executării pedepsei cu suspendare

condiționată, la 31 decembrie 2016, s-a urcat la volanul autoturismului model

„Vaz 2108” cu numărul de înmatriculare XXXXX, și deplasându-se prin

s. Crihana-Veche, r-nul Cahul, a fost stopat de către colaboratorii MAI fiind

suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate și la ora

00:45 fiind supus testării alcooloscopice cu aparatul special de tip „Drager” s-a

constatat că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat constituie 0,36 mg/l,

ce potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat.

Instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe, precum că inculpatul

nu și-a făcut concluziile necesare, săvârșind o nouă infracțiune în termenul de

probațiune, corect fiindu-i stabilită acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare

pe termen de 3 luni închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a remarcat, că infracțiunea comisă de Anghelov Mihail

prezintă un pericol social sporit, așa cum generează pericol de diminuare a

securității traficului rutier în care sunt implicate multiple unități de transport,

conducătorii cărora sunt justificați să creadă în nivelul înalt al securității

traficului și în eficacitatea măsurilor de protecție a securității la trafic din partea

statului.

La fel, instanța de apel a evidențiat, că Anghelov Mihail anterior a fost

condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, fiind aplicate în privința

acestuia prevederile art. 90 Cod penal și careva concluzii necesare privind

sistarea faptelor infracționale, acesta nu și-a format.

A mai reținut instanța de apel că, prin sentința anterioară lui

Anghelov Mihail i-a fost stabilită pedeapsa 4 ani închisoare cu privare de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90

Cod penal, fiindu-i stabilită perioada de probațiune de 3 ani, considerând că

prima instanță corect în conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a

adăugat parțial, pedeapsa de 4 ani închisoare cu privare de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani stabilite prin sentința din 23 aprilie

2014, numindu-i acestuia o pedeapsă definitivă în mărime de 4 ani și 1 lună

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pentru un termen de 3 ani.

3

Instanța de apel a reținut că în speță se regăsește situația prevăzută la

art. 90 alin. (10) Cod penal și nu cea de la art. 90 alin. (11) Cod penal, cum invocă

apărarea, deoarece la art. 90 alin. (11) Cod penal este stipulat că „în cazul în care

cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din

imprudență sau o infracțiune intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau

menținerii condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei se

soluționează de către instanța de judecată, la propunerea organului care exercită

supravegherea asupra comportamentului celor condamnați cu suspendarea

executării pedepsei”. Deci, prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal se referă la

pedeapsa anterior aplicată și modul de executare a pedepsei anterior stabilită,

fapt ce denotă că la caz, sunt relevante prevederile art. 85 Cod penal, de care a și

ținut cont prima instanță. Pedeapsa aplicată de către prima instanță fiind una

proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și va fi suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune și va contribui la realizarea scopului de

corectare a inculpatului, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

inculpat cât și de alte persoane.

ordinar, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond în partea stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

mai blândă, decât cea prevăzută de lege, urmând a fi luată în considerație vârsta

sa tânără.

către inculpat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit

neîntemeiat.

În argumentarea opiniei sale acuzatorul de stat menționează, că pedeapsa

stabilită de către prima instanță și menținută de către instanța de apel, este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. art. 76-77

Cod penal, precum și de efectele acestora prescrise în art. art. 78, 85 Cod penal,

3641 Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

4

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului declarat, Colegiul penal constată că inculpatul critică

decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume că, în viziunea sa,

instanțele de fond greșit au individualizat pedeapsa aplicată, argumente ce se

subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la argumentele menționate în recurs, Colegiul penal conchide că

acestea sunt nefondate și nu reflectă prezența în speță a încălcărilor invocate,

deoarece instanța de apel a respectat prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul apărării, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 din prezenta

decizie.

Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de

la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii

respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

5

Cu referire la circumstanțele cauzei, instanța de recurs conchide, că

examinarea cauzei penale în privința lui Anghelov Mihail, a avut loc conform

procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, întrucât inculpatul

până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a recunoscut

vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată (f.d.

64).

Potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de

reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu amendă.

Astfel, instanța de recurs reține că, inculpatul Anghelov Mihail a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, iar

sancțiunea normei incriminate la data săvârșirii infracțiunii prevedea pedeapsa

cu amendă în mărime de la 1050 la 1150 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de

până la 1 an.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de

către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport,

instanțele de fond corect i-au stabilit lui Anghelov Mihail pedeapsa închisorii pe

termen de 3 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsa fiind

stabilită în limita minimă prevăzută de legea penală.

De asemenea, reținând că anterior prin sentința Judecătoriei Basarabeasca,

Anghelov Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 Cod penal, fiindu-i

stabilită perioada de probațiune de 3 ani, instanța de apel corect a menținut

soluția primei instanțe, care în conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa

stabilită a adăugat parțial, pedeapsa aplicată prin sentința nominalizată,

stabilindu-i lui Anghelov Mihail pedeapsa definitivă pe termen de 4 ani și 1 lună

închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pentru un termen de 3 ani.

Colegiul penal remarcă că nu poate fi reținută solicitarea inculpatului cu

privire la aplicarea în privința sa a prevederilor art. 79 Cod penal, urmând a fi

luată în considerație circumstanța că acesta este de vârstă tânără, or, la aplicarea

pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege se ține cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvârșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea

infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a

6

consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei

infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, iar având în vedere aceste

împrejurări, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă,

prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de

altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță

excepțională. Săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de

18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de

judecată drept circumstanță excepțională.

În spiritul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind

personalitatea infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau

stări de lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a

personalității inculpatului. Împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și

caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dizabilități

severe și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de

importanță majoră).

Având în vedere considerentele descrise, Colegiul penal conchide că în

speță, în privința inculpatului Anghelov Mihail nu au fost evidențiate careva

circumstanțe excepționale, care ar genera aplicarea unei pedepse mai blânde în

privința acestuia sau de o altă categorie, iar împrejurările invocate în recurs nu

se încadrează în rigorile impuse de art. 79 Cod penal.

Instanța de recurs ține să sublinieze și faptul, că menținând sentința primei

instanțe, instanța de apel corect a remarcat, că infracțiunea comisă de

Anghelov Mihail prezintă un pericol social sporit, așa cum generează pericol de

diminuare a securității traficului rutier în care sunt implicate multiple unități de

transport, conducătorii cărora sunt justificați să creadă în nivelul înalt al

securității traficului și în eficacitatea măsurilor de protecție a securității la trafic

din partea statului. Anghelov Mihail anterior a fost condamnat pentru săvârșirea

unei infracțiuni similare, fiind aplicate în privința acestuia prevederile art. 90 Cod

penal și careva concluzii necesare privind sistarea faptelor infracționale, acesta

nu și-a format, corect fiind constatată necesitatea aplicării unei pedepse sub

formă de închisoare, deoarece doar prin aceasta poate fi înfăptuită corectarea și

reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea ultimului, cât și a altor persoane.

Față de cele descrise mai sus, Colegiul penal conchide că, instanțele de fond

la compartimentul individualizării pedepsei, au acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75, Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, concluzia instanței de apel de

menținere a sentinței primei instanțe, corespunde circumstanțelor cauzei și

7

criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele

legii, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Anghelov Mihail XXXXX, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 21 august 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-09
0,95
1ra-1432/2019 — art. 264 al. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1432/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-08-08
0,95
1ra-862/2019 — art. 264 alin. 3 lit. b; 266 CP
Dosarul nr.1ra-862/19 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 10 iulie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, examinând admisibilitatea în princip
CSJ 2019-11-01
0,95
1ra-1160/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1160/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari
CSJ 2019-04-03
0,95
1ra-571/2019 — art. 264 al. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-571/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admis
CSJ 2019-05-16
0,95
1ra-745/2019 — art. 264 al.3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-745/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie examinând
Sursă