1ra-156/2019 — Art. 264 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul central din 24 aprilie 2018, Ceban Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 220 (două sute douăzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. A fost încasat de la Ceban Anatolie în folosul lui Bounegru Victor suma de 64000 (șaizeci și patru mii) lei, spre recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. 1 Cheltuielile judiciare în sumă de 320 (trei sute două zeci) lei pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară, au fost trecute în contul statului. În conformitate cu art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, inculpatul Ceban Anatolie a fost eliberat de plata cheltuielilor judiciare legate de păstrarea corpul delict în valoare de 26250 (douăzeci și șase mii două sute cincizeci) lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Ceban Anatolie, la data de 01 iulie 2017, aproximativ la ora 20:25 minute, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, conducând automobilul de model „Nissan Micra” cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe drum public și anume traseul Criuleni - Chișinău, intenționat, încălcând cerințele pct. 3 ale Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 15.05.2009, care stipulează că „participanții la trafic care circulă de drumurile publice sunt obligați să se conformeze Regulamentului vizat, mijloacelor de semnalizare rutieră și semnalelor folosite în circulație și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudiciu altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului; pct. 14 lit. a) al RCR care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate și pct. 45 lit. a), b), c), d), e), pct. 2, fără a ține permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii – transporta 1 pasager, de condițiile și situația rutieră precum și de faptul că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, neisprăvindu-se cu conducerea automobilului din cauza vitezei excesive, la ieșirea din XXXXX, a derapat de pe carosabil pe acostament în urma căreia s-a inversat, ajungând pe un imaș din localitatea menționată, în rezultatul căreia pasagerului din automobil și anume lui Bounegru Victor i-au fost cauzate vătămări corporale medii sub formă de fractura coastelor VI, VII pe linia axilară stângă, excoriații p-e cutia toracică, față, mâini, hematom în regiunea submandibulară pe stânga, abdomen.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel de reprezentantul Întreprinderii cooperatiste de alimentație publică „COOPALIMENTARA” a UCCC, Catan Valeriu, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea respingerii acțiunii civile a ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC privind recuperarea cheltuielilor judiciare legate de păstrarea corpului delict - automobilului de model Nissan Micra cu numărul de înmatriculare 2 XXXXX, emiterea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie admisă acțiunea civilă a ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC și încasarea în contul ei a sumei de 26250 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.” 3.1. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că: - poziția instanței de judecată asupra acțiunii civile ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC este arbitrară și contradictorie cu materialele cauzei penale și normele legale; - cu toate că instanța a dat o apreciere juridică acțiunii civile a ÎCAP „COOP ALIMENT ARA” a UCCC, motivând și soluția sa privind scutirea condamnatului Ceban Anatolie de la achitarea cheltuielilor judiciare, în descriptivul sentinței, consideră că instanța totuși nu s-a expus asupra acțiunii civile și faptului, cine urmează să recupereze cheltuielile legate de păstrarea corpului delict, or, art. 229 alin. (1) din Cod de procedură penală stabilite doar două oportunități: cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau trecute în contul statului; - ÎCAP „COOPALIMENTARA" a UCCC cu strictețe și responsabilitate și-a îndeplinit obligațiunile sale în ceea ce privește asigurarea integrității corpului delict - automobilului de model „Nissan Micra” cu numărul de înmatriculare XXXXX, suportând cheltuieli aferente acestei activități, astfel este în deplin drept de a solicita recuperarea cheltuielilor judiciare suportate conform tarifelor stabilite.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2018,a fost respins, ca fiind inadmisibil, apelul declarat de reprezentantul Întreprinderii cooperatiste de alimentație publică „COOPALIMENTARA” a UCCC, Catan Valeriu, cu menținerea sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul central din 24 aprilie 2018 privindu-l pe Ceban Anatolie. 4.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a menționat că analizând lucrările dosarului, în conjuncția prevederilor articolului 401 Cod de procedură penală, a rezultat că ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC nu intră în categoria persoanelor care pot declara apel, or, persoana respectivă nu este recunoscută în procesul penal ca parte civilă, astfel încât la dosar lipsește actul procedural, potrivită căruia este parte interesată, cu dreptul de a înainta inculpatului pretenții materiale, legate de păstrarea corpului delict.

Nefiind de acord cu sentința și decizia instanței de apel, ultima pronunțată integral la 11 octombrie 2018, reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC din Republica Moldova, Catan Valeriu, a 3 declarat recurs ordinar prin care, indicând ca temei pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, a solicitat hotărârilor atacate, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea în contul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a sumei de 26250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare din contul inculpatului Ceban Anatolie sau din contul statului (la discreția instanței de recurs). 5.1. În motivarea cererii, recurentul a expus următoarele: - drept motiv a acțiunii civile a servit faptul că toate cheltuielile, legate de păstrarea corpului delict în respectiva cauză penală, pe o perioadă de 125 zile le suporta doar ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC și aceste cheltuieli urmează a fi recuperate în ordinea stabilită de legislația procesual-penală conform tarifelor stabilite de prestator; - asupra cererii prima instanță sa expus prin sentință însă nu a soluționat-o integral în condițiile prevăzute de art. 229 și 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală fără a se expune asupra faptului că cheltuielile judiciare urmează să le recupereze statul; - instanța de apel a încălcat dreptul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC la un proces echitabil deoarece prin decizia instanței de apel, companiei i-a fost îngrădit pe viitor și dreptul de a revindeca pretențiile materiale inclusiv în instanța civilă, situație ce-i afectează substanțial drepturile procesuale și interesele legitime.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a susținut dispunerea transmiterii la rejudecare a cauzei în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu corespunde cerințele de formă și conținut prevăzute în art. 429 și 430. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea 4 temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroare comisă de instanță. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat constată că, reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC din Republica Moldova, Catan Valeriu, își declară dezacordul cu hotărârile judecătorești adoptate la caz, însă acesta nu specifică concret temeiul prevăzut de legea procesuală la utilizarea acestei căi de atac, și anume, nu abordează careva probleme de drept, nu indică la careva erori comise de instanțele de fond ce ar genera casarea acestora, nu-și argumentează recursul în sensul declarat și nu semnalează careva temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, adică în adresa instanței supreme a parvenit un recurs nemotivat prin prisma normelor prevăzute de legislația procesual penală. Totodată, Colegiul menționează că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 puncte cu temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci partea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să indice eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din temeiurile enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în recurs temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după formă și conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) al art. 430 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul constată că, recursul ordinar deferit examinării, nu întrunește condițiile legale de formă și conținut, iar instanța de recurs nu este în drept să completeze recursul inculpatului cu circumstanțe de fapt și de drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În consecință, dat fiind faptul că în fața instanței de recurs nu este stabilit cadrul discuției, neregăsindu-se o motivarea a recursului înaintat, în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal conchide că recursul reprezentantului ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC din Republica Moldova, Catan Valeriu, este inadmisibil, deoarece 5 nu îndeplinește cerințele de formă și conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către reprezentantul ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC din Republica Moldova, Catan Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Ceban Anatolie XXXXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 februarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 6