1ra-689/2020 — art.264 alin.1 CP

1ra-689/2020 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-689/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Șoitu Vasile în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, în cauza penală în privința lui

Crudu Andrei xxxxx, născut la

xxxxxxxxxx, originar din r-nul xxxx,

xxxx, xxx, xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.06.2017– 16.01.2018:

instanța de apel: 04.04.2018 – 07.08.2018;

instanța de recurs ordinar: 30.10.2018-12.12.2018;

26.12.2019-13.05.2020;

instanța de recurs în anulare: 26.06.2019-14.11.2019;

C O N S T A T Ă:

2018, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Crudu Andrei a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, la 160

(una sută șaizeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5

(cinci) ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către partea

vătămată xxxxx, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în

beneficiul acesteia a sumei de 14619,40 (paisprezece mii șase sute

nouăsprezece, 40) lei, cu titlu de prejudiciu material, suma de 25000

(douăzeci și cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5000 (cinci

mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă

de 656 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.

1.1. Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, că la 27

ianuarie 2017, ora 16:55, inculpatul Crudu Andrei, aflându-se la volanul

automobilului ,,xxx”, n/î XX, deplasându-se pe traseul R-xx, pe o stradă din

or. Cantemir, fiind în stare de ebrietate cu grad avansat, prin ce a încălcat

1

prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului circulației rutiere, potrivit cărui

conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate, nu a manifestat prudență în conducerea mijlocului de transport,

prin ce a încălcat prevederile pct. 45.1), 2), pct. 46 ale Regulamentului

circulației rutiere, care prevede că conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase,

starea tehnică a vehiculului, situația rutieră, iar în cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului, nu a redus viteza de deplasare a vehiculului, manifestând o

neglijență în trafic, nu a aplicat frânarea pentru evitarea tamponării

derapând pe contrasens și, în rezultat, a tamponat pietonul xxxxx,

locuitoare a or. xxxx, care se deplasa pe stradă, fiind lovită din partea

stângă, prin ce a încălcat prevederile pct. 94.2) al Regulamentului circulației

rutiere, potrivit căruia conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze

astfel încât să nu creeze obstacole sau pericol pietonilor. În caz de necesitate,

ei sunt obligați să oprească.

În rezultatul tamponării, pietonului xxxx, i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de traumă asociată, traumatism cranio-cerebral închis

manifestat prin comoție cerebrală, ce se califică ca leziuni corporale ușoare

și traumă contuză a abdomenului și bazinului, fractură închisă a ramurii

superioare a osului pubian stâng și osului ischiatic stâng, disjuncție (luxație)

a articulației sacro-iliace stângi cu deformarea inelului pelvian, contuzia

rinichiului stâng, stare după osteosinteză cu dispozitiv de fixare externă,

care se califică ca leziuni corporale medii și pasagerului Țurcanu Gheorghe

leziuni corporale sub formă de fractură închisă a 1/3 medii claviculei cu

deplasarea fragmentelor, stare după repoziție deschisă cu placă metalică a

fragmentelor, care se califică ca leziuni corporale medii. Acțiunile

inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal, încălcarea

regulilor de securitate a circulației mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a sănătății, săvârșită în stare de ebrietate.

- partea vătămată xxx prin care a solicitat casarea parțială a sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată o

pedeapsă cu închisoare, cu executare, cu încasarea din contul inculpatului a

costului unei foi sanatoriale în sumă de 7645,26 lei și a prejudiciului moral

în mărime de 50000 lei;

2

- avocatul Șoitu Vasile în numele inculpatului prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal

să fie încetat;

2.1. În motivarea apelului partea vătămată xxxxx a menționat că:

- pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să corespundă consecințelor

cauzate, or ea suportă urmări grave, fiind imobilizată la pat, fapt ce a

împiedicat-o să beneficieze de toate drepturile de care dispune un copil;

- instanța de fond eronat a apreciat mărimea prejudiciului material și

moral. Nu este acceptabil nici comportamentul inculpatului, care nu a

contribuit cu nimic la tratarea ei mai operativă, încercând să se eschiveze

de la răspunderea materială și morală, urmând a fi încasat din contul lui

prejudiciul moral în mărime de 50000 lei;

2.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Șoitu Vasile în numele

inculpatului a menționat că:

- instanța de fond a omis erorile admise de organul de urmărire

penală și procuror, fiindu-i înaintată învinuirea inculpatului cu încălcarea

termenului de 3 luni de menținere a persoanei în calitate de bănuit. Astfel,

în ordonanța din 24 februarie 2017 a fost indicat expres, că se dispune

pornirea urmăririi penale în privința lui Crudu Andrei, la bănuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal. Calitatea de

bănuit în privința lui Crudu Andrei se impune a fi calculată anume din

momentul pornirii urmăririi penale – 24 februarie 2017, care a expirat la 24

mai 2017, dată la care organul de urmărire penală, procurorul trebuia, în

mod obligatoriu și necondiționat să-l scoată pe Crudu Andrei de sub

urmărirea penală. Însă, procurorul la 05 iunie 2017 ilegal a emis ordonanța

de punere a lui Crudu Andrei sub învinuire, incriminându-i infracțiunea

constatată în ordonanța de pornire a urmăririi penale;

- punerea lui Crudu Andrei sub învinuire la 05 iunie 2017, reprezintă

reluarea urmăririi penale contrar prevederilor art. 22 și art. 287 Cod de

procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO. Prin urmare,

ordonanța dată este lovită de nulitate absolută, iar actele și acțiunile de

urmărire penală efectuate după expirarea termenului de ținere a persoanei

în calitate de bănuit sunt nule. Totodată, sumele solicitate de partea

vătămată în calitate de prejudiciu moral, servicii de asistență juridică și

prejudiciu material sunt exagerate. Or, bonurile de plată nu confirmă că au

fost procurate medicamente pentru tratamentul administrat, lipsind

rețetele medicale și prescrierile medicilor în fișa de tratament, iar, conform

bonurilor de casă, au fost procurate medicamente care nu au nimic comun

cu tratamentul administrat.

august 2018, apelurile au fost admise, casată parțial sentința în partea

3

stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile cu pronunțarea în această

parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care: Lui Crudu Andrei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 800 (opt sute) unități convenționale,

echivalentul a 40000 (patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani. A fost admisă

parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate xxxx a sumei de 35000 (treizeci și cinci mii) lei, cu

titlu de prejudiciu moral, iar acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului

material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea procedurii

civile. În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că

instanța de fond just a concluzionat că fapta reținută în sarcina inculpatului

a avut loc și a fost săvârșită de acesta în circumstanțele constatate, acțiunile

lui fiind corect încadrate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal.

Potrivit instanței de apel, prima instanță corect a constatat că

inculpatul a fost pus sub învinuire cu respectarea termenului prevăzut la

art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală.

Au fost considerate irelevante argumentele apărării că inculpatul ar fi

obținut statutul de bănuit odată cu pornirea urmăririi penale, or, din textul

ordonanței de pornire a urmăririi penale din 24 februarie 2017 nu se atestă

că urmărirea penală a fost pornită împotriva unei persoane concrete, fiind

dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul infracțiunii sesizate.

Deci, prima instanță just a stabilit că statutul de bănuit lui Crudu

Andrei i-a fost atribuit prin ordonanța ofițerului de urmărire penală de

recunoaștere în calitate de bănuit din 15 martie 2017, iar la 05 iunie 2017,

acesta a fost pus sub învinuire, iar termenul de menținere în calitate de

bănuit, stabilit de art. 63 Cod de procedură penală, nu a fost depășit,

ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă cu respectarea prevederilor

art. 63 alin. (5) Cod de procedură penală. Totodată, prima instanță a

derogat de la normele ce instituie criteriile de individualizare a pedepsei,

deoarece nu a pus în discuție aplicarea pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității, iar inculpatul nu și-a exprimat

acordul la executarea acestei forme de pedeapsă.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont că inculpatul a

comis o infracțiune mai puțin gravă, din imprudență, anterior nu a fost

judecat, se caracterizează pozitiv, are la întreținere doi copii minori, a

achitat benevol parțial prejudiciul material și moral, că lipsesc circumstanțe

4

agravante, cele atenuante fiind căința sinceră, concluzionând ca fiind

oportună stabilirea unei pedepse cu amendă.

avocatul Vasile Șoitu în numele inculpatului prin care în temeiul art. 427

alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesului

penal să fie încetat.

5.1 În motivarea recursului ordinar avocatul Vasile Șoitu în numele

inculpatului a invocat că, ordonanța cu privire la pornirea urmăririi penale

din 24 februarie 2017 este expusă într-o manieră care exclude apariția

suspiciunilor față de alte persoane, decât inculpatul. Prin ordonanța din 05

iunie 2017, Crudu Andrei a fost pus sub învinuire în afara termenului de 3

luni, contrar prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală,

calitatea de bănuit a lui Crudu Andrei, urmând a fi calculată anume din

momentul pornirii urmăririi penale, la 24 februarie 2017 și care a expirat la

24 mai 2017, data la care organul de urmărire penală sau procurorul

trebuia, în mod obligatoriu și necondiționat, să-l scoată de sub urmărirea

penală sau să-i înainteze învinuirea;

- punerea lui Crudu Andrei sub învinuire la 05 iunie 2017, a

reprezentat reluarea urmăririi penale contrar cerințelor art. 22 alin. (2), 287

alin. (4) Cod de procedură penală, precum și a celor din art. 4 al

Protocolului nr. 7 la CEDO, urmând a fi apreciată ca o încălcare a

prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței prevăzute de art. 251

alin. (2) Cod de procedură penală;

- ordonanța procurorului emisă după expirarea termenului legal în

interiorul cărei putea fi emisă, este lovită de nulitate absolută, iar actele și

acțiunile organului de urmărire penală efectuate după expirarea

termenului de ținere a persoanei în calitate de bănuit, sunt nule;

- la stabilirea cuantumului prejudiciului moral de 35000 lei, conform

art. 1432 Cod civil și art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de

apel a făcut abuz de normele legale, dispunând încasarea unei sume ce

excede limita rezonabilității. Or, inculpatul, până la adoptarea sentinței, i-a

achitat părții vătămate suma de 25000 lei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral, suma fiind suficientă pentru acoperirea suferințelor

psihice cauzate părții vătămate și în măsură să aducă satisfacția morală

necesară unei persoane;

- în circumstanțele în care procesul penal urmează a fi încetat, asupra

cuantumului despăgubirilor materiale și morale urmează să se pronunțe

instanța civilă.

5

decembrie 2018 s-a decis inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind

declarat peste termen.

Instanța de recurs ordinar a reținut că, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 07

august 2018, în prezența inculpatului și avocatului Șoitu Vasile,

comunicându-le că decizia motivată va fi pronunțată la 07 septembrie 2018,

fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în

prezența inculpatului, care a semnat primirea copiei de pe decizie și care a

achitat amenda la 07 septembrie 2018, și în lipsa avocatului, cărui i-a fost

expediată copia deciziei (Vol.I, f.d. 216 – 230).

Instanța de recurs ordinar a constatat, că hotărârea atacată a fost

pronunțată în condițiile legii la 07 septembrie 2018, iar termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei 08 octombrie

2018.

Totodată, potrivit ștampilelor respective și informației de pe site-ul

www.posta.md, recursul ordinar al avocatului Șoitu Vasile a fost depus la

oficiul poștal în data de 09 octombrie 2018 și înregistrat la Curtea Supremă

de Justiție la 12 octombrie 2018, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d.

237, 241, 246, pct. 5 din Decizie).

în anulare, prin care a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 12 decembrie 2018 cu dispunerea rejudecării cauzei

în ordine de recurs ordinar, la etapa admisibilității recursului.

În argumentarea recursului în anulare avocatul a menționat, că

recursul ordinar a fost depus la oficiul poștal prin scrisoare recomandată la

data de 08 octombrie 2018, fapt confirmat prin recipisa, chitanța de achitare

a serviciilor poștale și avizul poștal (anexate la cerere).

Având în susținere prevederile art. 231 Cod de procedură penală,

recurentul menționează că termenul de 30 zile pentru depunerea recursului

ordinar a expirat la data de 08 octombrie 2018, zi în care a și fost depus

recursul la oficiul poștal, însă din motive necunoscute, pe plic a fost

aplicată ștampila cu data de 09 octombrie 2018, aceeași dată figurând și pe

site-ul postamoldovei.md.

Este de opinia că operatorul oficiului poștal a încălcat procedura,

înregistrând trimiterile recomandate în sistemul IPS, la data de 09

octombrie 2018, faptă pentru care urmează a fi sancționat. Totodată,

consideră că instanța de recurs ordinar greșit a constatat că recursul a fost

depus peste termenul legal.

noiembrie 2019, s-a admis recursul în anulare declarat de către avocatul

6

Șoitu Vasile în numele condamnatului, a fost casată total decizia Colegiului

penal al Curții Supreme de Justiție din 12 decembrie 2018, în cauza penală

în privința lui Crudu Andrei Constantin și s-a dispus rejudecarea cauzei la

etapa admisibilității în principiu a recursului ordinar, de către aceeași

instanță de recurs (f.d.16-24, Vol. II,).

În motivarea deciziei a fost menționat că, instanța de recurs ordinar a

adoptat o soluție greșită, motivând-o prin faptul, că „hotărârea atacată a

fost pronunțată în condițiile legii la 07 septembrie 2018, iar termenul de 30

zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei 08

octombrie 2018. Totodată, potrivit ștampilelor respective și informației de

pe site-ul www.posta.md, recursul ordinar al avocatului Șoitu Vasile a fost

depus la oficiul poștal în data de 09 octombrie 2018 și înregistrat la Curtea

Supremă de Justiție la 12 octombrie 2018, adică peste termenul prevăzut de

lege (f.d. 237, 241, 246, Vol.I,).”

Colegiul a notat că, deși s-a constatat că recursul ordinar al

avocatului Șoitu Vasile în numele inculpatului Crudu Andrei a fost depus

la data de 09 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, considerând

că a fost depus cu încălcarea termenului de 30 zile prevăzut de lege, totuși

din avizul, recipisa și chitanța de achitare a serviciilor poștale, anexate la

cererea de recurs în anulare, rezultă că scrisoarea recomandată cu nr.

xxxxxxxxx destinată Curții Supreme de Justiție a fost recepționată de către

oficiul poștal Cahul – 5, la data de 08 octombrie 2018, ora 15:46 (f.d. 7, Vol.

II).

Potrivit răspunsului Directorului Centrului de Poștă Cahul, Zarișneac

Natalia nr. 134 din 28 mai 2019, se atestă că trimiterea poștală cu nr. xxxx a

fost recepționată de la client de către operatorul xxx, operator oficiul poștal

Cahul - 5, la data de 08 octombrie 2018, ora 15:46, fapt confirmat prin

chitanța F3 și bonul de la aparatul de casă. Operatorul a încălcat procedura,

înregistrând trimiterile recomandate în sistemul IPS la data de 09

octombrie 2018 (f.d. 8, Vol. II).

Colegiul penal a constatat că, instanța de recurs ordinar la declararea

inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Șoitu Vasile, ca

fiind depus peste termen, nu a dispus de această informație, reținând doar

faptul că pe plic a fost aplicată ștampila cu data de 09 octombrie 2018,

aceeași dată figurând și pe site-ul „poștamoldovei.md”, fapt care nu este

imputabil recurentului, care a depus recursul în termen și că recursul nu a

fost înregistrat de către factorul poștal în termen.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu

Natalia în numele inculpatului, din considerentele ce urmează.

7

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recurs de către

titularul acestei cereri, Colegiul penal reține că recurentul se referă la

temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute de prevederile

art.427 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când, persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă

sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea

pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie,

a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul

prevăzut de lege (f.d. 240, Vol. I).

În esență, din cele expuse în cerere Colegiul penal desprinde că

recurentul semnalează că inculpatul Crudu Andrei ar fi fost pus sub

învinuire în afara termenului legal de trei luni, contrar prevederilor art. 63

alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, astfel în opinia recurentului

punerea sub învinuire inculpatului la 05 iunie 2017, a reprezentat de fapt

reluarea urmăririi penale, contrar art. 22 alin. (2) și art. 287 alin. (4) Cod de

procedură penală.

Verificând actele cauzei, instanța de recurs conchide că, criticele

formulate de partea apărării nu și-au găsit confirmare, decizia recurată este

legală și întemeiată, urmând a fi menținută soluția adoptată, ca fiind emisă

în baza probelor administrate în cadrul unei proceduri contradictorii și cu

respectarea drepturilor procesuale garantate părților. Astfel, din

materialele cauzei se atestă că, instanța de apel justificat a apreciat că

statutul de bănuit lui Crudu Andrei i-a fost atribuit prin ordonanța

ofițerului de urmărire penală de recunoaștere în calitate de bănuit din 15

8

martie 2017, iar la 05 iunie 2017, acesta a fost pus sub învinuire, din care

considerente, termenul de menținere persoanei în calitate de bănuit, nu a

fost depășit. Or, ordonanța de punere sub învinuire a fost emisă cu

respectarea prevederilor art. 63 alin. (5) Cod de procedură penală.

Mai mult, din textul ordonanței de pornire a urmăririi penale din 24

februarie 2017, nu rezultă că urmărirea penală ar fi fost pornită împotriva

unei persoane concrete, fiind dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul

infracțiunii sesizate (Vol.I, f.d.1).

Astfel, instanța de recurs își însușește concluziile instanței de apel,

considerând că constatările acesteia sunt fundamentate în fapt și în drept

pe actele cauzei, fiind amplu prezentate în hotărârea recurată argumentele

care au dus la adoptarea soluției prin care Crudu Andrei a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal.

În cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul

că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare

foarte succintă poate satisface cerințele art.6 din Convenție (a se vedea în

acest sens cauza (Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

În consecință, Colegiul penal reține că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art.art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și

întemeiată, fapt ce impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului

ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șoitu

Vasile în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, în cauza penală în privința lui

Crudu Andrei xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9