1ra-2182/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-2182/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-175/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie

2018, declarat de avocatul Cauș Miroslav în numele inculpaților

Macar Valeriu XXXXX, născut la

XX XXXXX XXXX în XXXXXX, XXXXXX,

locuitor al XXXXXX, XXXXXXX, XXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Macar Dumitru XXXXX, născut la

XX XXXXXX XXXX în s. XXXXXX, XXXXXX,

locuitor al XXXXXX, XXXXXXX, XXXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Macar Teodor XXXXX, născut la

XX XXXXXX XXXX, originar și locuitor al

XXXXXX, XXXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.10.2017 – 22.02.2018,

instanța de apel: 19.03.2018 – 04.09.2018,

instanța de recurs: 14.11.2018 – 22.01.2019.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Macar

1

Valeriu XXXX a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă

în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 37.500 lei.

Macar Teodor XXXX a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei.

Macar Dumitru XXXX a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei.

De la inculpații Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat, în mod solidar,

în beneficiul părții vătămate Palitu S. prejudiciul moral în mărime de 2000 lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei, în total suma de 4000 lei.

De la inculpații Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în mod solidar, în

beneficiul părții vătămate Bradarschi M. prejudiciul moral în mărime de 2000 lei.

De la inculpații Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat, în mod solidar,

în beneficiul părții vătămate Arap S. prejudiciul moral în mărime de 1000 lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 lei, în total suma de 3000 lei.

De la inculpații Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat, în mod solidar,

în beneficiul părții vătămate Gojin I. prejudiciul moral în mărime de 1000 lei.

De la inculpații Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat, în mod solidar,

în beneficiul părții vătămate Babii N. cheltuielile de asistență juridică în mărime de

2000 lei.

În rest, cererile părților vătămate privind repararea prejudiciului moral și a

cheltuielilor de asistență juridică au fost respinse ca neîntemeiate.

Macar V., Macar T. și Macar D., aflându-se pe bd. Mircea cel Bătrân 2, mun.

Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită,

din intenții huliganice, fără un careva motiv întemeiat, i-au aplicat multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Palitu S. cauzându-i,

conform raportului de expertiză nr. 2102 din 26.05.2017, vătămare ușoară, lui Gojin

I. cauzându-i, conform raportului de expertiză nr. 1453/D din 30.06.2017, vătămare

neînsemnată, lui Arap S. cauzându-i, conform raportului de expertiză nr. 1454/D din

04.07.2017, vătămare neînsemnată, lui Bradarschi M. cauzându-i, conform

raportului de expertiză nr. 2105 din 26.05.2017, vătămare ușoară și lui Babii N.

cauzându-i suferințe fizice și psihice, în același timp numindu-i cu cuvinte

necenzurate și amenințându-i cu vătămarea corporală, în rezultat suportând suferințe

fizice și psihice.

Instanța a reținut că inculpații, prin înscris autentic, au recunoscut în totalitate

săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și probele din dosar, solicitând examinarea

cauzei în procedură simplificată.

Deoarece aceste probe dovedesc integral vinovăția inculpaților, instanța le-a

încadrat acțiunile pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșită de două persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații au săvârșit o

infracțiune mai puțin gravă, fiind în stare de ebrietate alcoolică, dar au colaborat cu

2

organele de urmărire penală și instanța de judecată, prezentându-se la termenele de

judecată fixate, au recunoscut vina și au solicitat examinarea cauzei în procedură

simplificată și au manifestat căința sinceră, sunt caracterizați pozitiv, nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru, că Macar T. și Macar D. nu au antecedente

penale, iar Macar V. are antecedente penale stinse, fiind anterior judecat pentru

infracțiuni de sustragere, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante,

că sancțiunea articolului incriminat stabilește pedeapsa penală sub formă de amendă

în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau închisoare de până la 5 ani, că

inculpații nu au acceptat pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, fiind de acord să le fie aplicată o pedeapsă pecuniară, concluzionând că

reeducarea și corectarea lor este posibilă cu aplicarea amenzii, în condițiile

beneficierii reducerii pedepsei în conformitate cu art. 3641 alin. (8) din Codul de

procedură penală, aceasta fiind o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei

prejudiciabile comise.

În același timp, urmează a fi admise parțial cerințele părților vătămate Palitu

S., Bradarschi M., Arap S. și Gojin I. și respinsă acțiunea civilă a lui Babii N., în

partea încasării prejudiciului moral de la inculpați, fiind stabilit că cuantumul

solicitat de părțile vătămate este unul exagerat. Or, ținând cont de circumstanțele

comiterii infracțiunii, rolul și comportamentul inculpaților, atât la comiterea

infracțiunii cât și după, de gradul de vinovăție al inculpaților, de suferințele psihice

și fizice cauzate părților vătămate, acțiunile civile privind încasarea prejudiciului

moral urmează a fi admise parțial, apreciind că sumele de câte 2000 lei cu titlu de

prejudiciu moral în beneficiul lui Palitu S. și Bradarschi M. și de câte 1000 lei cu

titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Arap S. și Gojin I., sunt echitabile în raport

cu cele comise, cu suferințele psihice ale părților vătămate, ținând cont de

circumstanțele cauzei.

Totodată, prejudiciu moral în mărime de 50.000 lei, solicitat de părțile

vătămate este exagerat, deoarece suma încasată cu titlu de prejudiciu moral nu

trebuie să fie una excesiv de mare, întru evitarea îmbogățirii fără justă cauză a

părților vătămate.

Pe lângă aceasta, părțile vătămate Palitu S., Arap S. și Babii N. au solicitat

încasarea cheltuielilor de asistență juridică, în mărime a câte 5000 lei, prezentând

bonurile de plată a serviciilor de asistență juridică, eliberate de BAA „Genesis”, fiind

reprezentați de avocatul Călin Bobeica, în baza contractelor de asistență juridică

încheiate.

Avocatul Călin Bobeica a fost prezent și a reprezentat interesele părților

vătămate în ședințele de judecată din 30.10.2017, care a fost amânată din motiv că

nu s-a prezentat apărătorul inculpaților și apărătorul părților vătămate Gojin I. și

Bradarschi M. și în ședința preliminară, în cadrul căreia s-au admis cererile

inculpaților de examinare a cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, care, la fel, a fost amânată, ulterior, participând în ședința de

judecată din 31.01.2018, la examinarea cauzei în fond. Prin urmare, a fost prezent în

trei ședințe de judecată, din care două au fost lucrative și a întocmit și susținut

acțiunile civile ale părților vătămate.

3

Deci, urmează a fi admise parțial cererile părților vătămate Palitu S., Arap S.

și Babii N. cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, dispunând

încasarea în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul părților vătămate Palitu

S., Arap S. și Babii N. a câte 2000 lei pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli pentru

asistență juridică.

În același timp, părțile vătămate Gojin I. și Bradarschi M., deși au prezentat

bonuri de plată ale cheltuielilor de asistență juridică, nu au solicitat încasarea

acestora prin acțiunea civilă, motiv din care instanța, în limita cerințelor invocate,

nu se va expune asupra acestor cheltuieli.

Totodată, potrivit art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat.

Or, fiind stabilit că efectuarea expertizei medico-legale a fost dispusă de către

organul de urmărire penală, în vederea administrării probatoriului și formulării

învinuirii, care sunt puse în sarcina acuzării, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, prin numirea efectuării expertizei judiciare, plățile pentru efectuarea

expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești ale bugetului de stat, și nu

urmează a fi puse pe seama inculpaților, iar cererea acuzării cu privire la încasarea

cheltuielilor în mărime de 1152 lei pentru întocmirea rapoartelor de expertiză

medico-legală în folosul statului este neîntemeiată.

Juravliova, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă cererea acuzării privind încasarea cheltuielilor

judiciare din contul inculpaților.

Apelanta a invocat că potrivit art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

Prin urmare, cheltuielile judiciare suportate de stat în cadrul cauzei penale

urmează a fi încasate din contul inculpaților.

3.1. A declarat apel și avocatul Călin Bobeica, în numele părților vătămate

Palitu S., Arap S. și Babii N., solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei

hotărâri, prin care să fie aplicată inculpaților o pedeapsă privativă de libertate, cu

admiterea integrală a acțiunii civile.

Apelantul a indicat că inculpații l-au agresat fizic pe Palitu S., apoi și-au

continuat acțiunile huliganice pe teritoriul pieței, având un comportament cu impact

mai grav, lezând drepturile altor persoane, fiind necesar astfel a fi limitată libertatea

inculpaților în scopul corijării, restabilirii echității sociale și reeducării lor. Mai mult,

faptul că inculpatul Macar V. avea antecedente penale stinse, nu l-a determinat să se

abțină de la comportamentul delictual.

Totodată, cuantumul prejudiciului moral acordat părților vătămate este

inechitabil și nu duce la satisfacția acestora.

La fel, instanța de fond a dispus încasarea parțială a cheltuielilor de asistență

juridică fără a-și argumenta soluția.

4

3.2. Avocatul Andrei Leșanu, la fel, a declarat apeluri, în numele părților

vătămate Gojin I. și Bradarschi M., solicitând casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie încasat din contul inculpaților prejudiciul

moral în mărime a câte 50.000 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime a

câte 4000 lei, pentru fiecare parte vătămată.

Apelantul a invocat că instanța de fond a dispus încasarea în beneficiul părților

vătămate a unei sume prea mici în raport cu dimensiunea prejudiciului moral

suportat or, inculpații, prin acțiunile lor prejudiciabile, le-au cauzat părților vătămate

un prejudiciu fizic și moral enorm, condiționat de vătămările corporale suportate,

efectele suportate și îngrijorarea pentru aceste efecte.

Mai mult, prejudiciile sunt mai grave și mai serioase când sunt suportate de

către o femeie care nu a avut posibilitatea să se apere în fața agresiunilor huliganice

ale inculpaților.

Or, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și de gradul

leziunilor corporale suportate de părțile vătămate, umilirea în public, este justificat

prejudiciului moral de 50.000 lei pentru fiecare, cu încasarea din contul inculpaților

a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4000 lei.

septembrie 2018, apelul procurorului a fost respins ca nefondat.

Apelurile avocaților au fost admise, casată sentința parțial și pronunțată o

nouă hotărâre.

Macar Valeriu a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Macar Teodor a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Macar Dumitru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

2 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

De la Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în beneficiul lui Palitu S.

prejudiciul moral, a câte 15.000 lei, de la fiecare și, în mod solidar, cheltuielile

judiciare în mărime de 5000 lei.

De la Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în beneficiul lui Arap S.

prejudiciul moral, a câte 10.000 lei, de la fiecare și, în mod solidar, cheltuielile

judiciare în mărime de 5000 lei.

De la Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în beneficiul lui Babii N.

prejudiciul moral, a câte 5000 lei, de la fiecare și, în mod solidar, cheltuielile

judiciare în mărime de 5000 lei.

De la Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în beneficiul lui Bradarschi

M. prejudiciul moral, a câte 15.000 lei, de la fiecare și, în mod solidar, cheltuielile

judiciare în mărime de 4000 lei.

De la Macar V., Macar D. și Macar T. s-a încasat în beneficiul lui Gojin I.

prejudiciul moral, a câte 10.000 lei, de la fiecare și, în mod solidar, cheltuielile

judiciare în mărime de 4000 lei.

5

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că prejudiciul moral nu poate fi încasat în mod

solidar.

Totodată, prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei, solicitat de părțile

vătămate, este unul exagerat.

Astfel, dauna morală se exprimă prin faptul că părțile au suportat mari

suferințe morale și dureri fizice, în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către

inculpați, exprimate prin vătămări corporale, aflându-se la tratament.

La fel, din contul inculpaților, urmează a fi încasate, în mod solidar, în

beneficiul părților vătămate Palitu S., Arap S. și Babii N. cheltuielile de asistență

juridică în mărime a câte 5000 lei pentru fiecare, potrivit contractelor de asistență

juridică încheiate cu avocatul Călin Bobeica.

Au fost probate și cheltuielile de asistență juridică suportate de părțile

vătămate Bradarschi M. și Gojin I., în beneficiul acestora urmând a fi încasate

cheltuielile în mărime a câte 4000 lei, pentru fiecare, potrivit contractelor de

asistență juridică cu avocatul Andrei Leșan.

În același timp, la stabilirea pedepsei, instanța de fond a ignorat prevederile

art. 75 Cod penal, ce ține de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate, asupra corectării și reeducării

vinovatului și le-a numit o pedeapsă prea blândă în raport cu fapta săvârșită de

inculpați.

Or, infracțiunea incriminată inculpaților atentează la relațiile sociale cu privire

la ordinea publică, având un pericol deosebit pentru societate, iar faptul că Macar

V. și Macar T. în cadrul examinării cauzei în instanța de apel nu s-au prezentat,

sustrăgându-se de la ședințele de judecată, va influența la stabilirea pedepsei

inculpaților Macar V., Macar T. și Macar D.

Prin urmare, pedeapsa cu amendă aplicată inculpaților, este insuficientă

pentru corectarea lor, iar, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane - faptul că în privința acestora

a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor

infracțiuni, reeducarea acestora fiind posibilă doar cu aplicarea pedepsei cu

închisoare.

Totodată, art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală (în vigoare până la

09.02.2018), prevedea expres că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a invocat că pedeapsa cu închisoare, aplicată de instanța de apel,

este prea aspră.

Or, amenda aplicată în conformitate cu prescripțiile art. 3641 Cod de

procedură penală, va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea

6

inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

acestora, cât și a altor persoane.

Astfel, inculpații au recunoscut vina și au manifestat căință sinceră, se

caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, Macar

D. și Macar T. anterior nu au fost judecați, iar Macar V. a fost judecat anterior, având

antecedente penale stinse, precum și nu au fost constatate circumstanțe atenuante și

agravante.

În același timp, în situația unei fapte penale care generează răspunderea civilă

delictuală a făptuitorilor, aceștia sunt obligați solidar față de victime, după cum a

apreciat instanța de fond.

Este corectă și soluția primei instanțe în partea dispunerii încasării în mod

solidar din contul inculpaților a prejudiciului material cauzat prin infracțiune,

potrivit art. 219, 220 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a încasat câte 15.000 lei, 10.000 lei și 5000 lei de la fiecare

inculpat contrar regulii solidarității debitorilor în cazul răspunderii civile delictuale.

Pe lângă aceasta, suma prejudiciului moral încasată de instanța de apel în

beneficiul părților vătămate este excesivă în raport cu suferințele cauzate, cuantumul

total încasat constituind 165.000 lei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform art. 7, 61

alin. (2), 75 alin. (1) și (2) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială

a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

7

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute

pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și

se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac

necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu

și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândâ, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat

de către instanța de judecată. Conform art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de judecată este obligată să motiveze în partea descriptivă a hotărârii

stabilirea pedepsei cu închisoare, dacă sancțiunea legii penale prevede și alte

categorii de pedepse.

Totodată, conform jurisprudenței naționale, în conformitate cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în

care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la aplicarea unei pedepse mai aspre

urmează a fi motivată (pct. 4. din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție, nr. 8 din

11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale).

Aceste prescripții legale nu au fost respectate de instanța de apel, deoarece,

potrivit părții descriptive a deciziei, la aplicarea pedepsei inculpaților (pct. 4. din

decizie) nu a argumentat caracterul excepțional al aplicării pedepsei cu închisoarea în

raport cu prescripțiile art. 75 Cod penal, în situația în care art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal prevede pedepse alternative - amendă în mărime de la 750 la 1350 unități

convenționale sau închisoare de până la 5 ani.

Or, argumentul sumar al instanței de apel, pentru aplicarea pedepsei închisorii

față de inculpați, că: „... faptul că Macar V. și Macar T. în cadrul examinării cauzei

în instanța de apel nu s-au prezentat, sustrăgându-se de la ședințele de judecată, va

influența la stabilirea pedepsei inculpaților Macar V., Macar T. și Macar D.”, nu

corespunde exigențelor legale de individualizare a pedepsei penale enunțate supra.

Împrejurările enunțate relevă că decizia contestată nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția de modificare a pedepsei, în sensul agravării ei, că

instanța de apel le-a aplicat acestora o pedeapsă individualizată contrar prevederilor

legale, aplicând nejustificat și inechitabil față de inculpați pedeapsa cu închisoare,

în raport cu situația de fapt existentă la data condamnării lor, inadecvat și

disproporțional în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite și a

scopului pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului,

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane,

adică a admis greșit apelurile declarate în mod în latura stabilirii pedepsei.

Totodată, din conținutul părții descriptive a sentinței se observă că instanța de

fond a soluționat chestiunile privind individualizarea pedepsei aplicate inculpaților

8

în strictă conformitate cu prescripțiile de drept formal și material. Pedeapsa

respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată condamnaților în limitele

prevăzute de lege, luându-se în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite,

personalitatea inculpaților, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

lor, că aceștia au comis o infracțiune mai puțin gravă, au recunoscut vina și s-au căit

sincer, solicitând judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, sunt caracterizați pozitiv, lipsesc circumstanțe agravante,

concluzionând întemeiat și echitabil că corectarea și reeducarea lor este posibilă cu

stabilirea pedepsei sub formă de amendă, în limitele sancțiunii normei imputate (pct.

1., 2. din decizie).

În al doilea rând, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod

de procedură penală, art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele

fizice ale victimei, etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate

cu normele dreptului civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă,

admite acțiunea civilă, în tot sau în parte. Mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate.

Astfel, mărimea prejudiciului moral încasat de către instanța de apel de la

inculpați, este exagerat, inechitabil și neproporțional gravității faptei săvârșite,

raportat la suferințele fizice (vătămări ușoare și neînsemnate) și psihice cauzate părților

vătămate.

Respectiv, ținând cont de criteriul echității, potrivit cărui indemnizația trebuie

să prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel

încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive

pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victime, de la inculpații

Macar V., Macar D. și Macar T. urmează a fi încasat prejudiciul moral în beneficiul

părților vătămate - Palitu S. în mărime a câte 2000 lei, de la fiecare, Bradarschi M.

în sumă a câte 2000 lei, de la fiecare, Arap S. în mărime a câte 1000 lei, de la fiecare,

Gojin I. în sumă a câte 1000 lei, de la fiecare, și Babii N. în mărime a câte 1000 lei,

de la fiecare.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial hotărârea atacată, rejudecă cauza

și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

În temeiul împrejurărilor enunțate, se impune admiterea recursului, casarea

parțială a hotărârii contestate, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri în

aspectul enunțat supra.

În rest, decizia contestată urmează a fi menținută.

9

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Cauș Miroslav, casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie 2018, în privința

inculpaților Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar Teodor XXXX,

în partea pedepsei penale și încasării prejudiciului moral, rejudecă cauza și pronunță

o nouă hotărâre în partea vizată.

Menține sentința Judecătoriei Chișinău din 22 februarie 2018, potrivit cărei

Macar Valeriu XXXX este condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la

amendă în mărime de 750 unități convenționale, ce constituie 37.500 lei, Macar

Teodor XXXX este condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă

în mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei și Macar Dumitru

XXXX este condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la amendă în

mărime de 700 unități convenționale, ce constituie 35.000 lei.

De la inculpații Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar

Teodor XXXX se încasează prejudiciul moral în beneficiul părții vătămate Palitu

Silviu în mărime de a câte 2000 lei, de la fiecare.

De la inculpații Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar

Teodor XXXX se încasează prejudiciul moral în beneficiul părții vătămate

Bradarschi Margareta în mărime de a câte 2000 lei, de la fiecare.

De la inculpații Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar

Teodor XXXX se încasează prejudiciul moral în beneficiul părții vătămate Arap

Sandu în mărime de a câte 1000 lei, de la fiecare.

De la inculpații Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar

Teodor XXXX se încasează prejudiciul moral în beneficiul părții vătămate Gojin

Igor în mărime de a câte 1000 lei, de la fiecare.

De la inculpații Macar Valeriu XXXX, Macar Dumitru XXXX și Macar

Teodor XXXX se încasează prejudiciul moral în beneficiul părții vătămate Babii

Nicolai în mărime de a câte 1000 lei, de la fiecare.

În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 04 septembrie 2018 se menține.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 februarie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Victor Burduh

10