1ra-1236/2018 — art. 326 alin. 2 lit.b CP

1ra-1236/2018 — art. 326 alin. 2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1236/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 februarie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Pîrău Teodor xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.09.2017 – 17.10.2017;

Instanța de apel: 14.11.2017 – 08.02.2018;

Instanța de recurs: 28.05.2018 – 25.09.2018.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

adoptată în procedură simplificată prevăzută la art.3641 Cod de procedură penală, Pârău

Teodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(2)

lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2 700

(două mii șapte sute) unități convenționale, ce constituie suma de 54 000 lei.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind dispunerea confiscării speciale în

conformitate cu art.106 Cod penal, a sumei de 600 Euro din contul inculpatului Pârău

Teodor.

De asemenea, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, cererea procurorului cu

privire la încasarea din contul inculpatului Pârău Teodor, a cheltuielilor judiciare.

acționând intenționat și din interes material, în luna octombrie a anului 2016, susținând

că împreună cu cet. Bulgari Anatolie are influență asupra angajaților din cadrul DIT și

CCA mun. Chișinău a ÎS „CRIS Registru”, care în conformitate cu prevederile art.123

1

Cod penal întrunesc calitățile de persoane publice, în atribuțiile de serviciu ale cărora

intră obligația de calificare a conducătorilor auto, de examinare a cunoștințelor

teoretice și practice în domeniul (circulației rutiere în cadrul examenelor pentru

obținerea permisului de conducere auto și, respectiv, eliberarea permiselor de

conducere auto, în scopul de a-i determina pe aceștia să evalueze pozitiv cunoștințele în

cadrul examenelor practice ce urmează să le susțină Guja Cristina și soțul ei, Guja

Stanislav, și respectiv să le elibereze permisele de conducere auto solicitate, personal a

pretins pentru sine și pentru Bulgari Anatolie de la Guja Cristina mijloace bănești ce nu

i se cuvin în sumă de 1 200 euro echivalentul a 26 347 lei.

Astfel, în scopul realizării intențiilor sale criminale, în una din zilele de la

sfârșitul lunii octombrie a anului 2016, Pîrău Teodor, susținând în continuare că

împreună cu Bulgari Anatolie are influență asupra angajaților din cadrul DIT și CCA

mun. Chișinău a ÎS „CRIS Registru”, care urmează să aprecieze cunoștințele teoretice

și practice ale cet. Guja Cristina și Guja Stanislav în cadrul examenului pe care

urmează sa-l susțină ultimii, pentru obținerea permisului de conducere, a pretins și a

primit personal de la Guja Cristina, în municipiul Chișinău în preajma DIT și CCA

mun. Chișinău a ÎS „CRIS Registru” situat pe str. Salcâmilor 28 sectorul Botanica mun.

Chișinău, pentru sine și Bulgari Anatolie suma de 1 200 euro, iar ulterior, la sfârșitul

lunii octombrie 2016 a transmis lui Bulgari Anatolie, în mun. Chișinău pe str. Vadul lui

Vodă sectorul Ciocana în preajma unei stații de alimentare PECO, suma de 600 euro

echivalent a 13 173,5 lei din suma de 1 200 euro pe care a primit-o de la Guja Cristina,

pretinși de către ultimul, sub pretextul ca acesta să-i transmită, în scopul realizării

influenței promise, angajaților DÎT și CCA mun. Chișinău a IS „CRIS Registru”,

pentru ca aceștia să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale și în rezultat să

evalueze pozitiv cunoștințele în cadrul examenelor practice ce urmează să le susțină

Guja Cristina și soțul ei, Guja Stanislav.

În drept, primă instanță a calificat inculpatului Pîrău Teodor în baza art.326

alin.(2) lit. b) Cod penal, și anume trafic de influență: pretinderea, acceptarea și

primirea personală de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o

persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-1 face

să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni

au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de două persoane.

care a solicitat casarea parțială a acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit căreia lui Pîrău Teodor să-i fie stabilită pedeapsa complementară în

baza art.65 Cod penal, privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul MAI pe

un termen de 3 (trei) ani. A confisca de la inculpatul Pîrău Teodor suma de 600 euro,

cu trecerea forțată si gratuită a mijloacelor bănești nominalizate în folosința și

proprietatea statului. A dispune încasarea de la Pîrău Teodor în folosul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 2 258 lei.

2

În susținerea apelului, procurorul a invocat că nu este de acord cu pedeapsa

stabilită sub formă de amendă în mărime de 2 700 u.c. (54 000 lei), fără privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice.

Totodată, acuzarea a menționat în recurs că, inculpatul, la momentul comiterii

infracțiunii, activa în funcție de agent operativ BPDS Fulger al MAI, fiind persoană

care deține funcție publică.

De asemenea, apelantul a punctat faptul că, în conformitate cu art.65 Cod penal,

la individualizarea pedepsei în speța dată, instanța de judecată urma să aplice în

privința lui Pîrău Teodor pedeapsa complementară obligatorie. La momentul comiterii

infracțiunii inculpatul deținea funcția de agent operativ în cadrul BPDS al MAI, fiind

persoană publică, iar caracterul infracțiunii comise de către acesta în timpul îndeplinirii

obligațiunilor de serviciu și anume cel de cupiditate, de a intra în posesia unei

recompense ce nu i se cuvine pentru a determina alte persoane publice din cadrul DIT

CCA mun. Chișinău să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, a adus

atingere imaginii MAI. Având în vedere împrejurările expuse, ținând cont de pericolul

social al infracțiunii date, că este o infracțiune conexă corupției, care se atribuie la

categoria celor care implică funcția publică, reieșind din circumstanțele relatate,

precum și faptul că prin aceste acțiuni infracționale inculpatul a adus atingere gravă

imaginii MAI al Republicii Moldova, cazul fiind mediatizat, astfel că toate acestea

luate în ansamblu stabilesc necesitatea aplicării de către instanța de judecată a pedepsei

complementare, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

anumite activități, în baza art. 65 Cod penal.

În altă ordine de idei, apelantul a mai menționat faptul că prin sentința contestată

instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat cu privire la

dispunerea confiscării speciale în conformitate cu art.106 Cod penal, din motiv că

potrivit recipisei din 07.09.2017 Pîrău Teodor a restituit suma de 600 euro

denunțătorului Guja Cristina. Prima instanță eronat a punctat că solicitarea procurorului

nu poate fi admisă din motiv că suma de 600 euro nu a fost recunoscută în cadrul

cauzei penale ca corp delict.

Prin urmare, în cazul dat, stabilind faptul că condamnatul Pîrău Teodor la

momentul reținerii nu mai deținea mijloacele bănești dobândite ilicit ca rezultat al

comiterii infracțiunii de trafic de influenta și deoarece denunțătorul Guja Cristina a dat

banii lui Pîrău Teodor urmărind un avantaj criminal, instanța de judecată urma să

dispună confiscarea de la Pîrău Teodor a banilor primiți de la Guja Cristina în sumă

totală de 600 euro.

În speță, instanța de judecată a respins solicitarea de încasare de la condamnatul

Pîrău Teodor a cheltuielilor suportate de stat în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală și care urmează a fi plătite din contul inculpatului în sumă

totală de 2 258 lei. Pentru a respinge solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor judiciare, instanța eronat a concluzionat, că de către condamnat pot fi

compensate cheltuielile judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea

3

civilă, asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate și ai părții civile, iar celelalte cheltuieli judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat.

În concluzie, apelantul a indicat că poziția instanței este una greșită, legea fiind

interpretată și aplicată incorect, instanța de judecată nu a luat în considerație

prevederile art.229 alin.(2) Cod de procedură penală, care stipulează, că cheltuielile

judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute in contul statului.

apelul procurorului a fost respins ca fiind nefondat cu menținerea sentinței contestate.

la motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează aplicarea pedepsei

complimentare inculpatului - privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în cadrul

MAI pe termen de 3 (trei) ani, se apreciază ca fiind nefondate din următoarele

considerente:

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, se

apreciază că prima instanță a acordat deplină eficientă prevederilor articolelor 7, 61, 64,

75 Cod penal și celor din articolul 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, astfel

pedeapsa fiind aplicată în limitele prevăzute de lege.

Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza urmăririi penale și,

potrivit art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul a beneficiat de reducerea

cu o treime a limitei de pedeapsă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza căreia

a fost condamnat.

În sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii

săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate în considerație

la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă.

Prima instanță corect nu a aplicat pedeapsa complimentară - privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice în cadrul MAI, dat fiind că, potrivit sancțiunii art.326 alin.(2)

Cod penal, nu se aplică pedeapsa complimentară.

Totodată, prima instanță corect a concluzionat despre inaplicabilitatea art.65

alin.(3) Cod penal, deoarece inculpatul a comisă fapta nu în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu.

Motivele invocate în apel, ce vizează soluționarea chestiunii cu privire la

confiscarea specială a bunurilor utilizate la săvârșirea infracțiunii, au fost apreciate ca

fiind nefondate. Prima instanță corect a respins solicitarea procurorului privind

confiscarea din contul inculpatului a sumei de 600 euro în contul bugetului de stat, dat

fiind că în cadrul procesului penal, banii în sumă de 600 euro nu au fost recunoscuți în

calitate de corpuri delicte, totodată, potrivit recipisei din 07 septembrie 2017 (f.d.37

vol. II) se confirmă că martorul Guja Cristina a primit de la inculpatul Pîrău Teodor

suma de 600 euro.

Motivele din apel ce vizează încasarea din contul inculpatului, a cheltuielilor de

judecată, au fost apreciate ca fiind nefondate din următoarele considerente:

4

Cheltuielile de judecată solicitate de procuror reprezintă cheltuieli ce țin de

instrumentarea cauzei penale, respectiv acestea urmează a fi trecute în contul statului,

or, cheltuielile de judecată respective constituie cheltuieli efectuate în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției în comiterea

infracțiunii și nu pot fi puse în seama inculpatului Pîrău Teodor.

În context, s-a remarcat că legea procesual - penală nu prevede achitarea de către

inculpat a cheltuielilor judiciare cerute de apelant, astfel prevederile legale la care a

făcut trimitere nu stabilesc asemenea cheltuieli ce pot fi încasate din contul

inculpatului.

S-a remarcat, că în apel, procurorul nu indică din ce constituie cheltuielile

judiciare solicitate.

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din art.409 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța a apreciat că nu există temei de a interveni în sentință.

ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului ordinar, procurorul invocă faptul că pedeapsa stabilită

inculpatului sub formă de amendă în mărime de 2 700 u.c. (54 000 lei), fără privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice, este neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

Astfel, potrivit art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată necesită să tina cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

La fel, acuzarea menționează că, inculpatul, la momentul comiterii infracțiunii,

activa în funcție de agent operativ BPDS Fulger a MAI, respectiv este o persoană care

deținea funcție publică.

În această ordine de idei, instanța de judecată urma să rețină faptul că, potrivit

Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din

04.07.2008, persoana publică este obligată să respecte Constituția, legislația în vigoare,

precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; să respecte cu

strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; să fie loial autorității publice în care

activează; să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit

de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; să păstreze, în conformitate cu

legea, secretul de stat, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile

sau documentele de care ia cunoștință în exercițiul funcției publice, cu excepția

informațiilor considerate de interes public; să respecte normele de conduită

profesională prevăzute de lege.

Astfel, acuzarea menționează faptul că instanțele de judecată la individualizarea

pedepsei în cazul din speță urma, în baza art.65 Cod penal, să aplice în privința lui

Pîrău Teodor pedeapsa complementară obligatorie, or la momentul comiterii

5

infracțiunii inculpatul deținea funcția de agent operativ în cadrul BPDS al MAI, fiind

astfel persoană publică, iar caracterul infracțiunii comise de către acesta în timpul

îndeplinirii obligațiunilor de serviciu și anume cel de cupiditate, de a intra în posesia

unei recompense ce nu i se cuvine pentru a determina alte persoane publice din cadrul

DÎT CCA mun. Chișinău să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, a adus

atingere imaginii MAI.

Totodată acuzarea, notifică faptul că, în cazul infracțiunilor de corupție și conexe

corupției, noțiunea „gravitatea infracțiunii săvârșite” la procesul individualizării

pedepsei trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii

de infracțiuni, prezintă un pericol însemnat și grav pentru societate, deoarece se

manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care

discreditează și compromit activitatea acestora.

În cazurile săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, se cauzează daune

intereselor publice, se afectează imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți,

respectiv se cauzează daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost

condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate.

În această ordine de idei, acuzarea consideră că aplicarea pedepsei sub formă de

amendă fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții, în cazul respectiv este una

inechitabilă.

Totodată, s-a menționat faptul că, prin sentința contestată, instanța a respins ca

neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat cu privire la dispunerea confiscării speciale

în conformitate cu prevederile art.106 Cod penal, din motiv că potrivit recipisei din

07.09.2017 Pîrău Teodor a restituit suma de 600 euro denunțătorului Guja Cristina,

motivând că solicitarea procurorului nu poate fi admisă și din motiv că suma de 600

euro nu a fost recunoscută în cadrul cauzei penale ca corp delict.

În conformitate cu prevederile art.106 Cod penal, confiscarea specială constă în

trecerea forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2), iar în

cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se

confiscă contravaloarea acestora.

Prin urmare, în cazul dat, stabilind faptul că, la momentul reținerii, condamnatul

Pîrău Teodor nu mai deținea mijloacele bănești dobândite ilicit ca rezultat al comiterii

infracțiunii de trafic de influență și deoarece denunțătorul Guja Cristina a dat banii lui

Pîrău Teodor urmărind un avantaj criminal, instanța de judecată urma să dispună

confiscarea de la Pîrău Teodor în folosul statului a banilor primiți de la Guja Cristina în

sumă totală de 600 euro.

În contextul celor expuse, acuzarea consideră că sunt greșite concluziile instanței

de fond și celei de apel, la capitolul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, cât

și refuzul de a aplica confiscarea specială conform art.106 Cod penal, aceste concluzii

fiind în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării

judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii

penale și pedepsei penale.

6

Pe cale de consecință, se apreciază că instanța de apel a comis o eroare de drept,

prevăzută de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează

cazurile când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, au fost aplicate

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, temeiuri conform cărora decizia

instanței de apel urmează a fi casată în latura pedepsei cu remiterea cauzei la

rejudecare.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că acesta urmează a fi admis, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată, din următoarele motive.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și să dispună

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată, dacă constată că

eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, doar în cazurile stipulate în articolul dat.

Din conținutul recursului declarat, se conchide că recurentul invocă drept temei de

casare pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și când au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Așadar, Colegiul penal lărgit reține ca fiind întemeiate argumentele invocate de

către recurent cu referire la motivarea insuficientă și nejustificată, în partea ce ține de

neaplicarea în privința inculpatului Pîrău Teodor a prevederilor art.65 Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că inculpatul Pîrău

Teodor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art.326 alin.(2)

lit. b) Cod penal. Sancțiunea normei incriminate inculpatului, prevede drept pedeapsă

amendă în mărime de la 3 000 la 4 000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2

la 6 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 5 000 la 10

000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Colegiul penal reține că, deși la articolul incriminat inculpatului nu este

prevăzută aplicarea pedepsei complementare în mod obligatoriu, totuși instanța de

judecată, în procesul de individualizare a pedepsei, este în drept să aplice persoanei

recunoscute vinovate și pedeapsa complementară, dacă va considera că scopul pedepsei

va atins prin aplicarea și a unei pedepse complementare.

Dispozițiile art.65 Cod penal, prevăd că privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate constă în interzicerea de a ocupa o funcție

7

sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la

săvârșirea infracțiunii.

Astfel, în speța dată, Colegiul penal consideră necesar de reținut prevederile

art.65 alin. (3) Cod penal, conform cărora poate fi aplicată pedeapsa complementară și

în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea

specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel

vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei

anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta

a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

În acest sens, Colegiul penal conchide că lipsește o argumentare convingătoare,

care să ducă la respingerea argumentelor invocate în recursul procurorului, și anume că

instanțele de fond la stabilirea pedepsei nu au luat în considerație faptul că inculpatul la

momentul comiterii infracțiunii activa în funcția de agent operativ BPDS Fulger al

MAI, funcție care face parte din categoria funcțiilor publice.

Potrivit Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr.158-XVI din 04.07.2008, persoana publică este obligată să respecte Constituția,

legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este

parte; să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; să fie loial autorității

publice în care activează; să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; să

păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum și confidențialitatea în

legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercițiul

funcției publice, cu excepția informațiilor considerate de interes public; să respecte

normele de conduită profesională prevăzute de lege.

În speța dată, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că instanțele de fond nu au

ținut cont de faptul că inculpatul, fiind o persoană publică, a comis o infracțiune în

timpul îndeplinirii obligațiunilor de serviciu și anume că acesta a manifestat un scop de

cupiditate, cel de a intra în posesia unei recompense ce nu i se cuvine, pentru a

determina alte persoane publice din cadrul DÎT CCA mun. Chișinău să îndeplinească

acțiuni în exercitarea funcțiilor sale.

Totodată, Colegiul penal accentuează că instanțele de fond au ignorat caracterul

infracțiunii comise de către inculpatul Pîrău Teodor, care a acționat în relațiile cu Guja

Cristina, utilizând autoritatea funcției deținute – agent operativ BPDS Fulger al MAI.

Așadar, instanțele de judecată urmează să țină cont și de faptul că, în cazul

comiterii infracțiunilor de corupție și conexe corupției, noțiunea de „gravitatea

infracțiunii săvârșite” la individualizarea pedepsei trebuie de înțeles în sensul că aceste

infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, reprezintă un pericol mai

însemnat și deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile

autoritățile statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit

activitatea acestora, în cazul dat autoritatea organelor MAI.

8

Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că în circumstanțele reținute,

se impune necesitatea expunerii convingătoare și justificate în privința aplicării față de

inculpatul Pârău Teodor, a pedepsei complementare, și anume - privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, în baza art.65 Cod penal,

urmând să se țină cont că, pentru a atinge scopul legii penale, pedeapsa trebuie fie într-

o măsură suficientă pentru a asigura restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Într-o altă ordine de idei, se indică celălalt argument invocat de către recurent și

anume că instanțele de fond incorect au respins solicitarea acuzatorului de stat privind

dispunerea confiscării speciale ca fiind neîntemeiată și neconformă art.106 Cod penal,

din motiv că potrivit recipisei din 07.09.2017 Pârău Teodor restituit suma de 600 euro

denunțătorului Guja Cristina.

Asupra argumentului dat, Colegiul penal lărgit menționează că instanțele de fond

nemotiva au respins solicitarea de a confisca de la inculpatul Pârău Teodor suma de

600 euro, reținând în acest sens existența recipisei prin care se constată că Guja Cristina

a primit suma de 600 euro de la Pârău Teodor, însă a fost omis faptul că Pârâu Teodor a

pretins și a primit de la Guja Cristina suma de 1 200 euro pentru îndeplinirea

serviciului promis.

Colegiul penal lărgit constată că instanțele de fond nu au apreciat în deplină

măsură faptul că procurorul a solicitat la etapele anterioare de judecare a cauzei,

confiscarea sumei de 600 Euro din contul inculpatului Pârău Teodor, în baza art.106

alin.(2) lit. a) Cod penal și au concluzionat că restituirea sumei de 600 euro lui Guja

Cristina, este temei indubitabil pentru a respinge confiscarea specială, potrivit art.106

Cod penal, însă inculpatul trebuia să restituie suma întreagă primită, în valoare totală de

1200 euro.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de

apel urmează a fi casată parțial, în partea ce ține de neaplicarea prevederilor art.art.65,

106 Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apelul și

recursul procurorului, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, să elucideze toate

erorile admise în motivarea soluției adoptate și să adopte o hotărâre legală și

întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Pîrău Teodor

xxxxx, în latura penală (în partea nestabilirii pedepsei complementare) și în partea

respingerii aplicării confiscării speciale în baza art.106 Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În rest, celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 25 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

10