1re-16/2019 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art. 453 alin. 1 CPP
1re-16/2019 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1re-16/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie
2018, declarat de petiționarul Rotari Valeriu,
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 03.04.2018 - 10.09.2018;
Instanța de recurs: 08.10.2018 - 07.11.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin încheierea Judecătoriei Bălți sediul Central din 10 septembrie 2018, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea petiționarului Rotari Valeriu împotriva
ordonanței de clasare a procesului penal în cauza penal nr.2016320340 din 31
ianuarie 2018 și ordonanței de respingere a plângerii în cadrul procesului penal
nr.2016320340 din 27.02.2018.
În motivarea soluției sale, instanța a indicat că procurorul ierarhic superior a
examinat plângerea complet și obiectiv, corect constatând că litigiul este unul de
natură civilă și nu penală, soluționarea căruia este de competența instanței de
judecată de drept comun în ordinea procedurii civile.
Petiționarul Rotari Valeriu a contestat cu recurs încheierea, solicitând
casarea acesteia cu dispunerea începerii urmăririi penale în privința lui Grecu Oleg
și Harabara Anatolie în baza art.327 alin.(2) lit. b) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie
2018, recursul declarat de petiționar a fost respins, ca nefondat, cu menținerea
încheierii contestate.
În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că nu a stabilit faptul
ilegalității ordonanței din 31 ianuarie 2018 privind scoaterea persoanei de sub
urmărire penală și clasarea cauzei penale, precum și nu a stabilit faptul ilegalității
ordonanței din 27 februarie 2018 privind respingerea plângerii împotriva
1
ordonanței din 31 ianuarie 2018, întrucât la adoptarea acestor ordonanțe au fost
respectate prevederile art.art.19 alin.(3), 254 alin.(1) Cod de procedură penală.
Petiționarul Rotari Valeriu a contestat cu recurs în anulare decizia,
solicitând casarea acesteia cu dispunerea începerii urmăririi penale în privința lui
Grecu Oleg și Harabara Anatolie de către Procuratura Anticorupție, invocând că la
efectuarea urmăririi penale, organul de urmărire penală nu a respectat normele
procesuale penale și nu a întreprins măsurile necesare întru cercetarea sub toate
aspectele a circumstanțelor cauzei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul
General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod
de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal,
pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor
judecătorești, după epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 și argumentarea ilegalității
hotărârii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv
când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs
în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a
fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă
că decizia instanței prin care s-a dispus respingerea ca inadmisibil a recursului
împotriva încheierii judecătorului de instrucție adoptată în ordinea prevăzut de
art.313 Cod de procedură penală, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în
anulare. Or, legislația procesuală penală nu prevede această cale de atac și astfel de
hotărâri nu cad sub incidența celor prevăzute la art.452 alin.(1) Cod de procedură
penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, prin
urmare recursul declarat este inadmisibil.
Așadar, potrivit prevederilor art.art.455 alin.(2) pct.7), 453 Cod de procedură
penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului, întrucât acesta nu corespunde
cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.
2
În conformitate cu prevederile art. art.456, 432 alin.(1), (2) pct.1), alin.(3)
Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Rotari
Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07
noiembrie 2018, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut
prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 ianuarie 2019.
Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti
Judecătorii /semnătura/ Anatolie Țurcan
/semnătura/ Elena Cobzac
Copia corespunde originalului,
Judecător Anatolie Țurcan
3