1ra-2067/2018 — art.151 al.1 CP

1ra-2067/2018 — art.151 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2067/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Barbaroș Mihail în numele părții vătămate Șișcov Ivan, de către partea

vătămată Șișcov Ivan și de către inculpatul Zaluțchi Vasili cu avocatul acestuia,

Cojocari Constantin, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Călărași din 26

februarie 2016 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25

octombrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Zaluțchi Vasili Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, domiciliat în

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Șișcov Ivan 14 102 lei

cu titlu de prejudiciu material și 10 000 lei - prejudiciu moral.

învinuiește în aceea că la 26 iulie 2014, aproximativ la 2030, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se pe una din străzile s. Hîrjauca, r-nul Călărași, a inițiat un conflict

cu Șișcov Ivan, unde l-a împins, după care având intenția de a-i cauza vătămări

1

corporale grave, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți

ale corpului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 154 D din 18

august 2014, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare cu respingerea acțiunii civile.

În argumentarea soluției solicitate s-a invocat următoarele:

- în speță nu a fost demonstrat că inculpatul a urmărit scopul cauzării vătămărilor

grave;

- la materialele cauzei lipsesc probe, care ar confirma învinuirea înaintată, precum

și faptul că Zaluțchi V. ar fi prevăzut urmările care se puteau produce și dorea sau

admitea producerea acestora;

- nu a fost demonstrat că între acțiunile inculpatului și vătămările corporale

depistate la partea vătămată există legătură cauzală;

- instanța de fond a apreciat unilateral probele cercetate; - declarațiile inculpatului

sunt în coroborare cu declarațiile martorului Moscal V., care a relatat că a văzut întreg

conflictul, însă Zaluțchi pe Șișcov nu l-a lovit. Aceste declarații urmau a fi luate în

considerație la pronunțarea sentinței;

- declarații similare cu depozițiile martorului Moscal V., au dat și Cliuchin M.,

Selezniov A., Zaluțchi Z.

apelul declarat a fost respins.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că, prima instanță corect a constatat

circumstanțele de fapt și de drept, just a apreciat probele prezentate și a pronunțat o

sentință legală și întemeiată.

Astfel, instanța de apel a conchis că partea acuzării a prezentat suficiente probe

obiective, veridice și concludente ce demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Colegiul a apreciat critic argumentele apărării referitor la faptul că inculpatul nu ar

fi prevăzut urmările care se puteau produce și dorea sau admitea producerea acestora,

deoarece prin depozițiile martorilor oculari rezultă că Zaluțchi V. l-a trântit pe pătimit

la pământ după care intenționat i-a aplicat lovituri cu picioarele în burtă.

Referitor la alegațiile apărării privind lipsa legăturii cauzale dintre acțiunile

inculpatului și vătămările corporale depistate la partea vătămată, Colegiul a reținut, că

din declarațiile martorului Pruteanu M., care este medic chirurg, rezultă clar, că

leziunea depistată la Șișcov I. putea apărea doar în urma unei traume, cu așa leziune

persoana poate să se deplaseze de sine stătător 300-400 m. astfel că nu se exclude

posibilitatea de a ajunge de sine stătător acasă, iar durerea să apară treptat mărindu-și

intensitatea, iar din declarațiile lui Șișcov T., reiese că pătimitul, care este soțul său

după ce a venit de la magazin, i-a povestit că a fost bătut de inculpat cu picioarele în

burtă, spunându-i totodată că se simte rău și a rugat-o să cheme ambulanța.

2

În continuare, instanța de apel a menționat că inculpatului i-a fost stabilită o

pedeapsă echitabilă, în limitele legii, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii,

consecințele survenite, circumstanțele cauzei, de persoana vinovată, de scopul

pedepsei penale și criteriile generale de individualizare ale acesteia prevăzute la art.

61, 75 Cod penal.

2017, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de partea vătămată Șișcov

Ivan. Admis recursul ordinar declarat de inculpatul Zaluțchi Vasili, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 august 2016, și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a menționat că referitor la recursul

ordinar declarat de partea vătămată Șișcov Ivan, urmează a fi respins ca inadmisibil

din motiv că decizia instanței de apel, care se contestă a fost pronunțată integral la 21

septembrie 2016, iar recursul ordinar declarat de partea vătămată a fost înregistrat la

Curtea Supremă de Justiție la 12 iulie 2017 (f.d.116-121, vol. II), adică după expirarea

termenului legal de 30 zile, prevăzut la art.422 Cod de procedură penală.

Cu privire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Zaluțchi V., Colegiul

penal lărgit a conchis că instanța de apel nu a corectat eroarea de drept privitor la

modul de întocmire a sentinței și nu a respectat prevederile legale, conform căror în

cazul când prima instanță nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală

privind întocmirea sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel,

casând sentința din acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor

împrejurărilor și, respectând normele procedurale (art. 393-397 Cod de procedură

penală), va pronunța o nouă hotărâre conform ordinii stabilite pentru prima instanță.

Instanța de recurs ordinar a reținut că, instanța de apel pripit, a susținut poziția

instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin

general, fără să-și expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe în baza evaluării

proprii, cu argumentarea concluziilor privind admiterea sau respingerea acestora.

Prin urmare, Colegiul penal a constatat, că instanța de apel, care a menținut soluția

primei instanțe, nu a respectat cerințele art.409 alin. (2) 414, 417 alin.(1) pct. 6), 7), 8)

Cod de procedură penală, iar nerespectarea cerințelor stipulate în normele de drept sus

menționate echivalează cu erori judiciare ce s-au soldat cu o hotărâre nemotivată, ceea

ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța

de recurs.

a fost admis apelul declarat de avocatul, Vladislav Jian, în numele inculpatului

Zaluțchi Vasili, sentința primei instanțe a fost casată integral, inclusiv din oficiu în

baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Zaluțchi Vasili a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

3

151 alin. (1) Cod penal și a fost condamnat în baza acestei legi la 5 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, Șișcov Ivan a fost admisă parțial și s-a

încasat de la Zaluțchi Vasili în beneficiul părții vătămate prejudiciul material în

mărime de 14102 lei și prejudiciul moral în mărime de 10000 lei, în rest acțiunea civilă

a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond a constatat

prin sentința de condamnare în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, că Zaluțchi Vasili, se

învinuiește de comiterea infracțiunii date, în circumstanțele descrise, contrar soluției

de condamnare (vol. I, f.d.230).

Colegiul penal a relevat că prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită normelor

citate mai sus. Or, concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea inculpatului

Zaluțchi Vasili, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, deși

sunt corecte, nu corespund acțiunilor nemijlocit probate și comise de către inculpat,

fapta incriminată lui Zaluțchi Vasili, a fost constatată de către instanța de fond ca fiind

o învinuire, deși în cele din urmă instanța de fond constată că inculpatul se face

vinovat de comiterea acestei infracțiuni, în cele din urmă instanța de fond a adoptat o

soluție contradictorie, de vreme ce constatarea făcută de către instanța de fond, este

corespunzătoare unei sentințe de achitare.

În speță, instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt: inculpatul Zaluțchi

Vasili, la data de 26 iulie 2014, aproximativ la ora 20:30, aflîndu-se pe una din străzile

s. Hîrjauca , r. Călărași, a inițiat un conflict cu consăteanul său, Șișcov Ion, în cadrul

căruia l-a împins, ultimul căzînd jos, după care întru realizarea scopului său criminal și

anume cauzării de leziuni corporale grave, Zaluțchi Vasili, intenționat, i-a aplicat lui

Șișcov Ion multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului

cauzîndu-i astfel ultimului lezarea intestinului gros în regiunea porțiunii sigmoide (în

regiunea de jos stînga a abdomenului). Leziunile date au fost produse cu un obiect dur

contondent, posibil în timpul indicat și care, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.154 D din 18 august 2014, se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Zaluțchi Vasili, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată

gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”.

Necătînd la faptul că inculpatul Zaluțchi Filip, nu a recunoscut vinovăția și a pledat

nevinovat, instanța de apel a constatat că vinovăția acestuia în comiterea faptei reținute

la pct. 28 din decizie este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate în

instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, și anume: declarațiile părții

vătămate, Șișcov Ion, audiat în cadrul ședinței primei instanțe și în instanța de apel

(vol. I, f. d. 108-109, 211); martorului Șișcov Tamara (f. d. 110, vol. I); martorului

Moscal Veronica (f. d. 153-154, vol. I); martorului Știubei Liudmila (f. d. 191-193,

vol. I); martorului Seleznev Andrei (f. d. 194-195, vol. I); martorului Zaluțcaia Zinaida

4

(f. d. 196-199, vol. I); martorului Pruneanu Mihail (f. d. 207-208, vol. I); martorului

Cliuchin Maxim (f. d. 209-210, vol. I); medicului legist Vodă Nicolae (f. d. 173-174,

vol. I).

Vinovăția inculpatului, Zaluțchi Vasili, suplimentar la declarațiile părții vătămate

și a martorului, și-a găsit confirmare și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi

penale și cercetate în ședința de judecată a instanței de fond și anume:

- raportul de expertiză medico-legală nr. 154 D, din data de 18 august 2014,

conform căruia lui Șișcov Ivan s-a depistat lezarea intestinului gros în regiunea

porțiunii sigmoide (în regiunea de jos-din stînga a abdomenului), care a fost produsă

cu obiect dur contondent, posibil în timpul indicat și se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață (vol. I, f.d.49).

Instanța de apel, ținînd cont de prevederile art. 27, art. 99 - art. 101 din Codul de

procedură penală, cercetînd sub toate aspectele probele administrate, verificîndu-le

minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, a conchis că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția

inculpatului, Zaluțchi Vasili, în comiterea componențelor de infracțiune prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată prin „vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață”.

Colegiul penal, a respins alegațiile părții apărării invocate în cererea de apel

referitor la faptul că în sentința contestată prima instanță nu s-a expus asupra probelor

invocate de inculpat și asupra argumentelor invocate de partea apărării fiind inculpatul

impus să-și demonstreze nevinovăția, or, din cumulul probelor administrate,

coroborate rezultă incontestabil săvîrșirea de către Zaluțchi Vasile a infracțiunii

prevăzute de art.151 alin. (1) Cod penal.

6.1. Cu referire la pedeapsa penală ce a fost aplicată inculpatului, Zaluțchi Vasile,

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, prin prisma

prevederilor art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei, s-a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Prin urmare, instanța de apel a remarcat că la individualizarea pedepsei, Colegiul

penal a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării

pedepsei, aplicîndu-i inculpatului, Zaluțchi Vasile, sancțiunea penală în formă de

închisoare, această pedeapsă fiind legală, echitabilă și individualizată.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului, Zaluțchi Vasile, au fost

încadrate în baza art. 151 alin. (1), lit. c) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă

de închisoare de la 5 la 10 ani.

În continuare, Colegiul penal a reținut că careva circumstanțe atenuante din rîndul

celor expuse la art. 76 alin. (1) Cod penal, totodată nu au fost constatate și careva

circumstanțe agravante din categoria celor vizate la art. 77 alin. (1) Cod penal, în

5

privința inculpatului, Zaluțchi Vasile, nu au fost reținute.

În astfel, de circumstanțe, Colegiul penal a reținut că față de inculpatul, Zaluțchi

Vasile, just urmează a fi aplicată sancțiunea penală în formă de închisoare, stabilindu-i

însă un termen minim de 5 ani, care în temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal, urmează a fi

dispusă spre executare în penitenciar de tip semiînchis, avînd în vedre circumstanțele

cauzei, persoana inculpatului și astfel că atingerea scopului pedepsei se v-a asigura

prin aplicarea în privința inculpatului a pedepsei privative de libertate.

Astfel, Colegiul penal a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale

privind corectarea și reeducarea inculpatului Zaluțchi Vasile, va fi pe deplin atins, doar

prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, or, aplicarea

unei altei pedepse, nu va fi nici rațională și nici proporțională acțiunilor comise de

către acesta.

6.2. La capitolul soluționării acțiunii civile înaintate de către avocatul Barbaroș

Mihail și partea vătămată Șișcov Ivan, Colegiul penal a reținut următoarele:

În cadrul cercetării judiciare în instanța de fond, avocatul Barbaroș Mihail și partea

vătămată Șișcov Ivan, au formulat o acțiune civilă, prin care a solicitat încasarea din

contul inculpatului, Zaluțchi Vasili, a prejudiciului material în sumă de 165501 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 100000 lei, anexînd în acest sens și certificate, dar și

bonuri de plată pentru diverse servicii (vol.I, f.d.118-147).

În cadrul ședinței instanței de apel, partea vătămată Șișcov Ivan, a indicat că pentru

operare și alte servicii medicale mai are nevoie de suma de 60 000 lei.

Totodată, Colegiul penal a identificat că conform chitanței nr. 1446, din data de 21

octombrie 2017, se atestă faptul că Zaluțchi Vasili, prin intermediul Oficiului Poștal a

plasat pe numele părții vătămate Șișcov Ivan, suma de 24102 lei, restituind astfel

prejudiciul material și moral.

Așa dar, Colegiul penal a notat că din bonurile de plată anexate la dosar și anume

ce se referă la cheltuielile pentru tratament acestea confirmă suma de 6318,79 lei

pentru procurarea medicamentelor, (vol.I, f.d.143-146), însă celelalte cheltuieli pentru

tratament (restabilirea sănătății, intervenția chirurgicală, post chirurgicale) invocate de

către partea vătămată, Șișcov Ivan, precum că le-ar fi achitat pentru tratament, nu au

fost demonstrate prin probe veridice și pertinente, afirmațiile fiind doar declarative.

Reieșind din acest considerent, Colegiul penal a considerat necesar de a încasa

cheltuielile pentru alimentație suplimentară și transport pentru deplasarea la instituțiile

medicale pentru investigații și tratament și deplasările în vederea prezentării în

ședințele de judecată în sumă de 642,02 lei și respectiv 1122,40 lei, cerință confirmată

prin copiile biletelor de călătorie, bonurilor fiscale pentru alimentație suplimentară în

cadrul instituțiilor medicale și combustibil anexate la materialele cauzei penale (vol.I,

f.d.143-147).

În continuare, Colegiul penal a considerat justificată și solicitarea cu privire la

încasarea sumei de 6000 lei achitate de către partea vătămată, Șîșcov Ivan, pentru

serviciile avocatului, Barbaroș Mihail, conformată prin factura de evidență nr. 991339,

6

din data de 06 februarie 2015, avînd în vedere participarea avocatului la mai multe

ședințe de judecată la examinarea prezentei cauze penale.

În contextul dat, Colegiul penal a reținut că și-a găsit confirmare pe parcursul

judecării cauzei penale doar prejudiciul material în sumă de 14 102 lei, constituită din

suma de 6318,79 lei pentru procurarea medicamentelor; 642,02 lei pentru procurarea

alimentelor; 1122,40 lei pentru transport; plata pentru asistență juridică - 6000 lei;

18,75 lei - plata pentru copiile acțiunii civile.

În ceea ce privește încasarea din contul inculpatului Zaluțchi Vasili, în beneficiul

părții vătămate, Șișcov Ivan a prejudiciul moral, în mărime de 100 000 lei urmează a fi

indicat că în conformitate cu prevederile art. 1422 alin.(1) Cod Civil al RM, „în cazul

în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin

fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă

la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc”.

La fel, Colegiul penal apreciind caracterul vătămărilor corporale suportate de către

pătimit, suferințele morale ale acestuia, durerile și retrăirile sale, dar și avînd în vedere

posibilitățile materiale reale ale inculpatului Zaluțchi Vasili, a concluzionat că suma de

10 000 lei, este pe deplin justificată pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune, or, însuși condamnarea lui Zaluțchi Vasili constituie o satisfacție morală a

părții vătămate Șișcov Ivan.

Instanța de apel a mai reținut și faptul că în cazul de față este inadmisibilă

agravarea situației inculpatului Zaluțchi Vasili, în propriul apel așa cum indică norma

art. 410 Cod de procedură penală, de vreme ce în cazul de față partea vătămată Șișcov

Ivan nu a înaintat o cerere de apel, formulînd doar o cerere simplă înaintată în ședința

instanței de apel, la caz fiind declarat doar apelul inculpatului Zaluțchi Vasili.

7.1. – avocatul Barbaroș Mihail în numele părții vătămate Șișcov Ivan în termen,

prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, pronunțând o nouă hotărâre în

partea laturii civile înaintate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, în

partea admiterii laturii civile înaintate de către partea vătămată Șișcov Ivan.

În motivarea cererii de recurs recurentul indică următoarele motive :

- recurentul a solicitat să fie dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul

părții vătămate prejudiciul material și moral înaintat prin cererea civilă de chemare în

judecată a prejudiciului material în sumă de 165501 lei, ce constituie cheltuieli pentru

tratament, cheltuieli de transport - suportat de către partea vătămată. Încasarea din

contul inculpatului Zaluțchi Vasili în beneficiul părții vătămate Șișcov Ivan a

prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei;

- instanța de apel a apreciat incorect prejudiciul atît material cît și cel moral

probat de către partea vătămată;

- Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău la data reexaminării cauzei penale

7

corect a statuat că, chiar dacă, partea vătămată nu a înaintat cerere de apel (privind

despăgubirea materială solicitată de-a fi recompensată) ea urmează a fi admisă,

călăuzindu-se și de juridprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei

(15.07.2003,33400/96). Prin urmare, reieșind din considerentele că instanța de apel nu

s-a expus asupra motivelor invocate în apel de către partea vătămată, privind

aprecierea probelor materiale cu privire la despăgubirea materială și morală solicitată

de-a fi încasată din contul condamnatului și nu și-a motivat soluția dată și la

soluționarea laturii civile au fost încălcate prevederile art. 6 al Convenției Europene

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale CEDO în Hotărîrea

Toncev vs Bulgaria din 19.11.2009 a statuat că în situația în care sistemul intern

permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are

obligația să se asigure că acestea se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de art.

6 CEDO, adică dreptul la o hotărîre motivată, adoptată într-un termen rezonabil;

- din materialele cauzei, rezultă că starea sănătății părții vătămate a fost

prejudiciată grav, aceasta a fost internată în spital, a suportat intervenție chirurgicală și

tratament medical în continuare și până în prezent, fiindu-i cauzate suferințe fizice și

vătămări corporale grave;

- pe lîngă aceasta, aceste suferințe au fost apreciate de instanța de fond și

menținute de cea de apel în sumă de 10.000 lei, care a fost considerată echitabilă

pentru recuperarea prejudiciului moral suferit;

- față de cele ce preced, instanța de recurs urmează să aprecieze corect atât

suferințele suportate echivalându-le celor solicitate de încasare - despăgubiri pentru

daune morale și care se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea se

probează, fiind stabilite de instanța de judecată prin evaluarea probelor anexate.

7.2. - partea vătămată Șișcov Ivan în termen, prin care fără a indica vreun temei

prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu aplicarea unei pedepse mai aspre și majorarea pagubei materiale și

morale.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- în speță sunt demonstrate probele ce ar demonstra faptul că inculpatul Zaluțchi

Vasili, a prevăzut urmările prejudiciabile, sub formă de vătămări corporale grave și a

dorit în mod conștient survenirea acestor urmări cu privire la răzbunarea lui;

- fiind audiat martorul Știubei Ludmila, în cadrul cercetării penale, cît și a

cercetării judecătorești, a declarat cu certitudine că la data 26.07.2014, aproximativ la

ora 20:30 min, aflîndu-se în incinta magazinului din centru satului, cet. Zaluțchi Vasili

îmbrâncind-l pe cet. Șișcov Ivan, l-a pus la pămînt, lovindu-l cu pumnii și picioarele;

- în urma acestui incident partea vătămată a fost supusă examinării și supus

gradului de invaliditate pe viață, conform Certificatului de Dezabilitate și Incapacitate

de muncă cu nr. 274108.

7.3. - inculpatul Zaluțchi Vasili cu avocatul acestuia, Cojocari Constantin, în

termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de

8

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel prin care, Zaluțchi Vasili

a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 ani închisoare, cu rejudecarea

cauzei penale, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță și ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, de

circumstanțele cauzei și persoana celui vinovat, în baza art. 90 Cod penal de a dispune

suspendarea executării pedepsei aplicate în privința inculpatului Zaluțchi Vasili pe un

termen de probă de 2 ani.

În motivarea cererii de recurs recurenții au indicat următoarele motive :

- recurenții consideră că decizia instanței de apel este neîntemeiată în partea

stabilirii pedepsei, care este prea aspră și solicită aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal;

- prin urmare, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

hotărîrea instanței de apel pe cazul în speță este atacată cu recurs pentru a repara

erorile de drept pe motiv că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- recurenții menționează că instanța de apel în decizia adoptată la fila 18, pct. 34

indică: „instanța de apel, ținînd cont de prevederile art. 27, art. 99 - art. 101 din Codul

de procedură penală cercetînd sub toate aspectele probele administrate, verificîndu-le

minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenții, concludenții, utilității și veridicității

lor, conchide că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția

inculpatului Zaluțchi Vasili în comiterea componențelor de infracțiune, prevăzute de

art. 151 alin. (1) Cod penal, individualizată „prin escrocheria, adică dobîndirea ilicită

a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari”;

- bunăoară nu este clar în baza căror probe verificate minuțios, prin prisma

admisibilității, pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor instanța de apel a

conchis că inculpatul a comis escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei

persoane, prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, or, în

acest sens în instanță nu a fost prezentată nici o probă;

- recurenții consideră decizia în cauză pasibilă anulării, deoarece inculpatului i s-a

stabilit o pedeapsă prea aspră care generează apariția unor sentimente de nedreptate,

jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare

scopului urmărit al legii penale și pedepsei penale stabilit în art. 61 alin. (2) Cod penal,

care prevăd că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate;

- or, concluziile instanței pe marginea refuzului aplicării suspendării condiționate

a executării pedepsei, conform dispozițiilor art. 90 Cod penal nu au fost reflectate în

9

hotărârea judecătorească;

- la caz, este de menționat că, inculpatul pînă la începerea cercetărilor judecătoreși

în instanța de apel a reparat prejudiciul cauzat lui Șișcov Ivan, fapt confirmat în

instanța de apel;

- de asemenea, din partea Primăriei comunei Hîrjauca, raionului Călărași a

parvenit demersul nr. 146 din 04.12.2017 prin care intervine cu rugămintea de a fi

aplicată suspendarea condiționată a pedepsei stabilite;

- la locul de trai și de muncă, inculpatul este caracterizat pozitiv, anterior nu a fost

judecat, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog;

- mai mult ca atît, inculpatul declară că a conștientizat pericolul și consecințele

survenite în urma comiterii infracțiunii incriminate, regretă și sincer se căiește de cele

comise, nu prezintă careva pericol pentru societate, iar corectarea lui este posibilă fără

a fi privat de libertate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, fiind

atins astfel scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Barbaroș Mihail în numele

părții vătămate Șișcov Ivan și de către partea vătămată Șișcov Ivan.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărîrii instanței

de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează

că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal constată că decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se

întemeiază soluția. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată

prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Colegiul penal atestă că, potrivit art.420 alin.(4) Cod de procedură penală, nu pot fi

atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au

folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Astfel, se constată că, prin sentința Judecătoriei Călărași din 26 februarie 2016,

10

Zaluțchi Vasili a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani

închisoare.

Prin aceiași sentință a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată Șișcov Ivan, dispunându-se încasarea de la Zaluțchi Vasili a despăgubirilor

pentru prejudiciul material în mărime de 14102 lei și prejudiciul moral în mărime de

10000 lei.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel

avocatul Jian V. în numele inculpatului Zaluțchi Vasili, apel care, prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 august 2016, a fost respins, fiind

menținută sentința.

Ulterior, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 08

august 2017 a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de partea vătămată

Șișcov Ivan. Admis recursul ordinar declarat de inculpatul Zaluțchi Vasili, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 august 2016, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017 a

fost admis apelul declarat de avocatul Vladislav Jian, în numele inculpatului Zaluțchi

Vasili, sentința primei instanțe a fost casată integral, inclusiv din oficiu în baza art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează : lui Zaluțchi Vasili în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. La fel, a fost folosită aceeași modalitate de soluționare a

acțiunii civile și s-a dispus încasarea de la Zaluțchi Vasili în beneficiul părții vătămate

prejudiciul material în mărime de 14102 lei și prejudiciul moral în mărime de 10000

lei, or conform art. 410 Cod de procedură penală instanța de apel, soluționînd cauza,

nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel.

Respectiv, având în vedere prevederile art.420 alin.(4) Cod de procedură penală și

faptul că partea vătămată Șișcov Ivan nu a folosit calea ordinară de atac - apelul,

necontestând cu apel sentința, acesta a pierdut dreptul de invoca în recurs mărirea

cuantumului prejudiciului moral și material încasat și o pedeapsă mai aspră,

prezumându-se că a fost de acord cu hotărârea primei instanțe, astfel că recursurile

sunt inadmisibile.

8.2. Cu privire la recursul declarat de către inculpatul Zaluțchi Vasili cu avocatul

acestuia, Cojocari Constantin.

Recurenții în textul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

11

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar sau instanța de

apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței sau au fost aplicate

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurenți în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au

fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, care ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece

argumentele expuse în recursul depus au constituit obiect de discuție în instanța de

apel și asupra tuturor argumentelor și motivelor relevante invocate inclusiv în

prezentul recurs instanța de apel s-a pronunțat clar în decizia atacată, dispozitivul

hotărîrii fiind expus clar. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi

identificate neclaritățile specificate de recurenți, în legătură cu ce nu se constată

prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Referitor la argumentul invocat de recurenți precum că „instanța de apel în

decizia adoptată la fila 18, pct. 34 indică: „instanța de apel, ținînd cont de prevederile

art. 27, art. 99 - art. 101 din Codul de procedură penală cercetînd sub toate aspectele

probele administrate, verificîndu-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenții,

concludenții, utilității și veridicității lor, conchide că din probele administrate la

materialele dosarului rezultă vinovăția inculpatului Zaluțchi Vasili în comiterea

componențelor de infracțiune, prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal,

individualizată „prin escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane,

prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari”, Colegiul penal

menționează că este o eroare materială care poate fi corectată și care nu ar putea

schimba soluția instanței, or la pag. 83 pct. 43 instanța de apel corect încadrează

acțiunile inculpatului Zaluțchi Vasili în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății,

care este periculoasă pentru viață”.

În continuare, Colegiul penal invocă că nici temeiul pentru recurs prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît

instanța de apel i-a aplicat inculpatului Zaluțchi Vasili în baza art. 151 alin. (1) Cod

penal, pedeapsa echitabilă sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Deasemenea, Colegiul penal consideră că instanța de apel a efectuat o temeinică

individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Zaluțchi Vasili, atît sub aspectul naturii

cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în art. 75

Cod penal.

Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg

12

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei

concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și

pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia instanța de

judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei infractorului. Astfel,

instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în limitele prevăzute de

sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal, în baza căreia a fost

calificată fapta ca infracțiune.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o corectă

individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 5 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, apelul declarat de avocatul Jian

Vladislav în numele inculpatului Zaluțchi Vasili fiind corect admis, cu emiterea unei

hotărîri noi.

În atare situație, Colegiul penal consideră că instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod penal, aplicînd pedeapsa corect

individualizată în raport cu prevederile legii penale, care reglementează pedeapsa,

scopul acesteia și individualizarea ei.

La fel, conform ordinii stabilite pentru prima instanță, luînd în considerație

prevederile articolelor 6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, instanța de apel corect a ajuns la

concluzia de a aplica în privința inculpatului Zaluțchi Vasili o pedeapsă reală, fără

aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, așa cum solicită inculpatul Zaluțchi

Vasili cu avocatul său, Cojocari Constantin în recursul declarat și cum s-a solicitat și în

instanța de apel.

Colegiul penal reține că pedeapsa aplicată inculpatului sub formă de închisoare de

5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, este una echitabilă în

raport cu cele comise de inculpat, or ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

inculpatului, de comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii, anterior nu a fost

judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, însă a comis o

infracțiune gravă, care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală -

viața și sănătatea persoanei, de consecințele infracțiunii – în rezultatul cărora partea

vătămată s-a ales cu gradul de dizabilitate pe viață, astfel argumentele recurentului

privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal de către instanță sunt neîntemeiate.

Argumențele recurenților precum că „inculpatul pînă la începerea cercetărilor

judecătoreși în instanța de apel a reparat prejudiciul cauzat lui Șișcov Ivan, fapt

confirmat în instanța de apel, la locul de trai și de muncă, inculpatul este caracterizat

pozitiv, anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului psihiatru și

narcolog, mai mult ca atît, inculpatul declară că a conștientizat pericolul și

consecințele survenite în urma comiterii infracțiunii incriminate, regretă și sincer se

căiește de cele comise, nu prezintă careva pericol pentru societate”, au fost luate în

13

considerație la stabilirea mărimii pedepsei, inculpatului fiindu-i stabilită pedeapsa

minimă prevăzută de art. 151 alin. (1) lit. c) Cod penal.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de

recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și

potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

8.3. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Barbaroș Mihail în numele

părții vătămate Șișcov Ivan, de către partea vătămată Șișcov Ivan și de către inculpatul

Zaluțchi Vasili cu avocatul acestuia, Cojocari Constantin, și potrivit legii se impune

inadmisibilitatea lor, deoarece recursurile declarate sunt vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Barbaroș Mihail

în numele părții vătămate Șișcov Ivan, de către partea vătămată Șișcov Ivan și de către

inculpatul Zaluțchi Vasili cu avocatul acestuia, Cojocari Constantin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Zaluțchi Vasili Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

14