1re-146/2018 — art. 469 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 469 CPP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-146/2018 — art. 469 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul 1re-146/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
26 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
în camera de consiliu, fără citarea părților, examinând admisibilitatea în principiu a
recursului în anulare, declarat împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău
din 16 septembrie 2015, de către condamnatul Crasniuc Vitalie XXXXX, în propria cauză
penală.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de recurs în anulare de la 16.11.2018 până la 26.12.2018.
a c o n s t a t at :
Prin sentința Judecătoriei orășenească Odințovo, reg. Moscova, Federația Rusă
din 12 decembrie 2013, Crasniuc Vitalie a fost condamnat în baza art. 105 alin. (1), art.
119 alin. (1), art. 119 alin. (1), art. 115 alin. (1) și art. 161 alin. (2) lit. g) din Codul penal
al Federației Ruse la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în colonie cu regim
special, cu calcularea termenului executării pedepsei începând cu data de 03 aprilie 2013.
La 08 iunie 2015, Ministrul Justiției al Republicii Moldova a înaintat în
Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, un demers de transfer în care a indicat că, în cadrul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova se soluționează cauza privind transferul din
Federația Rusă în Republica Moldova a lui Crasniuc Vitalie, pentru continuarea executării
pedepsei stabilite de instanța rusă, într-un penitenciar din Republica Moldova, în baza art.
2 - 6 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, din 21.03.1983
și art. 556 din Codul de procedură penală, se adresează setul de documente pentru
examinarea posibilității transferului cerut.
Reprezentantul Ministrului Justiției al R.M., Tighineanu Octavian, în ședința de
judecată, a susținut demersul înaintat și a solicitat admiterea acestuia ca fiind întemeiat, cu
acceptarea transferului condamnatului în Republica Moldova, deoarece condamnatul este
cetățean al Republicii Moldova și întrunește condițiile transferului.
3.1. Apărătorul Chetraru Dragoș, a pledat pentru admiterea demersului ca fiind
întemeiat, întrucât demersul înaintat întrunește condițiile necesare prevăzute de lege,
condamnatul Crasniuc Vitalie este cetățean al Republicii Moldova.
3.2. Procurorul Cucereavîi Oxana, a susținut necesitatea admiterii demersului
Ministrului Justiției al R.M., cu încadrarea condamnării în baza art. 145 alin. (1) Cod
penal al R.M., cu preluarea executării pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 9
ani, în baza art. 155 alin. (1) Cod penal al R.M., cu preluarea executării pedepsei de 10
luni închisoare, în baza art. 155 alin. (1) Cod penal al R.M., cu preluarea executării
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni, în baza art. 187 alin. (2) lit. e)
1
Cod penal al R.M., cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe aun termen de 4
ani. Totodată, procurorul a menționat faptul că conform legislației penale naționale, fapta
infracțională prevăzută la art. 115 alin. (1) din Codul penal al Federației Ruse și anume
vătămarea menționată a integrității corporale nu constituie infracțiune, astfel a solicitat
instanței să aplice procedura schimbării condamnării. Urmare, constatând faptul că
Crasniuc Vitalie a săvârșit un concurs de infracțiuni, în baza art. 84 Cod penal al R.M.,
prin cumul parțial al pedepselor, procurorul a conchis asupra stabilirii pedepsei definitive
de 12 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.
Prin încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie 2015, a
fost admisă parțial demersul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și cererea
condamnatului Crasniuc Vitalie privind transferul persoanei condamnate de un stat străin
pentru continuarea executării pedepsei cu închisoarea în instituțiile penitenciare din RM,
cu aplicarea procedurii privind continuarea executării pedepsei.
S-a dispus acceptarea transferului condamnatului Crasniuc Vitalie pentru executarea
pedepsei penale în instituțiile penitenciare ale Republicii Moldova, cu aplicarea procedurii
continuării executării pedepsei și al considera pe Crasniuc Vitalie condamnat prin sentința
Judecătoriei orășenească Odințovo, reg. Moscova, Federația Rusă din 12 decembrie 2013,
în baza: art. 145 alin. (1) din Codul penal al R.M. - cu stabilirea unei pedepse sub formă
de închisoare pe un termen de 9 ani; art. 155 din Codul penal al R.M. cu stabilirea unei
pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni; art. 155 din Codul penal al
R.M. - cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 10 luni; și,
respectiv, art. 187 alin. (2) lit. e) din Codul penal al R.M. - cu stabilirea unei pedepse sub
formă de închisoare pe un termen de 4 ani; iar conform art. 84 din Codul penal al R.M., cu
stabilirea lui Crasniuc Vitalie a unei pedepse definitive, pentru concurs de infracțiuni prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu calcularea termenului executării
pedepsei începând cu data de 03 aprilie 2013, în rest, demersul Ministrului Justiției al
Republicii Moldova și cererea condamnatului privind acceptarea transferului lui Crasniuc
Vitalie, condamnat prin sentința Judecătoriei orășenească Odințovo, reg. Moscova,
Federația Rusă din 12 decembrie 2013, în baza art. 115 alin. (1) Cod penal al Federației
Ruse - la 3 luni închisoare, au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
Liberarea condiționată înainte de termen a condamnatului Crasniuc Vitalie va fi
posibilă de aplicat la executarea efectivă a 3/4 din termenul de pedeapsă stabilit, în cazul
reparării integrale a daunelor cauzate prin infracțiunile pentru care este condamnat, cu
participarea la executarea, în conformitate cu prevederile art. 234 din Codul de executare
al R.M. a muncilor remunerate sau neremunerate de îngrijire sau amenajare a
penitenciarului și a teritoriului, de îmbunătățire a condițiilor de trai și medico-sanitare de
detenție, în cazul în care statul de condamnare nu va stabili alte condiții mai favorabile
pentru condamnat.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța a constatat că, din materialele dosarului rezultă că,
Crasniuc Vitalie este cetățean al Republicii Moldova, pedeapsa care urmează a fi
executată constituie un termen mai mare de 6 luni, iar în conformitate cu prevederile art. 3
alin. (1) lit. e) al Convenției din 21.03.83 asupra transferării persoanelor condamnate, o
transferare nu poate avea loc în termenii prezentei Convenții decât în condițiile când
2
acțiunile sau omisiunile care au dat naștere condamnării trebuie să constituie o infracțiune
în raport cu dreptul statului de executare sau ar trebui să constituie o astfel de infracțiune,
dacă ar fi survenit pe teritoriul său. Faptele pentru care a fost condamnat Crasniuc Vitalie,
acceptarea transferului căruia se solicită, și anume condamnatului îi sunt imputate
următoarele infracțiuni potrivit Codului penal al R.M., art. 145 alin. (1) Cod penal al
Republicii Moldova, individualizat prin ,,Omorul unei persoane”, infracțiune care se
pedepsește cu închisoare de la 10 la 15 ani, art. 155 alin. (1) „Amenințarea cu omor”,
acțiune ce se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 400 unități convenționale sau
cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de
la 1 la 3 ani, și art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică „Jaful”, individualizată prin
„sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței periculoase pentru
viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violente”, acțiuni
ce se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la
1000 unități convenționale.
Din prevederile art. 556 alin. (4) Cod de procedură penală al R.M., în urma
soluționării demersului, instanța adoptă o încheiere, în care se menționează: 1) denumirea
instanței statului străin, data și locul adoptării sentinței; 2) date despre ultimul domiciliu al
condamnatului în Republica Moldova și despre ocupația lui; 3) încadrarea juridică a
infracțiunii pentru care a fost condamnată persoana; 4) legea penală a Republicii Moldova
care prevede răspundere pentru o infracțiune similară cu acea comisă de condamnat; 5)
hotărârea sa privind acceptarea sau, după caz, respingerea transferării cerute; 6) în cazul
acceptării transferării cerute, instanța va indica care procedură de executare o va alege:
continuarea executării sentinței sau schimbarea condamnării.
Astfel, soluționând demersul în raport cu înscrisurile anexate la el și referindu-le la
prevederile legale ce guvernează speța, instanța de judecată a conchis că la cererea privind
transferul sunt anexate: un act care confirmă că persoana condamnată este cetățean al
statului de executare; declarația în scris a persoanei condamnate privind consimțământul
ei la transfer; copia de pe hotărârea de condamnare, autentificată, cu mențiunea că este
definitivă, precum și copia de pe textele legilor aplicate în cauza respectivă; certificatul
în care este indicată durata pedepsei deja executate și a arestării preventive, precum și
durata pedepsei ce urmează a fi executată.
Potrivit dispoziției art. 557 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care
categoria sau durata pedepsei pronunțate în statul de condamnare nu corespunde legii
penale a Republicii Moldova, instanța de judecată, prin hotărârea sa, o poate adapta la
pedeapsa prevăzută de legea națională pentru infracțiuni de aceeași categorie. Această
pedeapsă trebuie să fie cât mai adecvată pedepsei aplicate prin hotărârea statului de
condamnare. Prin natura sau prin durata sa, această pedeapsă nu poate fi mai aspră decât
cea pronunțată în statul de condamnare și nici să depășească limita maximă prevăzută de
legea națională.
Totodată, instanța de a menționat că, potrivit dispoziției art. 86 alin. (1) Cod penal, la
executarea hotărârii unui stat străin, instanța de judecată înlocuiește sancțiunea privativă
de libertate pronunțată în statul străin cu o sancțiune prevăzută de propria lege penală
pentru aceeași faptă, fără a agrava situația penală a condamnatului stabilită prin hotărârea
statului străin. Dacă legea statului străin prevede o sancțiune mai mică decât minimul
3
prevăzut în legea internă, instanța de judecată nu va fi legată de acest minim și va aplica o
sancțiune corespunzătoare sancțiunii pronunțate în statul străin.
Astfel, instanța a conchis că pedeapsa de 12 ani închisoare corespunde cerințelor
indicate mai sus.
Mai mult, instanța a respins demersul Ministrului Justiției al Republicii Moldova și
cererea condamnatului privind acceptarea transferului în baza art. 115 alin. (1) Cod penal
al Federației Ruse - la 3 luni închisoare, deoarece potrivit Codului penal al Republicii
Moldova, fapta respectivă nu constituie infracțiune, de vreme ce fapta lui Crasniuc Vitalie
în această latură constituie o contravenție prevăzută de art. 78 din Codul contravențional,
adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale. Or, transferul persoanei poate
fi acceptat cu condiția însă ca legea penală a Republicii Moldova să prevadă răspundere
pentru o infracțiune similară cu acea comisă de condamnat.
Instanța a respins ca fiind eronate alegațiile procurorului cu referire la schimbarea
condamnării, or prin prisma prevederilor art. 557 Cod de procedură penală, respingerea
transferului pentru o anumită faptă dintr-un conglomerat de infracțiuni, nu semnifică
schimbarea condamnării ci continuarea executării sentinței, or schimbarea condamnării se
poate dispune doar atunci când categoria sau durata pedepsei pronunțate în statul de
condamnare nu corespunde legii penale a Republicii Moldova, astfel ca instanța de
judecată, prin hotărârea sa, să o pată adapta la pedeapsa prevăzută de legea națională
pentru infracțiuni de aceeași categorie. Pe de altă parte, după acceptarea transferului și
stabilirea unei pedepse definitive lui Crasniuc Vitalie prin prisma art. 84 din Codul penal,
condamnatul va continua să execute aceiași pedeapsă de 12 ani în temeiul sentinței
Judecătoriei orășenești Odințovo, reg. Moscova, Federația Rusă din 12 decembrie 2013,
fără însă a se dispune schimbarea condamnării.
Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, condamnatul declară recurs în
anulare prin care solicită casarea încheierii cu pronunțarea unei hotărâri prin care acestuia
să îi fie aplicată o pedeapsă mai blândă.
În motivarea cererii de recurs în anulare, condamnatul susține că soția acestuia este
grav bolnavă și are la întreținere un copil. Mai mult, condamnatul menționează că și
mama acestuia are nevoie de susținerea lui, or aceasta este pensionară.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestuia, statuând următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul
General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în
numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de
Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare
de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,
cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu
menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii
atacate.
În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct. 44), 22
alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția Europeană a
4
Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când
Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre
depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau
de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de
Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea
apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, pronunțată la 16 septembrie 2015, urma
a fi atacată în termen de 15 zile cu recurs la Curtea de Apel Chișinău și nu cade sub
incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de
procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție,
iar recursul în anulare declarat împotriva încheierii nominalizate, este inadmisibil,
deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de
procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din motiv că
nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1), 453, 456 alin. (1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către condamnatul Crasniuc
Vitalie, împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 septembrie
2015, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, prenunțată integral la 23 ianuarie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Ion Guzun
Liliana Catan
5