1ra-1970/2018 — art. 264-1 al. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 al. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1970/2018 — art. 264-1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1970/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
19 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul
Vera Ursu în numele inculpatului Braga Andrei, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, în cauza penală în
privința lui
Braga Andrei XXX, născut la data de XXX,
originar și domiciliat în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 14.08.2017 pînă la 28.03.2018;
Instanța de apel de la 20.04.2018 pînă la 12.06.2018;
Instanța de recurs de la 10.09.2018 pînă la 19.12.2018.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 28 martie 2018,
Braga Andrei, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641
alin. (4) Cod penal și i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 150
unități convenționale.
Pentru pronunțarea sentinței instanța de fond a constatat că, Braga Andrei, la
24 iunie 2017, în jurul orelor 23:30 min., cunoscând cu certitudine că nu deține permis
de conducere, fiind la volanul motocicletei de model ,,Honda CBR” cu n/î XXX, se
deplasa pe traseul central din satul XXX, X. XXX.
În timpul deplasării, Braga Andrei, cunoscând cu certitudine că acționează cu
încălcarea prevederilor pct. 14 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că,
conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub
influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor
medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu
grad avansat, se deplasa pe adresa indicată supra.
Fiind suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică,
Braga Andrei a fost stopat de către colaboratorii INP pe traseul central din satul
Condrița, mun. Chișinău.
Ulterior, Braga Andrei, fiind transportat la IP Buiucani, mun. Chișinău, a fost
supus alcotestului ’’Drager”, conform căruia s-a stabilit că concentrația de alcool în
aerul expirat al acestuia constituia 0,61 mg/l, ceea ce în conformitate cu prevederile art.
134 CP al RM se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Astfel, inculpatului Braga Andrei XXX i se impută că prin acțiunile sale
intenționate, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal,
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,
săvârșit de către o persoană care nu deține permis de conducere.
1
Nefiind de acord cu sentința, apărătorul Ursu Vera în numele inculpatului
Braga Andrei a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea
unei noi hotărâri, prin care Braga Andrei să fie achitat.
În susținerea apelului s-a invocat că, învinuirea atribuită inculpatului de către
acuzatorul de stat poartă un caracter declarativ și se bazează pe presupuneri, ori, sentința
de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii
urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.
În așa fel, apărarea a considerat necesar ca Braga Andrei să fie achitat din motiv
că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Nu s-a constatat că Braga Andrei să fi
condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, întrucât
această persoană a fost identificată de către colaboratorii de poliție în alte circumstanțe
decât să pună în mișcare mijlocul de transport și să-l dirijeze.
Stabilirea stării de ebrietate alcoolică la caz, se efectuează în strictă conformitate
cu hotărârea cu privire la aprobarea „Regulamentului privind modul de testare
alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei” nr.
296 din 16.04.2009 (Monitorul Oficial nr.80-81/347 din 24.04.2009), care impune unele
condiții vis-a-vis de persoanele care efectuează testul dat, iar nerespectarea acestor
cerințe duce la nulitatea actului întocmit.
Astfel, o condiție care, potrivit p. 11 al Regulamentului, urma în mod obligatoriu
să fie respectată este că persoana responsabilă de efectuarea testării trebuia să explice
persoanei testate procedura testării alcoolscopice; să explice subiectului dreptul de a
contesta, în caz de dezacord, rezultatul testării alcoolscopice, precum și să indice în
procesul-verbal numărul sau categoria testului utilizat, ceea ce pe parcursul cercetării
judecătorești a fost stabilit că nu s-a respectat, ori procesul-verbal din 25.06.2017, cu
privire la constatarea faptei conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate
alcoolică întocmit de ofițerul de patrulare Matvei Ilie contravine prevederilor legale ce
atrage nulitatea acestuia.
Inculpatul Braga Andrei a fost supus testului alcooloscopic de tip „Drager 6810,, la
data de 25.06.2017, la aceeași dată a fost întocmit de Matvei Ilie procesul-verbal cu
privire la constatarea faptei conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate
alcoolică, acțiuni efectuate de agentul constatator fără a avea acest drept, nefiind admis
la utilizarea mijloacelor de testare alcooloscopică, certificatul a fost eliberat la
24.06.2016 valabil până la 24.06.2017, astfel la 25.06.2017 inspectorul de patrulare
Matvei Ilie ilegal a supus examinării la testarea alcooloscopică cet. Braga Andrei.
De asemenea, apărarea a indicat că la solicitările apărării de a exclude din lista
probelor procesul-verbal de constatare a stării de ebrietate, instanța de judecată a făcut
trimitere la prevederile art. 251 alin.(4) Cod de procedură penală, respingînd astfel
solicitarea nominalizată, evitând prevederile art. 93-94 Cod de procedură penală.
Astfel, nu s-a dovedit, prin probe pertinente și concludente, faptul că Braga Andrei
să fi condus mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, întrucât
această persoană a fost identificată de către colaboratorii de poliție în alte circumstanțe
decât să pună în mișcare mijlocul de transport și să-l dirijeze.
Totodată, urmează a fi reținut faptul că însăși martorii oculari Puiu Roman și
Zacuțelu Vădim, au declarat că la 24 iunie 2017, Braga Andrei nu s-a aflat la volanul
motocicletei, acest mijloc de transport fiind parcat alături de drum în momentul
aproprierii ofițerilor de patrulare.
Din considerentele menționate mai sus, pentru ca unei persoanei să i se poată
incrimina săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 2641 alin. (4) Cod penal, nu este suficient
2
ca făptuitorul să fie în stare de ebrietate cu grad avansat, ci este necesară inclusiv și
condiția ca această persoană să conducă mijlocul de transport.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2018, a
fost respins ca nefondat apelul apărătorului Ursu Vera în numele inculpatului Braga
Andrei, cu menținerea sentinței, fără modificări.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul nu a
recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, culpa acestuia este demonstrată pe
deplin prin următoare probe, cum ar fi, declarațiile martorilor Matvei Ilie, Rebeja
Maxim.
Referitor la declarațiile martorilor Zacuțelu Vădim, Puiu Roman, instanța de apel a
menționat că, aceste declarații le-a apreciat ca fiind parțial veridice, doar în partea în
care martorii recunosc faptul că, inculpatul era în stare de ebrietate, iar în partea în care
comunică că, Braga Andrei nu a condus motocicleta, instanța a apreciat aceste declarații
ca fiind ne veridice, fiind oferite în sensul de a-l ajuta pe inculpat să se eschiveze de la
răspunderea penală, relevant fiind și faptul că martorii indicați sunt prietenii
inculpatului, din care motiv declarațiile lor sunt însoțite de dubii referitor la veridicitatea
depozițiilor, mai mult, s-a constatat divergențe între declarațiile date de inculpat în
ședința de judecată și declarațiile martorului Roman Puiu, primul comunicând că a mers
în ospeție la Cîțu Constantin, ulterior la acesta a venit și Roman Puiu, ultimul însă a
declarat că Braga Andrei a venit la el acasă în ospeție.
Totodată, instanța de apel a menționat că, sunt neveridice declarațiile martorilor
apărării referitor la nevinovăția inculpatului, or acestea se combat cu acțiunile ulterioare
atât ale inculpatului Braga Andrei, cât și ale martorului Roman Puiu, și anume,
dezasamblarea motocicletei imediat a doua zi, oferirea mijloacelor bănești
colaboratorilor de poliție pentru a-i elibera, opunerea de rezistență față de aceștia, astfel,
cele relatate de acești martori sunt combătute prin sistemul de acte și documente
acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, conținutul procesului-
verbal de examinare a obiectului din 27.07.2017, în cadrul căruia s-a stabilit că cecul
”Drager” este din data de 25.06.2017 și este eliberat pe numele cet. Braga Andrei cu
rezultatul analizei ce cuprinde concentrația alcoolului în aerul expirat de 0,61 mg/l
(f.d.52-53); conținutul procesului-verbal de ridicare din 26.06.2017 în cadrul căruia a
fost ridicat un CD cu înregistrări video în timpul documentării cet. Braga Andrei
(f.d.56); conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 28.07.2017 prin care
a fost supus examinării CD-ul cu înregistrări video din data săvârșirii faptei (f.d.57);
conținutul procesului-verbal de confruntare din 26 iulie 2017 prin care martorul Matvei
Ilie și martorul Puiu Roman (f.d.25-27); conținutul procesului-verbal de confruntare din
26 iulie 2017 prin care martorul Rebeja Maxim și martorul Puiu Roman și-au menținut
declarațiile date anterior (f.d.22-24); conținutul procesului-verbal de confruntare din 26
iulie 2017 prin care martorul Matvei Ilie și bănuitul Braga Andrei, și-au menținut
declarațiile date anterior (f.d.28-30); conținutul procesului-verbal de confruntare din 26
iulie 2017 prin care martorul Rebeja Maxim și bănuitul Braga Andrei și-au menținut
declarațiile date anterior (f.d.31-33).
Astfel, instanța de apel a indicat că, versiunea apărătorului și a inculpatului este
lipsită de suport probator, atîta timp cît din probele cercetate prin prisma art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor s-a
stabilit cu certitudine că Braga Andrei, la data de 24 iunie 2017, în jurul orelor 23:30
min., cunoscând cu certitudine că nu deține permis de conducere, fiind la volanul
motocicletei de model ,,Honda CBR” cu n/î XXX, se deplasa pe traseul central din satul
3
Condrița, mun. Chișinău. În timpul deplasării, Braga Andrei, cunoscând cu certitudine
că acționează cu încălcarea prevederilor pct. 14 al Regulamentului Circulației Rutiere,
care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare
de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența
preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind în stare de ebrietate
alcoolică cu grad avansat, se deplasa pe adresa indicată supra. Fiind suspectat în
conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, Braga Andrei a fost
stopat de către colaboratorii INP pe traseul central din satul Condrița, mun. Chișinău.
Ulterior, Braga Andrei, fiind transportat la IP Buiucani, mun. Chișinău, a fost supus
alcotestului ,,Drager”, conform căruia s-a stabilit că concentrația de alcool în aerul
expirat al acestuia constituia 0,61 mg/l, ceea ce în conformitate cu prevederile art.
13412 din Codul Penal se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Relevant este și faptul că, Braga Andrei nu deține permis de conducere, astfel că
acesta nu avea dreptul de a conduce mijlocul de transport motocicleta de model ,,Honda
CBR” cu n/î XXX.
Astfel, probele acumulate și anexate la materialele cauzei penale confirmă cu
certitudine vinovăția lui Braga Andrei în comiterea infracțiunii imputate. De asemenea,
instanța de apel a reținut că, potrivit înregistrărilor video, s-a constatat că inculpatul
Braga Andrei se afla pe motocicleta de model ,,Honda CBR600”, amenințând
colaboratorii de poliție că o incendiază, în cazul în care aceștia o vor ridica, însă atât
inculpatul Braga Andrei, cât și martorul Roman Puiu nu au comunicat nimic instanței
despre acest mijloc de transport, din contra au indicat un alt model de motocicletă, și
anume ,,R-12”, astfel, declarațiile acestora nu corespund realității.
Prin urmare, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei soluției primei instanțe,
or în acțiunile lui Braga Andrei sunt întrunite toate semnele componenței de infracțiune
prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșit de către o persoană care nu deține permis de
conducere.
Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de
apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, Cod penal, de gravitatea infracțiunii
săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoară, prin prisma prevederilor art.
16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, de comportamentul inculpatului în timpul
și după comiterea infracțiunii, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante.
Astfel, reieșind din limitele pedepsei prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal,
instanța de fond just a considerat că în privința inculpatului Braga Andrei, pentru
comiterea de către acesta a infracțiunii imputate, este echitabilă aplicarea unei pedepse
sub formă de amendă în mărime de 1 150 unități convenționale.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Vera Ursu în numele
inculpatului Braga Andrei, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)
Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu
pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Braga Andrei. Recurentul invocă
aceleași motive declarate în cererea de apel (pct. 3 din prezenta decizie).
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Vera Ursu în numele inculpatului Braga Andrei, prin care a menționat că, este de poziția
respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și corespunde
prevederilor legale.
4
Verificând argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței
de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că este declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din
12 iunie 2018 (f.d.244-246 vol. I), inculpatul și avocatul acestuia au fost prezenți la
pronunțarea dispozitivului deciziei, unde li s-a comunicat despre data și ora desfășurării
următoarei ședințe și anume ca la 19 iunie 2018, ora 14:00, va fi pronunțată decizia
motivată.
Reieșind din faptul că, inculpatul și apărătorul nu au fost prezenți la pronunțarea
deciziei integrale, cu toate că au cunoscut despre data și ora desfășurării, instanța de
apel a expediat copia deciziei integrale acestora la 21 iunie 2018 (f.d. 165 vol. I). Mai
mult, decizia motivată a fost publicată pe pagina web a Curții de Apel Comrat.
În atare împrejurări, Colegiul penal accentuează că, în speța dată, termenul de
declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 19 iunie 2018 a
expirat la 20 iulie 2018.
Aceste date certifică faptul că, termenul de 30 zile de contestare cu recurs a
deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost
respectat, deoarece recursul în cauză a fost declarat la data de 20 august 2018 (f.d.3-10
vol. II) și prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost depus peste
termen.
La acest capitol, instanța de recurs reamintește că termenul de recurs este absolut și
are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca
tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării
recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.
Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. art. 422, 432 alin.(2) pct.2)
Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de avocatul Vera Ursu în numele
inculpatului Braga Andrei este inadmisibil, fiind declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Vera Ursu în numele
inculpatului Braga Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 12 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Braga Andrei XXX,
deoarece recursul este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 23 ianuarie 2019.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
5