1cs-3/2019 — art.42 alin.5, 325 alin.3 lit.a/1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.42 alin.5, 325 alin.3 lit.a/1 CP
- Temei legal
- art.46-49 CPP
1cs-3/2019 — art.42 alin.5, 325 alin.3 lit.a/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1cs–3/2019
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
Î N C H E I E R E
11 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Timofti Vladimir
judecători Toma Nadejda
Boico Victor
examinând cererea de strămutare a recursului declarat de apărătorul Dodica
Ruslan împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.12.2018 cu
privire la prelungirea măsurii preventive arestarea la domiciliu în privința învinuitei
Agatii Nadejda, înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion,
C O N S T A T Ă:
Președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion a înaintat cerere de
strămutare a cauzei parvenite spre examinare, în ordine de recurs, depus de către
apărătorul Dodica Ruslan împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani
din 21.12.2018 cu privire la prelungirea măsurii preventive arestarea la domiciliu în
privința lui Agatii Nadejda, învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42
alin.(5), 325 alin.(3) lit.a1) Cod penal, la o altă instanță egală în grad, pentru examinarea
recursului menționat supra.
În motivarea cererii indică asupra faptului că, Agatii Nadejda este învinuită în
aceeași cauză cu Brînza Liubovi, care este judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău.
Totodată, menționează că, în cauza Tocono și Profesorii Prometeiști contra
Moldovei, Curtea Europeană a explicat că, art. 6 din CEDO cere instanței care cade sub
incidența sa, să fie imparțială or, imparțialitatea, în mod normal denotă absența
prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite
moduri. Astfel, Curtea a făcut distincție între o abordare subiectivă și o abordare
obiectivă. In ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de
judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul
personal al oricărui dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și
care pot trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar
aparențele pot avea o anumită importanță.
Prin urmare, reieșind din cele expuse și pentru a nu trezi careva aparențe de
imparțialitatea unui observator obiectiv, președintele Curții de Apel Chișinău
președintele Curții de Apel Chișinău a transmis cauza penală nominalizată, Colegiului
penal al Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea chestiunii de strămutare a
acesteia, la o altă instanță egală în grad.
Examinând cererea de strămutare în raport cu prevederile legii, Colegiul penal
consideră că aceasta urmează a fi admisă, reieșind din următoarele considerente.
1
În temeiul prevederilor art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă
de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă
instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei
obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.
Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală strămutarea cauzei poate fi
cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.
În speță, reieșind din cererea de strămutare înaintată și din actele anexate la
aceasta, se constată că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din
21 decembrie 2018 s-a dispus prelungirea termenului arestării la domiciliu în privința
lui Agatii Nadejda, învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5),
325 alin.(3) lit.a1) Cod penal, care a fost contestată cu recurs de către apărătorul Dodica
Ruslan în interesele învinuitei Agatii Nadejda.
La 26 decembrie 2018 cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău pentru
examinarea recursului declarat, fiind fixată data de 03 ianuarie 2019, însă la
04 ianuarie 2018 președintele Curții de Apel Chișinău, Pleca Ion a transmis cauza
nominalizată, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea
chestiunii de strămutare a judecării recursului, la o altă instanță egală în grad.
Colegiul reține, că potrivit informației oferite de solicitantul strămutării, Agatii
Nadejda este învinuită în aceeași cauză cu Brînza Liubovi, care este judecător în cadrul
Curții de Apel Chișinău.
Astfel, pentru a exclude existența circumstanțelor ce ar pune la îndoială
rezonabilă imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Chișinău, la
soluționarea recursului declarat de avocatul Dodica Ruslan în interesele învinuitei,
precum și evitarea procedurii de soluționare a unor eventuale cereri de abținere a
judecătorilor instanței, situație ce ar influența promptitudinea examinării recursului
declarat, Colegiul penal conchide, că aceste circumstanțe cad sub incidența instituției
strămutării și pentru soluționarea rapidă, obiectivă și imparțială a recursului vizat este
necesară strămutarea recursului declarat și menționat mai sus, pentru judecare în altă
instanță egală în grad.
În același context se relevă că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa a constatat că judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii
obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea
pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor dintr-o societate democratică. O
instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului
judiciar. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului
rezonabil. Instanța trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică
trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această
privință (Gregory vs. Marea Britanie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, (1997) 25
EHRR 577). Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate
democratică trebuie să o inspire populației (Castillo Algar vs Spania, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului, (1998) 30 EHRR 827).
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că cererea de strămutare
înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion, este întemeiată și pentru
obținerea soluționării obiective, rapide și complete a cauzei, precum și pentru
asigurarea desfășurării normale a procesului, este necesară strămutarea judecării
2
recursului declarat de apărătorul Dodica Ruslan împotriva încheierii Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 21.12.2018 cu privire la prelungirea măsurii preventive
arestarea la domiciliu în privința învinuitei Agatii Nadejda, de la Curtea de Apel
Chișinău la o altă instanță egală în grad, și anume la Curtea de Apel Bălți.
În conformitate cu prevederile art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul
penal,
D I S P U N E:
Admite cererea înaintată de președintele Curții de Apel Chișinău, Pleșca Ion,
privind strămutarea recursului declarat de apărătorul Dodica Ruslan împotriva
încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21.12.2018 cu privire la
prelungirea măsurii preventive arestarea la domiciliu în privința lui Agatii Nadejda,
învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 325 alin.(3) lit.a1)
Cod penal, cu transmiterea acestuia pentru judecare în ordine de recurs la Curtea de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 11 ianuarie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
3