1ra-2157/18 — art. 27, 145 alin. 1 CP

1ra-2157/18 — art. 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2157/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Cebanu Andrei Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar Xxxxx, domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.12.2017 - 21.05.2018;

Instanța de apel: 22.06.2018 - 12.09.2018;

Instanța de recurs: 08.11.2018 - 12.12.2018.

C O N S T A T Ă:

Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 10 (zece) ani închisoare, cu ispășirea acesteia

în penitenciar de tip închis.

Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 448

lei, s-a respins ca neîntemeiată.

iulie 2017, aproximativ ora 20.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

aflându-se în satul Mălăiești, raionul Criuleni, pe fundalul unui conflict spontan apărut

cu Iacovlev Victor, acționând cu scopul de a-1 omorî, intenționat, i-a aplicat ultimului

o lovitură cu cuțitul în regiunea cutiei toracice și încercând să introducă cuțitul mai

adânc pentru lezarea organelor interne, a efectuat câteva mișcări cu acesta în diferite

direcții, până când a fost blocat cu mâna de către Iacovlev Victor, care a opus rezistență

activă, strigând după ajutor, la care a răspuns Bulgari Radu, fapt ce l-a determinat pe

Cebanu Andrei să-și înceteze acțiunile sale infracționale și să părăsească locul faptei,

motiv din care acțiunile sale nu și-au produs efectul, victimei fiindu-i acordată la timp

asistența medicală.

1

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 265D din 17 noiembrie 2017, părții

vătămate Iacovlev Victor i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de plagă tăiat-

înțepată penetrantă a hemitoracelui stâng, care a fost produsă cu un corp tăietor-

înțepător cu puțin timp înainte de internare, leziuni ce sunt periculoase pentru viață și

se califică ca vătămare gravă.

3.1. avocatul Placinta Grigorii în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care Cebanu Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (1) Cod penal cu aplicarea unei pedepse minimale prevăzută de acest

articol.

În motivarea cerințelor a invocat:

- atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată Cebanu Andrei nu a

fost de acord cu învinuirea înaintată, a recunoscut că în urma loviturii i-a cauzat părții

vătămate vătămări corporale grave, dar nu a dorit să-l omoare;

- nici unul din martorii care au fost audiați în instanța de judecată nu au văzut

momentul când Cebanu Andrei i-a aplicat lovitura cu cuțitul părții vătămate, prin

depozițiile lor confirmându-se doar faptul că Iacovlev Victor a fost lovit cu cuțitul și

vinovatul este Cebanu Andrei, acest fapt nefiind negat nici de inculpat;

- prin urmare în ședința de judecată nu au fost prezentate careva probe prin care

s-ar fi dovedit intenția inculpatului de a-l omorî pe Iacovlev Victor, iar deducția primei

instanțe precum că Cebanu Andrei a plecat în sat și a luat cuțitul pregătind săvârșirea

omorului, este doar o presupunere fără suport juridic.

3.2. inculpatul, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile sale să fie recalificate,

deoarece acțiunile lui nu cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

În motivarea cerințelor a invocat că îi pare rău de cele comise, nu a avut nici motiv

și nici scop de a-l omorî pe Iacovlev Victor. Nu a dorit să-l omoare pe Iacovlev Victor,

a dorit doar să se apere ca să nu fie bătut în continuare. Instanța de judecată a constatat

că acțiunile inculpatului au fost stopate de martorul Bulgari Radu, ceea ce nu

corespunde adevărului, la strigătul lui Iacovlev Victor de ajutor, Bulgari Radu nu a

răspuns, fapt confirmat și de către ultimul, iar răspunsul lui nu a avut să oprească

acțiunile inculpatului. La fel, nici unul din martori și nici partea vătămată nu indică la

faptul că inculpatul ar fi făcut careva mișcări cu cuțitul, iar cum a apărut cuțitul la fel

nu este clar.

2018, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

2

4.1. În susținerea soluției sale, instanța de apel a menționat că instanța de fond,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina lui Cebanu Andrei încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 27, 145 alin. (1) Cod penal - tentativă de omor a unei

persoane.

Deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

Colegiul a considerat că vinovăția acestuia este pe deplin dovedită prin probele

prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părții vătămate Iacovlev

Victor, declarațiile martorilor Mihailov Liuba, Malai Oleg, Bulgari Radu, Mihailov

Ion, Mihailov Ilie și documentele cercetate în ședința de judecată, și anume:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20 iulie 2017 prin care a fost

cercetat locul comiterii infracțiunii, o porțiune de drum din preajma gospodăriei lui

Bulgari Radu, amplasată în satul Mălăiești, raionul Criuleni. În cadrul cercetării la fața

locului a fost ridicat un cuțit de bucătărie cu mâner de culoare albastră (f.d. 13-14, vol.

I);

- procesul-verbal verbal nr. 163 din 20 iulie 2017 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei potrivit

căruia la 20 iulie 2017, ora 23.45, inculpatul Cebanu Andrei avea o concentrație de

alcool în aerul expirat de 1,64 mg/1, iar concentrația de alcool în sânge de 3,18 g/1 (f.d.

56-57, vol. I);

- raportul de expertiză nr. 265 D din 17 noiembrie 2017 potrivit concluziilor căruia

se constată, că la Iacovlev Victor au fost depistate leziuni corporale sub formă de plagă

tăiat-înțepată penetrantă a hemitoracelui stâng, care a fost produsă cu un corp tăietor-

înțepător cu puțin timp înainte de internare, leziuni care sunt periculoase pentru viață

și se califică ca vătămare gravă (f.d. 45-46, vol. I);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 11

decembrie 2017 și procesul-verbal de examinare a obiectului din 11 decembrie 2017

cu tabelul fotografic, prin care a fost examinat și recunoscut ca corp delict un cuțit de

bucătărie cu mânerul din plastic de culoare albastră cu o lungime de 27,5 cm, acesta

are o lamă cu o lungime de 17 cm, pe suprafață căreia se observă pete uscate de

substanță de culoare brun-cenușie asemănătoare sângelui (f.d. 16-18; 19, vol. I);

- procesele-verbale de confruntare din 07 noiembrie 2017 și 29 noiembrie 2017

efectuată între partea vătămată Iacovlev Victor și învinuitul Cebanu Andrei (f.d. 97-

100, vol. I).

Cu referire la poziția părții apărării precum că în speță nu s-a confirmat

componența de infracțiune prevăzută la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, instanța de apel

a apreciat-o ca neîntemeiată, or în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit faptul că

inculpatul Cebanu Andrei a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, însă survenirea

3

consecințelor nu și-a produs efectul din cauze independente de voința făptuitorului,

prin ce s-a constatat prezența laturii subiective.

În contextul stabilirii laturii obiective a infracțiunii, instanța de apel a reținut

declarațiile părții vătămate Iacovlev Victor care a declarat că după conflictul iscat cu

inculpatul lângă malul râului Nistru, dânsul în timp ce se deplasa spre casă s-a întâlnit

cu Cebanu Andrei, care s-a apropiat de el cerându-i o țigară, apoi l-a cuprins cu mâna

stângă, iar cu mâna dreaptă l-a înjunghiat cu un cuțit în regiunea inimii. Înțelegând ce

se întâmplă, l-a apucat pe inculpat de mâna în care ținea cuțitul, blocând-o, asigurându-

și în așa mod securitatea vieții.

Așadar, argumentele apelanților precum că inculpatul nu a dorit să-l omoare pe

Iacovlev Victor, ci doar să se apere pentru a nu fi lovit, Colegiul le-a apreciat drept

lipsite de temei, deoarece tentativa de omor premeditat este posibilă doar în prezența

unei intenții directe, fiind stabilită intenția premeditată a inculpatului de a-i cauza părții

vătămate moartea, care nu a survenit din cauze independente de voința făptuitorului.

Circumstanțele constatate în urma aprecierii probelor administrate la dosar, au

permis instanței de apel a concluziona despre faptul că Cebanu Andrei când s-a întors

din sat, chipurile după ce l-ar fi căutat pe Mihailov Serghei, avea la sine cuțitul din

timp pregătit și intenționat i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu acesta în regiunea

inimii, a efectuat câteva mișcări cu el în diferite direcții, încercând în așa mod să-l

introducă mai adânc pentru a-i leza organele interne, însă a fost blocat cu mâna de către

Iacovlev Victor, care a opus rezistență activă, strigând după ajutor.

Aceste împrejurări demonstrează scopul lui Cebanu Andrei de a atenta la viața

părții vătămate, fiind încrezut că de la lovitura aplicată în regiunea pieptului partea

vătămată nu va avea șanse de a supraviețui, iar în speță s-a constatat că în acțiunile

inculpatului se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27,

145 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a apreciat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu

echivalează cu recalificarea faptei săvârșite, din moment ce probele administrate

confirmă cu certitudine săvârșirea infracțiunii constatate, fiind stabilit faptul că Cebanu

Andrei cu intenție directă a aplicat părții vătămată o lovitură cu un obiect tăietor-

înțepător în regiunea vitală a corpului, ce confirmă faptul că acesta a prevăzut și a

urmărit omorul persoanei.

Argumentele părții apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza

art. 151 alin. (1) Cod penal, Colegiul le-a considerat neîntemeiate, în cadrul cercetării

judecătorești fiind stabilit faptul că acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în

baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, prezența intenției directe fiind dovedită prin

comportamentul și acțiunile întreprinse de făptuitor, care fiind conștient de caracterul

periculos al faptei și urmările care pot surveni în rezultatul punerii în aplicare a unui

obiect tăietor-înțepător, intenționat i-a aplicat părții vătămate o lovitură în regiunea

cutiei toracice.

4

Referindu-se la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a considerat că

aceasta a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului de către instanța de fond,

în corespundere cu prevederile legale, just și argumentat ținându-se cont de prevederile

art. 7, 61, 75 Cod penal.

prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise

de către instanțele de fond și remiterea cauzei la rejudecare în altă instanță de judecată.

În susținerea recursului indică următoarele:

- acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de care a fost

pus sub învinuire, nu a avut intenția de omor a părții vătămate, astfel acțiunilor sale li

s-a dat o încadrare juridică greșită;

- consideră că nu au fost respectate prevederile art. 410 Cod de procedură penală,

care prevede neagravarea situației în propriul apel, deoarece se află sub arest deja de

16 luni, și fiind încălcate prevederile art. 185-186 Cod de procedură penală, nu au fost

eliberate mandate de arestare la expirarea a fiecare 30 zile de arest prin ce i-a fost

încălcat dreptul la apărare;

- nu au fost respectate prevederile art. 338-340 Cod de procedură penală, adică

de către instanța de apel nu a fost pronunțat dispozitivul deciziei din 12 septembrie

2018.

5.1. Pe marginea recursului declarat procurorul depune referință prin care solicită

a-l respinge pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Colegiul reține că inculpatul în recursul declarat nu invocă nici un temei de casare

prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, însă potrivit invocărilor acestuia

Colegiul deduce că motivele recursului se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 12) Cod de procedură penală care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

supus recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, acest

5

temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de recurent.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Însă, pentru o atare concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și cum

aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în

norma penală concretă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, înseamnă

că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel a cercetat toate probele

prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții și utilității

acestora și care, în ansamblul lor, au confirmat vinovăția inculpatului Cebanu Andrei

de săvârșirea infracțiunii incriminate. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este analizată în textul hotărârii recurate și temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

acestor probe, instanța de recurs nu a stabilit.

Colegiul apreciază drept corectă stabilirea situației de fapt de către instanțele

inferioare, precum și calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, adică

calificarea juridică corespunde exact între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

acesta și semnele componenței infracțiunii prevăzute în art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Cu referire la invocarea inculpatului privind lipsa în acțiunile sale a laturii

subiective, și anume intenția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)

Cod penal, Colegiul remarcă că inculpatul având asupra sa un cuțit, a aplicat părții

vătămate o lovitură în regiunea cutiei toracice, unde se află inima și plămânii, care sunt

organe vitale ale corpului, fapt ce mărturisește despre prezența intenției directe a

inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor, iar absența urmării prejudiciabile - a

morții - atestă faptul că ne aflăm în prezența tentativei de omor, prin urmare inculpatul,

a planificat și a conștientizat rezultatul final al acțiunilor sale, însă acestea nu și-au

produs efectul, independent de voința inculpatului, deoarece a fost blocat cu mâna de

către partea vătămată, care a opus rezistență activă, fiind astfel curmate acțiunile

criminale ale inculpatului, circumstanțe ce au prevenit decesul victimei.

Astfel, Colegiul reține că argumentul precum că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, or,

instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în acțiunile lui Cebanu Andrei sunt

prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1)

Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări

inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în cauza

6

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Cu referire la invocările recurentului vis-a-vis de încălcările procesual-penale

comise de instanțele de judecată, Colegiul, cercetând materialele cauzei constată că

acestea nu corespund adevărului, în acest sens menționându-se următoarele.

Potrivit procesului-verbal de reținere (f.d. 52, vol. I), Cebanu Andrei a fost reținut

la 20.07.2017, fiind repartizat în Izolatorul de Detenție Preventivă a IGP MAI. Prin

încheierea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 21.07.2017, judecătorul de

instrucție a dispus admiterea demersului procurorului și aplicarea măsurii preventive

în privința învinuitului Cebanu Andrei pe termen de 30 zile, în acest sens fiind eliberat

și mandat de arest preventiv.

Ulterior, măsura preventivă, arestul preventiv, în privința învinuitului Cebanu

Andrei, a fost prelungită prin încheierile judecătorului de instrucție din 18.08.2017,

14.09.2017, 18.10.2017, 16.11.2017, 14.12.2017 totodată fiind emise și mandate de

prelungirea termenului de arestare preventivă, iar când dosarul a fost expediat în

instanța de judecată, judecătorul care a examinat cauza de asemenea a dispus

prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv în privința inculpatului

prin încheierile din 15.01.2018, 12.02.2018, 06.03.2018, 13.04.2018, 14.05.2018,

sentința de condamnare fiind pronunțată la 21.05.2018.

Astfel, se constată că de către OUP și instanța de judecată, nu au fost admise

careva încălcări de procedură penală, alegațiile recurentului în acest sens fiind unele

declarative.

Totodată, contrar celor indicate de inculpat în recursul său, Colegiul reține că la

materialele cauzei este anexat dispozitivul deciziei instanței de apel, care potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată, a fost pronunțat la 12.09.218 în ședința de

judecată în prezența procurorului, inculpatului și avocatului acestuia.

Cât ține de mențiunea inculpatului privind încălcarea prevederilor art. 410 Cod de

procedură penală, Colegiul semnalează că instanța de apel, respingând apelurile

declarate ca nefondate, nu a agravat nici într-un mod situația inculpatului ci doar a

menținut sentința instanței de fond. Se remarcă faptul că drept agravare a situației

inculpatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare,

de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de

înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsa prevăzută de sancțiune,

din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la

pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță

la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a

concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuă - situații de învinuire care

7

esențial, după circumstanțe reale, diferă de cea de la început sau orice altă modificare

a învinuirii, ce afectează dreptul inculpatului la apărare, situații care la caz nu se

întrevăd.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-a comis eroarea de

drept prevăzută în pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care face

referință recurentul, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către

instanța de apel.

Având în vedere considerentele expuse și raportând situația reținută în cauză la

prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează

că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de apel a respectat prevederile legale

relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de

inculpat este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Cebanu Andrei

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2018,

în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 ianuarie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

8