1ra-1840/2018 — art. 190 alin. 2 CP

1ra-1840/2018 — art. 190 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1840/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

04 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Bejenaru Iurie și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Pavel Zamfir în numele inculpaților, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe

Chițanu Nicolae Xxxxx, născut la xxxxxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx;

Chițanu Grigore Xxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare cu privarea de dreptul de

a ocupa anumite funcții ce țin de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de un an.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui

Chițanu Nicolae a fost considerată ca fiind condiționată cu stabilirea unei perioade de

probațiune de 2 ani.

Chițanu Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ce țin de gestionarea mijloacelor bănești

pe un termen de 2 ani.

1

În conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor,

prin adăugare parțială la pedeapsa aplicată prin noua sentință a părții neexecutate a

pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Bălți din 04.05.2016, s-a stabilit lui Chițanu

Grigore pedeapsă definitivă de 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții ce țin de gestionarea

mijloacelor bănești pe un termen de 2 ani.

de 16.01.2016, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Chițanu Grigore, având

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,

în timp ce se afla pe str. Ismail, colț cu str. D. Cantemir, mun. Chișinău, sub pretextul că

au nevoie de achitat serviciile avocatului care acordă asistență juridică fratelui său,

Chițanu Nicolae, a însușit de la Harabari Tatiana, bani în sumă de 1000 euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Republicii Moldova constituia la acel moment suma

de 22632,6 lei, iar ulterior se eschiva de la restituirea sumei respective, astfel cauzându-i

părții vătămate Harabari Tatiana, o daună materială în proporții considerabile în valoare

totală de 22632,60 lei.

Chițanu Grigore, la 16.01.2016 de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

Chițanu Nicolae, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că au nevoie de achita serviciile avocatului

său pentru a-i acorda asistență juridică, în timp ce ultimul se afla pe str. Ismail colț cu str.

D. Cantemir, mun. Chișinău, au însușit de la Harabari Tatiana suma de 1000 euro, care

conform cursului valutar al Băncii Naționale a Republicii Moldova constituia la acel

moment suma de 22632,6 lei, iar ulterior invocând diferite pretexte se eschivau de la

restituirea sumei respective, astfel cauzându-i părții vătămate Harabari Tatiana, o daună

materială în proporții considerabile în valoare totală de 22632,60 lei.

Instanța de fond a încadrat în drept acțiunile inculpaților în baza art. 190 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, după semnele calificative - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

3.1. Avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Chițanu Nicolae, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul

să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului declarat, avocatul a invocat că, partea vătămată Harabari

2

Tatiana a declarat că într-adevăr a fost în relații sentimentale cu învinuitul Chițanu

Grigore până la cele întâmplate, fiind telefonată la începutul lunii ianuarie 2016 de

Chițanu Grigore, aflându-se la acel moment în detenție a fost rugată pentru a-l ajuta cu

suma de 1000 EUR, cu returnarea sumei în termen de 3 luni. Suma dată urma să fie

achitată unui avocat care îi reprezenta interesele lui Chițanu Grigore, care la acel moment

se afla în detenție pe o altă cauză penală. Astfel, ultima a cunoscut că este posibil ca

Chițanu Grigore fiind deținut pe o altă cauză penală nu va fi în posibilitatea reală de a

returna acești bani în termeni stabiliți.

Respectiv, apărarea este de părerea că între cei doi există relații civile, iar instanța de

fond greșit a interpretat acțiunile inculpaților, punând la baza sentinței niște reglări de

conturi.

A considerat că, prima instanță în mod eronat a emis o sentință de condamnare în

privința lui Chițanu Nicolae, fără a dispune de careva probe care ar demonstra vinovăția

acestuia.

Un element obligatoriu a laturii obiective a escrocheriei, constituie prezența

înșelăciunii, ce trebuie să fie manifestată prin prezentarea de date false sau prin

ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie. Atât prin declarațiile părții

vătămate, cât și a inculpaților se observă că suma solicitată de la bun început se știa pentru

ce este împrumutată, partea vătămată fiind la curent că Chițanu Grigore este învinuit pe

o altă cauză penală. Mult mai mult, în instanța de judecată atât Chițanu Grigore, cât și

fratele acestuia - Chițanu Nicolae, au confirmat faptul că au luat acești bani de la partea

vătămată. Chițanu Nicolae a confirmat că acești bani odată ce au fost luați de la partea

vătămată de către el au fost transmiși avocatului lui Chițanu Grigore, a fost întocmită și o

recipisă de către avocat. Este cert că de către ultimii la perioada respectivă au achitat sume

bănești impunătoare unui așa zis avocat la etapa respectivă, fapt ce dovedește clar lipsa

intenției de a dobândi de la Harabari Tatiana suma de 1000 euro prin înșelăciune.

Un alt aspect important este faptul că Chițanu Nicolae benevol, fără să fie telefonat

de repetate ori de partea vătămată, l-a contactat pe fratele părții vătămate și i-a spus că

dorește să returneze suma de bani ce a fost împrumutată, însă acesta intenționat

prelungea termenul de returnare a banilor, și în acest fapt există un mare semn de

întrebare asupra veridicității declarațiilor părții vătămate precum că a achitat 10% din

sumă în fiecare lună din simplul motiv că aceștia de la bun început a pus la cale un plan

înșelător în privința inculpaților, și au tergiversat intenționat returnarea banilor. La

insistența lui Chițanu Nicolae, suma ce bani a fost returnată părții vătămate, acest fapt

3

fiind confirmat printr-o recipisă contrasemnată de partea vătămată.

Un alt dubiu care stă la baza declarației părții vătămate este faptul că aceasta a

împrumutat acești bani pe un termen de 3 luni, ulterior, fiind obligată să achite câte 10%

în fiecare lună, o dovadă legală a acestui fapt partea vătămată nu a prezentat.

3.2. Avocatul Ciobanu-Nițuleac Veaceslav în numele inculpatului Chițanu Grigore,

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată, invocând argumente identice

celor invocate în cererea de apel declarată de avocatul Șpac Rodica în interesele

inculpatului Chițanu Nicolae.

fost admise, din alte motive, apelurile declarate de către avocatul Șpac Rodica în

interesele inculpatului Chițanu Nicolae și de avocatul Ciobanu-Nițuleac Veaceslav în

interesele inculpatului Chițanu Grigore, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în

baza art. 409 al. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii și individualizării

pedepsei, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează.

Inculpatului Chițanu Nicolae Xxxxx, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa în formă de

amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 12 000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor materiale și

financiare pe un termen de 1 an.

Inculpatului Chițanu Grigore Xxxxx, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa în formă de 3

(ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor materiale și mijloacele bănești

pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor stabilite prin prezenta decizie și prin decizia Curții de Apel Bălți

din 04.05.2016, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitatea de gestionare a mijloacelor materiale

și financiare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a

concluzionat că inculpații Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore sunt vinovați de comiterea

infracțiunii de escrocherie, săvârșită de două persoane, în proporții considerabile, or,

împrejurările ce dovedesc în afara oricăror dubii culpabilitatea lui Chițanu Nicolae și

Chițanu Grigore au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la

dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la motivele invocate de apelanți, precum că prima instanță a adoptat

soluția incorectă de condamnare a inculpaților Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore, or

aceștia urmau să fie achitați de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că, prima

instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale. Afirmațiile

avocaților reprezintă opinia subiectivă a părții apărării, or, prima instanță în sentința sa

corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, luând în

considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptei și prezența în acțiunile

acestora a elementelor infracțiunii incriminate.

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la

vinovăția inculpaților în comiterea faptei imputate pentru a evita repetări inutile, instanța

de apel le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO.

Necătând la faptul că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunii incriminate, aceasta a fost confirmată prin următoarele probe: declarațiile

părții vătămate Harabari Tatiana și declarațiile martorului Harabari Ion.

Prin probele scrise cercetate de instanța de fond și verificate suplimentar de instanța

de apel și anume: plângerea părții vătămate Harabari Tatiana din data de 02.09.2016;

plângerea părții vătămate Harabari Tatiana din 08.08.2016; procesul-verbal de confruntare

din 24.09.2016 și recipisa conform căreia Harabari Tatiana a confirmat faptul că Chițanu

Nicolae i-a restituit suma de 1000 euro, banii luați de la partea vătămată tocmai la

5

02.11.2016, după intentarea dosarului penal.

Instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția lui Chițanu Nicolae și

Chițanu Grigore în săvârșirea infracțiunii menționate, punând la baza sentinței de

condamnare declarațiile părții vătămate Harabari Tatiana, confirmate prin declarațiile

martorului Harabari Ion și probele scrise nominalizare mai sus, probe care, analizate în

ansamblu, coroborează între ele și demonstrează cert intenția inculpaților de a însuși prin

înșelăciune și abuz de încredere banii părții vătămate, în pofida faptului că inculpații

invocă existența unor relații civile precum că exclud implicarea elementului penal.

Astfel, cu referire la motivele invocate de apelanți, precum că prima instanță a

pronunțat o sentință ilegală de condamnare a inculpaților și că aceștia urmează să fie

achitați pe motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece la

caz sunt relații civile între părți, instanța de apel a constatat că, prima instanță nu a comis

careva erori de fapt și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpaților.

Instanța de apel a subliniat că, însuși inculpații Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore

au recunoscut în ședința de judecată că au luat suma de 1000 euro de la partea vătămată

Harabari Tatiana, în timp ce nici unul din ei nu lucrau, nu aveau venituri, astfel se

confirmă imposibilitatea reală de a restitui banii părții vătămate în termen de 3 luni. În

pofida faptului că ambii inculpați susțin că nu au avut intenția de a sustrage banii de la

partea vătămată, inculpatul Chițanu Nicolae a indicat că „...Banii au fost transmiși după ce

partea vătămată s-a adresat organelor de poliție....Personal, de către Tatiana, a fost telefonat și a

cerut să restituie banii. Tatiana i-a spus că în caz de nerestituire a banilor se va adresa la poliție.

Tatiana îl telefona să restituie banii, dar dânsul i-a spus să-l sune pe Grigore...”.

Totodată, însuși inculpații recunosc că au restituit suma împrumutată abia după ce

Harabari Tatiana s-a adresat cu o plângere la poliție, abia la data de 02.11.2016, ceea ce

subminează esențial versiunea inculpaților precum că ei doreau să întoarcă banii, dar nu

puteau stabili contact cu partea vătămată.

În aceeași ordine de idei, se combate afirmația inculpaților precum că ei nu

cunoșteau despre faptul că împrumutul a fost luat cu dobândă, or atât partea vătămată,

cât și martorul Harabari Ion au comunicat că le-au adus la cunoștință lui Chițanu Nicolae

și Chițanu Grigore despre această circumstanță că banii au fost împrumutați de către

Harabari Tatiana de la altă persoană pe un termen de 3 luni cu dobândă de 10% lunar, iar

careva temeiuri de a pune la dubii veridicitatea declarațiilor părții vătămate și a

martorului nu s-au atestat.

6

Cu referire la alegațiile apărării precum că pentru încadrarea corectă a acțiunilor lui

Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, este

necesar ca abuzul de încredere să fie folosit ca modalitate la comiterea escrocheriei prin

care inculpatul Chițanu Grigore s-ar fi folosit de un aspect specific de relații de încredere,

care s-au format cu partea vătămată Harabari Tatiana, cu care s-a aflat în relații amoroase,

fapt de care a profitat, cerând de la partea vătămată suma de 1000 euro pentru a achita

serviciile juridice ale avocatului, care urma să reprezinte interesele inculpatului, pentru

ca acesta să fie eliberat de sub arest. Totuși, ulterior s-a stabilit că inculpații nici nu au avut

de gând să-și onoreze obligațiile asumate de a-i restitui părții vătămate banii însușiți,

negau faptul primirii banilor de la partea vătămată.

Astfel, în acest sens sunt relevante declarațiile părții vătămate Harabari Tatiana, care

a relatat că „...Lui Grigore ea i-a comunicat că după 3 luni urmează să achite procente, însă el i-a

răspuns că nu are suma de bani și că poate să-i ia din bancă. Să depună plângere la organul de

poliție a determinat-o faptul că dânsa nu dispunea de bani și era presată de cunoscuta care i-a

împrumutat banii, plus 10% pe lună. Când s-a adresat la poliție, și-a dat seama că a fost înșelată.

Dacă nu avea să apeleze la organele de poliție, nici în ziua de azi banii nu aveau să fie restituiți...”.

În același context, martorul Harabari Ion a indicat cert că „...Atunci el ca frate l-a

telefonat pe Grigore pentru a concretiza care este situația. Din start acesta nu nega faptul

că nu-i va restitui banii. I-a spus că așteaptă un transfer și în decurs de 15 zile îi va da

banii. După promisiunile făcute, telefoanele ambilor inculpați erau deconectate. Ulterior,

a făcut rost de telefonul lui Nicolae și a încercat să discute din nou pentru a vedea care

sunt motivele, de ce nu-i întoarce banii. La început spuneau că îi vor da banii, iar apoi

brusc au negat primirea banilor de la pătimită, spunând că lasă să prezinte dovezi că le-a

transmis banii, spunând ca pătimită să meargă să se lecuiască de cap.

Astfel, a fost demonstrată intenția inculpaților de însușire a banilor părții vătămate,

fără scopul de a-i restitui, or din declarațiile părții vătămate și ale martorului rezultă cert

că la cererea lui Harabari Tatiana de a-i fi întoarsă suma împrumutată, Chițanu Nicolae și

Chițanu Grigore la început promiteau că vor restitui suma mai târziu, după care au

început să nege primirea banilor, să se eschiveze de la obligația de a returna împrumutul.

Totodată, a fost respins, ca fiind nefondat, și argumentul apărării precum că

inculpații de bună-voie au restituit împrumutul, or, prin declarațiile părții vătămate și ale

martorului s-a dovedit că Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore au refuzat să restituie banii

și numai după ce partea vătămată s-a adresat cu plângere la poliție a restituit suma tocmai

la data de 02.11.2016, mai mult decât atât, din cauza faptului că suma nu a fost restituită

7

la termen, partea vătămată a fost nevoită să achite dobânda de 10% lunar, sumă pe care,

din spusele victimei, o întoarce și până în prezent.

Cu referire la alegația avocaților precum că nevinovăția inculpaților rezultă din

faptul că aceștia recunosc prejudiciul, instanța de apel a subliniat că de fapt, inculpații au

recunoscut vinovăția în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpaților sunt contradictorii la diferite

etape ale procesului penal. Astfel, fiind audiat în calitate de bănuit, Chițanu Nicolae a

declarat că a luat suma de 1000 euro de la Harabari Tatiana, după care a transmis acești

bani fratelui său, Chițanu Grigore (f.d. 30, vol. I).

Fiind audiat în calitate de învinuit, Chițanu Nicolae a declarat că fratele său îi era

dator cu niște bani, suma de 1000 euro a cheltuit-o în scopuri personale, nu a transmis

bani nici unui avocat (f.d. 69, vol. I). Ulterior, în ședința de judecată, Chițanu Nicolae și-a

schimbat poziția și a indicat că a transmis personal suma de 1000 euro unui avocat.

În aceeași ordine de idei, inculpatul Chițanu Grigore, fiind audiat în calitate de

învinuit, a declarat că a împrumutat suma de 1000 euro de la Harabari Tatiana, pentru a-

i transmite fratelui său, căruia îi era dator. Nu i-a comunicat părții vătămate că are nevoie

de bani pentru a achita serviciile unui avocat (f.d. 74, vol. I). Fiind audiat în ședința de

judecată, Chițanu Grigore și-a schimbat declarațiile și a comunicat că banii respectivi au

fost împrumutați de la partea vătămată, pentru a fi achitate serviciile unui avocat pentru

Chițanu Grigore.

Versiunile ambilor inculpați denotă poziții contradictorii și puțin credibile, or,

declarațiile acestora la diferite etape ale procesului penal sunt divergente, nu sunt

consecutive, fapt ce demonstrează suplimentar intenția inculpaților de a nu întoarce banii

părții vătămate, intenție care a apărut din start, or, atât Chițanu Nicolae, cât și Chițanu

Grigore, nu plănuiau să restituie banii părții vătămate Harabari Tatiana.

Instanța de apel a respins, ca nefondată, și poziția apărării precum că la caz între

părți există raporturi juridice de natură civilă, că în aceste raporturi nu intervine legea

penală, precum că Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore de la bun început au recunoscut

permanent datoria și au confirmat existența obligației de a o restitui.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, intervenția legii penale la

caz este justificată odată ce s-a constatat că restabilirea drepturilor lezate a părții vătămate

prin mijloacele justiției civile, se face imposibilă, deoarece făptuitorii la apariția

raporturilor dintre ei și partea vătămată, urmăreau scopul de cupiditate și nu aveau

intenția să-și onoreze angajamentul asumat, de restituire a sumei de 1000 euro în termen

8

de 3 luni.

Mai mult ca atât, la caz s-a atestat abuzul de încrederea părții vătămate, Chițanu

Grigore folosind încrederea lui Harabari Tatiana, cu care se afla în relații amoroase, pentru

a însuși de la aceasta suma de 1000 euro.

Instanța de fond la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpaților Chițanu Nicolae și Chițanu Grigore în conformitate cu prevederile art. 75 Cod

penal, a ținut cont de categoria și gradul de pericol social al infracțiunii - că este gravă, de

motivul acesteia, de persoana inculpatului - Chițanu Grigore anterior a fost condamnat,

de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante și a considerat, că corectarea și reeducarea

lui Chițanu Grigore poate avea loc numai cu stabilirea unei pedepse în formă de

închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de gestionarea mijloacelor

bănești pe un termen de 2 ani.

Totodată, având în vedere faptul că Chițanu Grigore prin decizia Curții de Apel Bălți

din 04.05.2016 a fost condamnat la 5 ani închisoare și nu a executat pedeapsa stabilită,

instanța de fond a considerat că pedeapsa definitivă acestuia urmează a fi stabilită în

conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal.

Instanța de apel a atestat că, prima instanță în mod eronat a individualizat pedeapsa

numită lui Chițanu Grigore prin prisma art. 85 Cod penal, or în speță urmau să fie aplicate

prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal.

La caz, instanța de apel a reținut că, Chițanu Grigore a fost condamnat prin decizia

Curții de Apel Bălți din 04.05.2016 în baza art. 164 alin. (2) lit. e), art. 171 alin. (2) lit. c), art.

42 alin. (5), 172 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 5 ani

închisoare, iar în speța dată infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal

a fost comisă la data de 16.01.2016.

Astfel, infracțiunea de escrocherie a fost comisă înainte de pronunțarea deciziei

definitive pe cauza penală de comitere a infracțiunilor precedente, iar la caz, față de

Chițanu Grigore sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, și nu ale art. 85 Cod

penal, motiv pentru care instanța de apel s-a implicat în sentința primei instanțe în

vederea casării acesteia în partea stabilirii și individualizării pedepsei.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Chițanu Nicolae a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78

Cod penal, de principiului legalității, egalității, umanismului, proporționalității,

principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, de gravitatea

infracțiunii săvârșite - inculpatul a comis o infracțiune gravă conform prevederilor art. 16

9

Cod penal, de scopul de cupiditate, de personalitatea inculpatului - care anterior nu a fost

condamnat (f.d. 25, vol. I), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 64-

65, vol. I), de faptul că a achitat integral prejudiciul părții vătămate, de rolul acestuia la

comiterea infracțiunii.

Generalizând cele menționate supra, instanța de apel a conchis de a casa sentința

contestată în partea stabilirii și individualizării pedepsei, constatând necesitatea numirii

unei pedepse mai blânde, sub formă de amendă prevăzută de legea penală - art. 190 alin.

(2) Cod penal, la momentul comiterii faptei, față de inculpatul Chițanu Nicolae, în mărime

de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 12 000 lei, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de gestionare a mijloacelor materiale și financiare pe un termen de 1 an.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Chițanu Grigore a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78,

84 al. (4) Cod penal, de principiului legalității, egalității, umanismului, proporționalității,

principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, de gravitatea

infracțiunii săvârșite - inculpatul a comis o infracțiune gravă conform prevederilor art. 16

Cod penal, de scopul de cupiditate, de personalitatea inculpatului - care anterior a fost

condamnat (f.d. 37, vol. I), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 62-

63, vol. I), de faptul că a achitat integral prejudiciul cauzat părții vătămate, de rolul

acestuia la comiterea infracțiunii.

Generalizând cele menționate supra, instanța de apel a conchis de a casa sentința

contestată în partea stabilirii și individualizării pedepsei, constatând necesitatea aplicării

față de Chițanu Grigore a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de gestionare a mijloacelor materiale și mijloacele bănești pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor stabilite prin prezenta decizie și prin decizia Curții de Apel Bălți din

04.05.2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții și a exercita activitatea de gestionare a mijloacelor materiale și

financiare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

în numele inculpaților, care, indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8)

Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunearea

achitării inculpaților, or rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

10

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- sentința și decizia instanței de apel se axează, în exclusivitate, pe declarațiile părții

vătămate, care în afară de faptul că sunt subiective, poartă și un caracter contradictoriu.

Astfel, în plângerea înregistrată la 09.08.2026 sub nr. 15290, (f.d. 17, vol. I), Harabari

Tatiana ,,roagă atragerea la răspundere conform legislației a cet. Chițanu Nicolae, care la

16.01.2016 a împrumutat de la mine, ...pentru fratele său Chițanu Grigore, care se află în detenție

, suma de 1000 euro”.

În procesul audierii, în calitate de parte vătămată (procesul-verbal din 02.09.2016),

Harabari T. declară, ,,...că banii au fost împrumutați pe un termen de 3 luni, pentru al ajuta pe

Chițanu Grigore. Recipisă nu a luat, deoarece îl cunoștea și avea încredere în ei... La apelat pe

Grigore, care a spus, că la moment Nicolai este peste hotare, iar când va reveni îi va restituie banii”.

În cadrul confruntării cu Chițanu Nicolai (procesul-verbal din 24.09.2016, f.d. 33,

Vol. I), Harabari T. a declarat, că ,,banii au fost destinați pentru avocatul lui Chițanu

Grigore”..iar la întrebarea avocatului, Harabari T. a recunoscut, că banii au fost

împrumutați.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, Harabari T. a declarat, că, ,,..după

primirea banilor, Chițanu Nicolae a venit la serviciu cu o foie pentru a o semna, la care eu nici nu

am dorit să o citesc”. Astfel, din această sintagmă rezultă, că Chițanu T. i-a propus părții

vătămate și o recipisă, însă ultima a refuzat. ,,S-a adresat la fratele său care este angajat la IP

Rîșcani. Eu i-am dat banii cu împrumut pentru a achita serviciile avocatului lui Nicolai”.Tot

atunci, partea vătămată a mai declarat că suma de 1000 Euro a fost împrumutată de către

ea de la Vatav Nicolae și Vatav Elena, cu condiția achitării unui procent de 10 la 100, iar

recipisă de la ei nu a luat. Cu regret, acești martori nu au fost audiați nici la faza urmăririi

penale și nici la cea de judecare a cauzei.

Fiind audiați în ședința instanței de fond și cea de apel, condamnatul Chițanu

Nicolai a declarat, că ,,recunoaște numai faptul împrumutului a 1000 euro. Cu partea vătămată

nu este la moment în nici o relație. La acel moment cu partea vătămată erau în relații intime.

Dânsul a împrumutat acești bani cu scopul de a-i returna. Nu a avut intenția de a o minți. Când

a fost telefonat pentru a returna banii, dânsul la acel moment nu-i avea. La fiecare discuție cu

Tatiana îi vorbea să mai aștepte puțin. Niciodată nu i-a spus că nu-i va restitui. Până a transmis

mătușa bani de la Israel, Tatiana a scris plângere la poliție. Fratele nu are nici o vină, dânsul l-a

rugat să se întâlnească cu Tatiana, din motiv că altcineva nu avea cine. De câte ori a sunat ca să

se întâlnească să primească banii, fratele Tatianei spunea că nu poate, iar numărul de telefon al

părții vătămate nu dorea să-l spună, nici el, nici părinții. Dânsul a împrumutat banii cu scop de a-

11

i restitui, să fi avut altă intenție nu întocmea nici recipisă, nimic”.

Totodată, condamnatul Chițanu Grigore a declarat, că ,,cu Harabari Tatiana au fost în

relații de dragoste. A vorbit cu fratele lui Tatiana până a depune această plângere la poliție și i-a

zis să îl aștepte puțin. Dacă instanța îl elibera, era să vorbească cu mătușa sa, să transmită banii.

El a luat suma asta cu împrumut. Nu a plecat peste hotare după ce s-a eliberat, din motiv că peste

trei luni a fost încarcerat. Tatiana și-a schimbat numărul de telefon și ei țineau legătura cu fratele

ei, iar acesta nu vroia să dea numărul de telefon a Tatianei. Când Tatiana a depus plângerea la

poliție el a rugat-o pe mătușa sa să-i transmită bani din Israel, dar aceasta mi-a zis că tocmai în

octombrie poate să-i trimită. El a împrumutat banii cu scopul de a-i întoarce, dar la moment nu s-

a primit ca să-i întoarcă. După ce a fost decizia Curțiii de Apel, cu Tatiana nu a putut lua legătura,

fiindcă numărul de telefon al acesteia era schimbat. În erioada septembrie 2016, mătușa se afla în

Israel și avea și ea careva datorii la bancă și nu putea la moment să-i împrumute bani”;

- contrar prevederilor art. 385, 389 Cod de procedură penală, instanța de fond nu a

dat răspuns la întrebarea cheie, prin care anume metodă a fost comisă fapta: înșelăciune

sau/și abuz de încredere. Or, instanța nu a delimitat acțiunile fiecărui din inculpați, în

raport cu fapta încrminată. Eroare admisă și de către instanța de apel;

- atât instanța de fond, cât și cea de apel au pus la baza deciziei de condamnare, în

exclusivitate declarațiile părții vătămate și a martorului Harabari Ion. în acest context,

Colegiul Curții de Apel nejustificat a respins demersul părții apărării de a audia

suplimentar partea vătămată și unicul martor Harabari Ion (care concomitent este și

fratele aceseia). Astfel, în pofida faptului, că subsemnatul a fost admis în proces la faza

judecării apelului, (adică nu a avut o altă posibilitate de a pune întrebări părții vătămate

și martorului), instanța de apel a ignorat alegațiile părții apărării de verificare

suplimentară a probelor.între timp, acest refuz a făcut imposibilă verificarea versiunii

părții vătămate privind împrumutul sumei de 1000 Euro de la prietenii acesteia - Vatav

Nicolae și Vatav Elena. Drept urmare, prin acest refuz, Colegiul Curții de Apel nu a dat

deplină eficiență prevederilor legale enunțate mai sus, nu a cercetat sub toate aspectele

probele administrate și invocate, or le-a verificat superficial, ca în final să le dea o apreciere

necorespunzătoare prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, care

coroborate în ansamblu, infirmă vinovăția inculpaților însăvârșirea infracțiunii imputate;

- declarațiile inculpaților au fost apreciate critic nejustificat. Or, instanțele care au

judecat cauza nici nu s-au documentat de veridicitatea unor circumstanțe invocate de

ultimii, astfel ca, aflarea lui Chițanu Grigore în detenție, plecarea lui Chițanu Nicolae

peste hotarele R. Moldova la muncă, perioada de transfer al banilor de către mătușa

12

inculpaților pentru a recupera datoria, ș.a.;

- în speță persistă o cauză civilă, izvorâtă din raportul de împrumut. Această

concluzie se desprinde, inclusiv, și din faptul, că nedorind să ridice recipisa de la Chițanu

Nicolae prin care se adeverea faptul împrumutului, să depună o cerere de chemare în

judecată, partea vătămată, prin intermediul fratelui său, au utilizat mijloace juridico-

penale pentru a-și restitui datoria.

avocatul Zamfir P. în numele inculpaților., invocând că acesta urmează a fi respins, ca

fiind inadmisibil, deoarece în speță nu a fost constatată prezența a unor erori de drept care

ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

cu circumstanțele cauzei Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii atacate

și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai

cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care

aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală și formulate în cererea de recurs.

Analizând argumentele invocate de către recurent în recursul ordinar declarat,

potrivit cărora, Chițanu N. și Chițanu G. urmează a fi achitați pe motiv în acțiunile

acestora lipsesc elementele infracțiunii incriminate, Colegiul lărgit reține că, de fapt,

recurentul critică modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către instanța de apel,

însă un astfel de temei nu se regăsește în cele prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

Colegiul lărgit reiterează, că potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date.

13

Astfel, instanța de apel a respectat dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură penală,

pronunțându-se motivat asupra argumentelor relevante ale apelului, iar vinovăția

inculpaților a fost dovedită în cadrul examinării cauzei de către instanța de apel.

Ținând cont de prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează

că instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a

agrava situația condamnatului, Colegiul lărgit atestă, că din conținutul hotărârii

contestate rezultă, că Chițanu N. și Chițanu G. au fost condamnați în baza art. 190 alin. (2)

lit. b) și c) Cod penal, adică au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea escrocheriei, după

semnele calificative dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșită de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit legislației penale în vigoare la

momentul săvârșirii infracțiunii și condamnării inculpaților de către instanța de apel, erau

actuale prevederile art. 190 Cod penal, astfel, la data pronunțării deciziei de către instanța

de apel privind condamnarea inculpaților, încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților

pentru fapta comisă era corectă .

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, prin Legea nr. 179 din 26 iulie

2018, intrată în vigoare la 17 august 2018, lit. c) din alin. (2) art. 190 Cod penal, care

prevedea „cu cauzarea de daune în proporții considerabile” a fost exclusă, deoarece acest semn

agravant a devenit semn calificativ al infracțiunii, fiind inclus în textul alin. (1) art. 190

Cod penal. Totodată potrivit modificărilor operate în art. 126 Cod penal suma

prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpaților nu ating pragul stabilit

de aceste prevederi legale pentru a fi încadrate acțiunile inculpaților conform semnului

calificativ ”săvârșită în proporții mari”, fapt motivat de către instanțele de judecată la

reîncadrarea acțiunilor inculpaților la alin. (2) art. 190 Cod penal, concluzii apreciate de

către instanța de recurs ca fiind corecte.

Astfel, în legătură cu modificările legislative operate prin Legea nr.179 din

26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, în conținutul art. 190 alin. (2) Cod penal, Colegiul

penal lărgit consideră necesar de a interveni în soluția instanțelor de fond, ținând cont de

prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, care stipulează că, legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a

comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele

respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută

pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

Din conținutul prevederilor legale sus-indicate, reiese că legislatorul nu a

14

decriminalizat dispoziția art. 190 Cod penal, astfel Colegiul penal lărgit conchide că nu se

impune recalificarea acțiunilor inculpatului.

În acest sens instanța de recurs atestă, că instanțele de judecată în constatarea faptei

infracționale comise de către inculpați au indicat că escrocheria în speță a fost comisă prin

inducerea în eroare a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, astfel că acțiunile

infracționale constatate de către instanță cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

de escrocherie prevăzute de noua redacție a art. 190 Cod penal.

Luând în considerație constatările instanței de apel privind individualizarea

pedepsei stabilite inculpaților și din considerentul pronunțării unei noi hotărâri în

prezenta procedură, Chițanu N. și Chițanu G. se consideră vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa în limita

prevăzută de sancțiunea normei respective, cu menținerea în rest a deciziei contestate.

penală, Colegiul penal lărgit,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către avocatul avocatul Pavel Zamfir în numele

inculpaților, casează parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 17 ianuarie

2018 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza

penală privindu-i pe Chițanu Nicolae Xxxxx și Chițanu Grigore Xxxxx, rejudecă cauza,

pronunțând următoarea hotărâre:

Chițanu Nicolae Xxxxx se consideră vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 550 unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și de a exercita

activitatea de gestionare a mijloacelor materiale și financiare pe un termen de 1 an.

Chițanu Grigore Xxxxx se consideră vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani și 6 luni, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și de a exercita activitatea

de gestionare a mijloacelor materiale și financiare pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor stabilite prin prezenta decizie și prin decizia Curții de Apel Bălți din

04.05.2016, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și a exercita activitatea de gestionare a mijloacelor materiale și

15

financiare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, se mențin prevederile hotărârilor atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2018.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

16