1ra-1444/2018 — art. 290 alin. 1 CP

1ra-1444/2018 — art. 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1444/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 mai

2018, în cauza penală privindu-l pe

Bulat Ion Xxxx, născut la xxxxxx, originar și domiciliat

în r-nul xxxx, s. xxxx, str. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Bulat Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 190 ore muncă neremunerată în

folosul comunității.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la 05 iulie 2017,

în timpul efectuării percheziției autorizate la domiciliul inculpatului Bulat Ion,

situat în raionul xxxxx, satul xxxx, str. xxxxxx nr. xxxx, a fost depistat și ridicat un

cartuș, care conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr.34 /12/1-R-

4106 din data de 26 iulie 2017, se atribuie la categoria munițiilor, și este cartuș de

calibrul 7,62 x 25 mm, cu lovitură centrală, cu glonț cu miez din metal moale

confecționat industrial, în anul 1954, în Republica Populară Română, destinat

pentru tragere din pistoale de tipul TT, CZ-52, din pistoale mitralieră și la

următoarele arme străine: pistolul chinez de tip 51, pistoale-mitralieră: chineze de

tipul 50, 54, 64, iugoslav M 57, coreean de tipul 49, iranian M-52, vietnamez

K50M și din alte arme de acest calibru. Cartușul de calibrul 7,62 x 25 mm, este util

pentru tragere.

1

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bulat Ion în baza art. 290

alin. (1) Cod penal, adică procurarea și păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

Ion în numele Inculpatului Bulat Ion, solicitând casarea acesteia și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bulat Ion

să fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.

(1) Cod penal sau să fie încetat procesul penal, pe motiv că fapta incriminată fiind

lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al infracțiunii.

În argumentarea apelului, avocatul a invocat că:

- învinuirea nu corespunde prevederilor obligatorii stipulate în art. 281 alin.

(2) și art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, învinuirea fiind incertă, cu o

formulare abstractă, nu conține descrierea detaliată a fiecărui semn calificativ ce se

cuprinde în elementele constitutive a infracțiunii și anume: textul infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal este unul de blanchetă și procurorul,

acuzând persoana, urma să facă trimitere la normele legale pretins încălcate de

către ultimul;

- procurorul a invocat, precum că Bulat Ion a comis infracțiunea

„intenționat”, însă fără a indica „motivul” și „scopul” comiterii infracțiunii, iar

infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, potrivit legii, poate fi comisă

doar cu „intenție directă”, însă inculpatul Bulat Ion a declarat că cartușul 1-a

procurat cu vre-o 5 ani în urmă la piața de lângă Primăria mun. Chișinău, de la un

bărbat necunoscut, care i-a comunicat că cartușul nu este util pentru trageri, el

având scopul de a-și confecționa din el un breloc-suvenir. Dacă ar fi știut că

cartușul este util pentru trageri, el nu l-ar fi procurat, prin urmare în acțiunile lui

lipsește intenția directă, iar declarațiile acestuia sunt confirmate prin declarațiile

martorilor Bulat Mariana și Bulat Dumitru, părinții inculpatului;

- prin punerea sub o învinuire abstractă și neclară, inculpatului Bulat Ion i-a

fost încălcat dreptul la apărare, prevăzut de art. 6 (3) lit. a) a Convenției Europene

pentru Drepturile Omului;

- în dosar lipsește atât ordonanța organului de urmărire penală privind

efectuarea percheziției, cât și încheierea judecătorului de instrucție privind

autorizarea ei, fapt ce pune sub întrebare legalitatea efectuării percheziției. La fel,

în dosar se află doar copia neconfirmată prin ștampilă a procesului verbal de

percheziție, din care reiese că percheziția a fost efectuată într-o altă cauză penală

nr. 2017330246. Deci, din motiv că în dosar lipsește careva proces-verbal de

examinare a documentelor originale și ridicare a copiei, în baza art. 94 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, copia procesului-verbal de percheziție urmează a fi

recunoscută ca probă nulă, cu excluderea din dosar;

- ofițerul de urmărire penală care a efectuat percheziția, depistând și ridicând

cartușul, nu a menționat în ce loc și în ce împrejurări el a fost descoperit. Mai mult,

2

reieșind din copia procesului verbal de percheziție, urmează că cartușul a fost

ridicat, însă fără a fi împachetat și sigilat la locul percheziției, or, o astfel de

mențiune în procesul-verbal de percheziție lipsește;

- organul de urmărire penală la efectuarea percheziției nu a respectat

prevederile procesual penale cu caracter imperativ, care determină cu o claritate

absolută procedura de efectuare a percheziției sau ridicare de obiecte, cât și datele

care urmează a fi menționate în procesul-verbal de percheziție, pentru a putea fi

considerată o probă admisibilă în cauza penală. Anume din aceste motive sunt

dubii rezonabile în faptul, că expertului ar fi fost prezentate spre examinare anume

cartușul ridicat de la domiciliul lui Bulat Ion, astfel raportul de constatare tehnico-

științifică nr. 34/12/1-R 4106 din 26.07.2017 nu poate fi reținut ca o probă

admisibilă, pertinentă, concludentă și utilă pe cauza penală;

- declarațiile martorilor Gîngu Mihail și Calganova Nina urmează a fi

apreciate în favoarea inculpatului, deoarece ei au confirmat că-și luau concedii,

buletine de boală, plecau la țară, uneori lucrau doar până la prânz și nu pot garanta

că anume în acel timp în piața numită „Arbat” nu ar fi putut apărea persoana, care

i-a vândut lui Bulat Ion cartușul și convingându-l că el nu este util pentru trageri;

- în cazul în care ar fi admis că inculpatul Bulat Ion ar fi știut că cartușul

procurat de el este util pentru trageri și ar fi avut intenția directă de al păstra la

domiciliul său, consideră că păstrarea unui singur cartuș nu prezintă careva grad de

prejudiciabilitate, iar art. 14 Cod penal expres prevede, că infracțiunea este o faptă

(acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu

vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Nu constituie infracțiune acțiunea sau

inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul

cod, dar, fiind lipsită de importantă, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei

infracțiuni.

a fost casată parțial, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui

Bulat Ion, cu liberarea acestuia de răspundere penală de sub învinuirea adusă în

baza art. 290 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere contravențională în

baza art. 55 Cod penal, fiindu-i stabilită sancțiunea cu amendă de 150 unități

convenționale. În rest, dispozițile sentinței au fost menținute.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

depășit limitele învinuirii, constatând fapta în privința lui Bulat Ion, și eronat,

încadrând acțiunile acestuia în baza art. 290 alin. (1) Cod penal după indicii -

procurarea și păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare, or, potrivit

prevederilor art. 325 alin. (1) Cod procedură penală, judecarea cauzei se efectuează

numai în limitele învinuirii, iar inculpatului i-a fost înaintată învinuirea și conform

3

rechizitoriului acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 290 alin. (1) Cod

penal după indicii - păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare.

Astfel, instanța de apel a conchis că aceste circumstanțe condiționează

necesitatea casării sentinței, și pronunțării unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, constatării din nou a faptei comise de inculpat, ca fiind

dovedită cu calificarea acțiunilor acestuia în baza art. 290 alin. (l) Cod penal, după

indicii - păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare, cu stabilirea pedepsei

conform prevederilor legislației în vigoare.

În continuare instanța de apel a menționat că în temeiul probelor cercetate în

cadrul ședinței primei instanțe, verificate în instanța de apel, a constatat că

inculpatul Bulat Ion, până la 05.07.2017, a păstrat la domiciliul său din raionul

xxxx, satul xxxx, str. xxxxxxx nr. xxxx, un cartuș, ce se atribuie la categoria

munițiilor, fără a deține autorizația corespunzătoare, în următoarele circumstanțe:

La 05 iulie 2017, în timpul efectuării percheziției autorizate la domiciliul

inculpatului Bulat Ion, situat în raionul xxxx, satul xxxx, str. xxxxx nr. xxxx, a fost

depistat și ridicat un cartuș, care conform Raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 34 /12/1-R-4106 din data de 26 iulie 2017, se atribuie la categoria

munițiilor, și este cartuș de calibrul 7,62 x 25 mm, cu lovitură centrală, cu glonț cu

miez din metal moale confecționat industrial în anul 1954, în Republica Populară

Română, destinat pentru tragere din pistoale de tipul TT, CZ-52, din pistoale

mitralieră și la următoarele arme străine: pistolul chinez de tip 51, pistoale-

mitralieră: chineze de tipul 50, 54, 64, iugoslav M 57, coreean de tipul 49, iranian

M-52, vietnamez K50M și din alte arme de acest calibru. Cartușul de calibrul 7,62

x 25 mm, este util pentru tragere.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului Bulat Ion în baza art. 290

alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi - păstrarea munițiilor fără autorizația

corespunzătoare.

Totodată, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului Bulat Ion a fost

demonstrată prin cumulul de probe cercetate în prima instanță, verificate prin citire

în apel, cum ar fi:

- declarațiile martorilor Bulat Mariana (f.d. 106-107), Bulat Dumitru (f.d.

108-110), Gîngu Mihail (f.d. 112-113), Calganova Nina (f.d. 117-118);

- prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-4106 din

26.07.2017, potrivit căruia rezultă că cartușul prezentat la examinare se atribuie la

categoria munițiilor, și este cartuș de calibru 7.62 x 25 mm, cu lovitură centrală, cu

glonț cu miez din metal moale confecționat industrial, în anul 1954 în Republica

Populară Română, destinat pentru tragere din pistoale de tipul TT, CZ-52, din

pistoale mitralieră și la următoarele arme străine: pistolul chinez de tip 51, pistoale-

mitralieră: chineze de tipul 50, 54, 64, iugoslav M 57, coreean de tipul 49, iranian

M-52, vietnamez K -50M și din alte arme de acest calibru. Cartușul de calibrul

7.62 x 25 mm, este util pentru tragere (f. d. 11-12);

4

- prin procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

24.08.2017, din conținutul căruia rezultă că inculpatul Bulat Ion, invocă faptul că a

procurat cartușul de la piața „Arbat” situată pe bd. Ștefan cel Mare din or.

Chișinău, cu aproximativ 4-5 ani în urmă, unde anterior era o gheretă și lângă

aceasta vindea un moș cu barbă, iar toate bunurile pe care le avea pentru

comercializare erau pe un covoraș, în afară de brichete și multe alte mărunțișuri (f.

d. 34-35);

- prin informația eliberată de specialistul Serviciului supraveghere armament

și activități licențiate din cadrul Inspectoratului de Poliție Strășeni, din conținutul

căreia rezultă că în Registrul de stat al armelor deținute de Inspectoratul de Poliție

Strășeni, inculpatul Bulat Ion, locuitor a s. xxxx, r-nul xxxxx, ca posesor de armă

de foc nu este înregistrat (f. d. 36);

- prin procesul-verbal de examinare a imprimărilor audio-video, din

conținutul cărora rezultă că la 05.07.2017 în timpul efectuării percheziției

autorizate la domiciliul inculpatului Bulat Ion, situat în raionul xxxx, satul xxxx,

strada xxxxxx nr. xxx, a fost depistat și ridicat un cartuș (f.d. 37-38);

- prin încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Strășeni,

sediul Central din 29.06.2017, prin care s-a autorizat efectuarea percheziției la

domiciliul lui Bulat Ion, situat în s. xxxx r-nul xxxxx, în scopul depistării și ridicări

articolelor din aur sustrase din gospodăria lui Boșcănean Adriana;

- prin ordonanța din 15.08.2017, din conținutul căreia rezultă că la

materialele cauzei penale este anexat în calitate de mijloc material de probă - 1

(un) cartuș care conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. 34 /12/1-

R-4106 din data de 26.07.2017, se atribuie la categoria munițiilor, de calibru 7,62 x

25 mm, cu lovitură centrală, cu glonț cu miez din metal moale, care este util pentru

tragere (f.d. 39).

Cât privește argumentul apărării precum că s-au trecut cu vederea și

încălcările grave comise la efectuarea percheziției nu a fost reținut de instanța de

apel, aceasta menționând că efectuarea percheziției a fost autorizată de judecătorul

de instrucție prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 29.06.2017 și în prezența

inculpatului Bulat Ion.

Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a reținut că Bulat Ion este atras

pentru prima dată la răspundere penală (f.d. 19), la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află (f.d. 22, 24), iar la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.

89), a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, iar circumstanțe agravante nu au fost

reținute.

Totodată, instanța de apel a menționat că din momentul comiterii faptei,

inculpatul Bulat Ion prin faptele sale parțial a recunoscut vinovăția și anume că a

păstrat la domiciliul său acel cartuș depistat în cadrul percheziției, însă fiind

influențat de avocat a decis să nu recunoască.

5

Astfel, reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat că

corectarea inculpatului Bulat Ion este posibilă fără a fi supus răspunderii penale.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că sunt întrunite în cumul condițiile

pentru care este posibilă liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională a inculpatului Bulat Ion anume: săvârșirea pentru prima oară a

unei infracțiuni mai puțin grave și posibilitatea corectării persoanei fără a fi supusă

răspunderii penale, cu aplicarea sancțiunii cu amendă.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, care indică temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, și

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și

instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel aplicând prevederile art. 55 Cod penal a motivat în mod

declarativ soluția, indicând că din momentul comiterii faptei inculpatul Bulat Ion

prin faptele sale parțial a recunoscut vinovăția și anume că a păstrat la domiciliul

său acel cartuș depistat în cadrul percheziției, însă fiind influențat de avocat a decis

să nu recunoască;

- inculpatul Bulat Ion vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290

alin. (1) Cod penal, nu a recunoscut-o nici la urmărirea penală (f.d. 31-32), nici la

examinarea cauzei în fond (f.d. 114-115), iar prin apelul declarat a solicitat sa fie

achitat din lipsa elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.

(1) Cod penal;

- condiția ce se referă la posibilitatea corectării persoanei fără a fi

condamnată penal are la bază informații conform cărora făptuitorul poate fi

corectat fără a i se aplica o pedeapsă, cum ar fi atitudinea vinovatului, din care

rezultă că el regretă fapta comisă, atitudine care poate să se manifeste prin căință

față de victimă, prin eforturi depuse pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, prin

străduința de a acoperi paguba pricinuită, prin atitudinea acestuia față de organele

judiciare, care constă în recunoașterea faptei, prin colaborarea în vederea

descoperirii infracțiunii și a altor participanți la infracțiune;

- nu sunt îndeplinte condițiile pentru înlocuirea răspunderii penale, cu

aplicarea sancțiunii contravenționale.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

6

dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), Cod de procedură penală, și anume

cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale”.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs

invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

7

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Colegiul penal lărgit, analizând decizia instanței de apel atestă că, în partea

descriptivă a deciziei (f.d. 156) instanța de apel a indicat că „ [...]Din momentul

comiterii faptei, inculpatul Bulat Ion prin faptele sale a recunoscut parțial

vinovăția și anume că a păstrat la domiciliul său acel cartuș depistat în cadrul

percheziției, însă fiind influențat de avocat a decis să nu recunoască [...] Prin

urmare sunt întrunite în cumul condițiile pentru care este posibilă liberarea de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională a inculpatului

Bulat Ion, anume: săvârșirea pentru prima oară a unei infracțiuni mai puțin grave

și posibilitatea corectării persoanei fără a fi supusă răspunderii penale”

Totodată, din materialele cauzei, și anume din conținutul cererii de apel (f.d.

124-125) rezultă că avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Bulat Ion a

solicitat achitarea ultimului de sub învinuirea înaintată, sau încetarea procesului

penal din motiv că fapta incriminată inculpatului, fiind lipsită de importanță, nu

prezintă gradul prejudiciabil al infracțiunii, iar inculpatul Bulat Ion în ședința

instanței de apel din 10 mai 2018, fiindu-i acordat ultimul cuvânt (f.d. 145), a

solicitat să fie achitat.

Astfel, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 55 alin. (1) Cod penal,

„Persoana care a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin

gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.1811, 256, 303, 314, art.326

alin.(1) și (11), art.327 alin.(1), art.328 alin.(1), art.332 alin.(1), art.333 alin.(1),

art.334 alin.(1) și (2), art.335 alin.(1) și art.3351 alin.(1), poate fi liberată de

răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a

recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că

corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, arbitrar și

neîntemeiat a constatat în decizia sa că inculpatul Bulat Ion întrunește cumulativ

condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în privința sa, fără a ține

cont de faptul că inculpatul Bulat Ion a solicitat să fie achitat și respectiv nu și-a

recunoscut vinovăția, iar din textul dipozițiilor art. 55 Cod penal, rezultă că

inculpatul trebuie să îndeplinească cumulativ toate condițiile descrise în conținutul

acestui articol, inclusiv să-și recunoască vinovăția în comiterea faptei imputate.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată

că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența

temeiului de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

cu casarea totală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

8

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica

relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Andronic Natalia, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Bulat

Ion Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 21 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

9