1ra-1619/2017 — art. 335 alin. 1 Cod penal

1ra-1619/2017 — art. 335 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1619/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Covalenco Elena,

judecători - Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Boico Victor și Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Muntean Valerii Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin.

(1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

rechizitoriu a fost învinuit în aceea, că deținând funcția de președinte al Cooperativei

pomicole „Sagaidacul Nou”, fiind numit în această funcție în baza deciziei Adunării

Generale a membrilor cooperativei pomicole din 28 ianuarie 2007, gestiona o

organizație comercială, în sensul art. 124 Cod penal, în perioada anilor 2008-2011.

El, având obligația conform prevederilor art. 55 al Legii nr. 73 din 12 aprilie 2001

privind cooperativele de întreprinzător, de a îndeplini atribuții legate de gestionarea

corectă a cooperativei, care nu țin de competența adunării generale sau a consiliului

cooperativei, iar conform pct. 4.13 al Statutului Cooperativei pomicole „Sagaidacul

Nou” înregistrat la Camera înregistrării de Stat la 05 februarie 2002, este

împuternicit să elibereze procuri și să deschidă conturi de decontare și alte conturi

în instituțiile bancare sau la banca de economii, să exercite alte obligațiuni legale

1

cunoscând că Angheliuc Natalia a fost deposedată de sectorul pomicol nr. 179

contrar prevederilor legale și statutului cooperativei prin hotărârea Cârmuirii

întovărășirii pomicole „Sagaidacul Nou” din 23 martie 2008, a cărui membru este,

fapt confirmat prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, a continuat

să creeze impedimente în administrarea lotului pomicol de către Angheliuc Natalia

și după pronunțarea Deciziei Curții Supreme de Justiție. Fiind persoana responsabilă

de colectare a cotizațiilor de membru de la membrii cooperativei pomicole, aceasta

fiind una din modalitățile de onorare a obligațiilor de către membrii cooperativei

stipulată în pct. 2.4.4 din Statutul Cooperativei pomicole, s-a eschivat în mod vădit

de a primi de la Angheliuc Natalia și rudele acesteia, mijloace financiare în calitate

de cotizații pentru terenul pomicol nr. 179, în scopul de a institui condițiile excluderii

acesteia din rândurile membrilor cooperativei, prevăzute la pct. 2.5.3 din Statutul

Cooperativei. Ca rezultat al acțiunilor intenționate a inculpatului Muntean Valerii la

18 martie 2012, la ședința Cârmuirii Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou”, fiind

președintele acesteia, a decis excluderea repetată a lui Angheliuc Natalia din

rândurile membrilor cooperativei pe motiv, că nu au fost achitate cotizațiile de

membru.

Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului Muntean Valerii, de către

organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art. 335 alin. (1) Cod penal,

abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană care

gestionează o ogranizație comercială, a situației de serviciu, în interes material ori

în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice.

Procuratura Criuleni, Rapeșco Ivan, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Muntean Valerii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 335 alin. (1) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita o funcție administrativă pe un termen de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să fie suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În motivarea apelului, procurorul a invocat ilegalitatea și netemeinicia sentinței

de achitare, deoarece la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de

acuzare, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și

subiective a faptelor social periculoase comise de către Muntean Valerii. În cadrul

urmăririi penale au fost acumulate suficiente probe care confirmă vinovăția lui

Muntean Valerii în comiterea infracțiunii ce i se încriminează.

a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Muntean Valerii a

2

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 200 unități convenționale, cu privarea de dreptul

de a exercita activități sau a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor sau

gestionarea societăților comerciale pe un termen de 3 ani.

către inculpatul Muntean Valerii, care la 08 august 2016, a depus supliment prin care

a solictat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe,

2017 au fost admise recursurile ordinare declarate de către inculpatul Muntean

Valerii, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

a adoptat nemotivat o soluție de condamnare a lui Muntean Valerii în baza art. 335

alin. (1) Cod penal, fără a elucida pe deplin toate circumstanțele comiterii acestei

infracțiuni și anume în fapta constatată, descrisă de instanța de apel, nu e clar prin

ce s-a manifestat interesul material ori alte interese personale, motivul care l-ar fi

determinat pe Muntean Valerii să comită infracțiunea imputată, fără a fi combătută

această neclaritate indicată în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu,

nefiind concretizat nici care au fost și prin ce s-au manifestat daunele în proporții

considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege a persoanei fizice, or infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, care

este o infracțiune materială, să se considere consumată, trebuie să fie constatat

momentul producerii daunelor respective, iar caracterul considerabil a acestora

urmează a fi evaluat conform art. 126 alin. (2) Cod penal, constatări ce lipsesc în

prezenta speță, atât în fapta imputată în actul de învinuire, cât și în cea constatată de

instanța de apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit a statuat că instanța de apel la adoptarea

soluției în cauză, de casare a sentinței de achitare și pronunțare a unei noi hotărâri

de condamnare a lui Muntean Valerii în baza art.335 alin.(1) Cod penal, nu a ținut

cont de toate circumstanțele expuse supra în coraport cu cumulul de probe

administrat la materialele cauzei și limitele învinuirii formulate, prin ce pe cale de

consecință se atestă că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, or instanța de apel a admis erorile menționate și nemotivat a

adoptat o soluție de condamnare a inculpatului Muntean Valerii în baza art.335 alin.

(1) Cod penal.

fost respins ca nefondat apelul procurorului Rapeșco Ivan și menținută sentința fără

modificări.

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

3

just a tras concluzia că inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a ajuns la concluzia, că nici una din probele acumulate la

urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă faptul

că inculpatul ar fi comis fapta imputată lui.

Instanța de apel, analizînd declarațiile inculpatului Muntean Valerii prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, consecvente și utile, care

nu au fost combătute prin alte probe aduse de acuzare și din care se atestă că în

acțiunile/inacțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or pe

parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile

și veridice, care ar corobora între ele și ar combate această opinie.

Consecvent,Colegiul penal al Curții de Apel a menționat că procurorul în

calitate de apelant și acuzator de stat, atît în prima instanță, cît și în instanța de apel,

argumentează învinuirea lui Muntean Valerii prin următoarele probe: declarațiile

reprezentantului părții vătămate, Angheliuc Natalia (f.d.148-149, vol.II), pe care

analizîndu-le prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a considerat că cele relatate de

partea vătămată se referă la stările de fapt ce au constituit obiectul de studiu al OUP,

al procurorului, însă circumstanțele relatate de partea vătămată nu probează existenta

infracțiunii; declarațiile martorilor Pruteanu Nicolae (f.d.150-152, vol.II), Tiron

Ștefan (f. d. 153-155, vol.II); Dediu Grigore (f.d.156-157, vol.II); martoru Cucer

Evghenii, Angheliuc Ina (f.d.160-161, vol.II).

Analizând aceste declarații prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de

apel a ajuns la concluzia, că depozițiile acestor martori nu indică la faptul că în

acțiunile /inacțiunile inculpatului Muntean Valerii s-a constatat fapta infracțiunii

prevăzute de art.335 alin.(l) Cod penal, la fel menționînd că nu pot fi reținute ca

întemeiate argumentele invocate de către procuror în cererea de apel înaintată,

susținute de normele de procedură penală.

În continuare, instanța de apel a reiterat că potrivit actului de învinuire,

Muntean Valerii este învinuit că prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea

intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, a situației

de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că conform art. 124 Cod penal, prin

persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație

nestatală se înțelege persoana căreia, în organizația indicată sau într-o subdiviziune

a acesteia, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea

4

unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau

acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice.

Iar, conform art. 335 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu constituie folosirea

intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească

sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a

situației de serviciu, a bunurilor organizației în interes material, în alte interese

personale sau în interesul terților, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Consecvent, vis-a-vis de învinuirea adusă inculpatului, raportînd prevederile

art. art. 113 Cod penal, la prevederile art. 335 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

menționat că latura obiectivă a infracțiunii de abuz de serviciu are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în folosirea, prin acțiune sau

inacțiune, a situației de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în

proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Succesiv, instanța a relevat că prin folosirea situației de serviciu se înțelege

săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale

făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu, în orice caz, este

obligatoriu ca aceste atribuții să aibă un suport normativ.

Prin urmare, Colegiul penal a indicat că însăși din actul de învinuire se reține

că Muntean Valerii, deținea funcția de președinte al Cooperativei pomicole

„Sagaidacul Nou”, fiind numit în această funcție în baza Deciziei Adunării Generale

a membrilor cooperativei pomicole din 28 ianuarie 2007”, astfel instanța deduce că

Cooperativa pomicolă „Sagaidacul Nou” are forma juridică de organizare

cooperativă de consum. Acest fapt se constată din extrasul din Registrul de stat al

întreprinderilor și organizațiilor anexată la actele cauzei (f.d. 116, vol.II).

Astfel, în sensul Legii cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000,

cooperativă de consum constituie o asociație autonomă și independentă de persoane

fizice, creată pe principiul liberului consimțământ, prin cooperarea de părți sociale

ale membrilor săi, care desfășoară activități economice pentru satisfacerea

intereselor acestora și necesității lor de consum.

Iar, potrivit art.4 alin. (1) Legea cooperației de consum nr. 1252 din 28

septembrie 2000, organizația cooperatistă de consum este o organizație

neguvernamentală și necomercială care desfășoară activitate economică pentru

satisfacerea necesităților și intereselor membrilor săi în conformitate cu prezenta

lege și cu propriul statut.

În acest sens, Colegiul penal a reținut că în rechizitoriu acuzarea nu a indicat

prin care acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale lui Muntean

Valerii în calitate de președinte al cooperativei de consum Cooperativa pomicolă

5

„Sagaidacul nou”, atribuții stabilite de Statutul întovărășirii, în ce fel de interes

material ori în alte interese personale a cauzat daune în proporții considerabile

cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile.

Astfel, din normele indicate supra, instanța de apel a dedus că procurorul nu a

depus nici un efort de se informa cu privire la conținutul Statului Cooperativei

pomicole „Sagaidacul Nou”, ci a anexat la actele cauzei penale doar statutul model

al întovărășirii pomicole (f.d. 74, vol. I).

De asemenea, procurorul în rechizitoriu a indicat, că Muntean Valerii în calitate

de președinte a activat în baza Legii nr. 73 din 12 aprilie 2001, privind cooperativele

de întreprinzător, iar în ședința de judecată s-a constatat, că Cooperativa pomicolă

„Sagaidacul Nou” are forma juridică de organizare cooperativă de consum și

activează în baza statutului, înregistrat la Camera înregistrării de Stat.

Prin urmare, Colegiul penal a indicat că procurorul atît în primă instanță cît și

în instanța de apel nu a prezentat probe care ar dovedi existența laturii obiective a

infracțiunii incriminate inculpatului Muntean Valerii.

În această ordine de idei, Colegiul penal a stabilit că învinuirea adusă

inculpatului este bazată pe presupuneri.

Mai mult, relevant fiind și faptul că acuzarea nu a descris și nu a probat prin ce

s-a manifestat elementul esențial al laturii subiective a infracțiunii imputate

inculpatului, nu a indicat din care interes ar fi acționat prejudiciabil, și nu a

prezentat motivul care le-ar fi determinat pe Muntean Valerii să comită fapta

prejudiciabilă.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, în termen la data de 02 iulie

2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- art. 427 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează expres că,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului, în cazurile cînd instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, toate fiind valabile în prezenta cauză

penală, deoarece soluția instanței de apel, de menținere a sentinței de achitare în

privința inculpatului Muntean Valerii, este una vădit neîntemeiată;

- recurentul consideră, că decizia instanței de apel prin care a fost menținută

sentința judecătoriei Criuleni din 12.10.2015 este neîntemeiată și pasibilă casării,

deoarece, instanța de apel avînd dreptul să reformeze sentința atacată în sensul

casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei noi aprecieri probele

6

administrate în cauza penală, astfel încît a mers pe ideea preconcepută a instanței de

fond, care s-a statuat asupra nevinovăției inculpatului;

- achitîndu-1 pe Muntean Valerii atît instanța de fond cît și cea de apel, s-au

bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele

acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel

le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau

bazată pe probe, ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încălcînd

prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală;

- atît instanța de fond, cît și instanța de apel nu au luat în considerație

declarațiile părții vătămate, martorilor, cît și probele prezentate de acuzare, adoptînd

o hotărîre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria

apărătorului său;

- atît instanța de fond cît și cea de apel, nu au luat în considerație declarațiile

părții vătămate Angheliuc Natalia și a martorului Angheliuc Ina;

- acuzarea conchide că vina inculpatului Muntean Valerii în comiterea

infracțiunii imputate se confirmă integral prin materialele și probele scrise, anexate

la dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părții vătămate și a martorilor cum

ar fi copia hotărârii Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010, prin care a fost anulată

hotărârea Cârmuirii intovărășirii „Sagaidacul Nou” din 23.03.2008, privind

excluderea lui Angheliuc Natalia din rândul membrilor întovărășirii Pomicole

„Sagaidacul Nou” (f. d. 28-29, vol. I);

- copia deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011, prin care se menține

hotărârea Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010 la cererea lui Angheliuc Natalia către

Primăria s. Bălțata, Cooperativa Pomicolă „Sagaidacul Nou” privind restabilirea în

rîndurile membrilor cooperativei (f. d. 30-32, vol. I);

- copia procesului-verbal nr. 5 din 22.06.2008 a ședinței Cârmuirii întovărășirii

„Sagaidacul Nou” din care se vede că Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândul

membrilor asociației pomicole, lotul de pământ fiind atribuit lui Dediu Grigore (f. d.

38-39, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 25 iulie 2012, conform căruia a fost ridicată

copia statutului model al întovărășirii pomicole transmisă de Angheliuc Natalia prin

intermediul reprezentantului său, Arhip Igor (f. d. 74, vol. I);

- copia Statutului model al întovărășirii pomicole aprobat, înregistrat la camera

de înregistrare la 05.02.2002 conform p.2.6 - excluderea din membrii întovărășirii

se face exclusiv de către Adunarea Generală în baza hotărârii cârmuirii (f.d.154-159,

vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, conform căruia au fost

ridicate: Decizia Consiliului comunal Bălțata, raionul Criuleni nr.3.16 din 11 aprilie

2008 cu privire la cererea d-lui Dediu Grigore, membru al C.P. „Sagaidacul Nou”,

referitor la privatizarea unui sector de pământ; cererea lui Dediu Grigore din 10

aprilie 2008; planul cadastral al lotului de pământ cu numărul cadastral

7

3114112.0550, cu suprafața de 0,0587 ha; adeverința din 05 aprilie 2008; borderoul

de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului lotului pomicol din 10 aprilie

2008; procesul verbal nr. 3 al ședinței Consiliului comunei Bălțata din 11 aprilie

2008 (f.d.83-84, vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, (f.d.101-102, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 21 ianuarie 2013, din care rezultă că au fost

examinate documentele ridicate conform procesului-verbal de ridicare din 12

septembrie 2012 de la Usatîi Tatiana, anexate la cauza penală prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de mijloc material de probă din 22 ianuarie 2013 (f.d.170,

vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 21 ianuarie 2013 (f. d. 172 - 173, vol. I);

- copia din procesul-verbal al cârmuirii C.P. „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012

prin care se vede că Angheliuc Natalia se exclude din rândurile membrilor C.P.

„Sagaidacul Nou” pentru neachitarea cotizațiilor și nefolosirea lotului 179 ( f.d. 196,

vol.I);

- procesul-verbal de examinare din 30 ianuarie 2013, (f.d. 203. vol. I);

- copia din procesul-verbal al C.P. „Sagaidacul Nou” din 04.11.2012 prin care

s-a hotărât a nu primi de la Angheliuc Natalia plățile cotizații de membru a asociației

și impozitul funciar până la decizia Adunării Generale din 03.02.2013 ( f.d. 15, vol.

II);

- extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor nr. 126625 eliberat la

13.03.2007, din care se vede că administrator a C.P. „ Sagaidacul Nou” este Muntean

Valerii (f. d. 116, vol. II);

- acuzarea consideră că cumulul de probe, confirmă pe deplin vinovăția

inculpatului Muntean Valerii;

- acțiunile infracționale ale inculpatului se dovedesc prin declarațiile părții

vătămate Angheliuc Natalia, a martorului Pruteanu Nicolae, care în totalitate a

confirmat declarațiile făcute de partea vătămată, martorul Dediu Grigore, care a

declarat că își dorea un lot de teren și s-a adresat președintelui C.P. „Sagaidacul

Nou” Muntean Valerii, la care ultimul i-a comunicat că este nevoie să aștepte un

timp, care, într-un final, lotul de teren nr. 179 a devenit în posesia lui, însă după o

perioadă de timp, a aflat că terenul îi aparține altor persoane;

- martorul Tiron Ștefan, a declarat că în conformitate cu Statutul Cooperativei,

hotărârea cârmuirii a fost înaintată la Adunarea generală anuală din 03.02.2013, spre

examinare și adoptarea deciziei finale. Adunarea generală anuală a Cooperativei

„Sagaidacul Nou” a aprobat hotărârea cârmuirii nr. 4.4. din 18.03.2012 de excludere

a lui Angheliuc Natalia din rândurile membrilor Cooperativei „Sagaidacul Nou”

(proces-verbal nr. A1/2013);

- martorul Angheliuc Ina, a declarat că la cererea familiei Angheliuc de a achita

cotizațiile lui Muntean Valerii, acesta a refuzat primirea banilor. Dat fiind faptul că

cooperativa nu dispunea de cont bancar, nu a avut altă posibilitate de achitare decât

8

în numerar lui Muntean Valerii. Perioada mare de neachitare a fost din cauza că

mama, Angheliuc Natalia era plecată peste hotare la muncă, iar Angheliuc Ina n-a

știut că s-au schimbat președinții. Careva avertizări conform statutului de excludere

a mamei sale din CP „Sagaidacul Nou” ea nu a primit;

- potrivit declarațiilor lui Angheliuc Natalia, a martorilor, probelor

administrate, se atestă intenția inculpatului de a nu accepta mijloacele financiare care

urmau a fi achitate de către Angheliuc Natalia în scopul de a fi exclusă în mod repetat

din rândurile membrilor întovărășirii;

- acuzarea consideră că în acțiunile inculpatului Muntean Valerii sunt prezente

toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal. Muntean

Valerii profitând de poziția sa de președinte al C.P. „Sagaidacul Nou”, contrar

obligațiunilor funcționale a întreprins acțiuni intenționate și directe îndreptate spre a

crea impedimente lui Angheliuc Natalia de a achita cotizațiile de membru, cu scopul

de a crea premise pentru excludere a ei din rândurile membrilor C.P. „Sagaidacul

Nou” și a repartiza acest lot altei persoane - Dediu Grigore, inculpatul personal a

introdus în agenda ședinței cârmuirii întrebarea cu privire la excluderea lui

Angheliuc Natalia, fapt prin care a dus în eroare membrii cârmuirii cooperativei în

vederea convingerii lor că excluderea din rândul membrilor este incontestabilă,

inculpatul personal refuza recepționarea sumelor care se preconiza a fi plătite, astfel

în mod intenționat a depășit atribuțiile acordate prin lege, prin soluționarea

problemei la ședința cârmuirii, știind cu certitudine că acest subiect ține de

competența exclusivă a Adunării Generale. Muntean Valerii a fost personal și direct

cointeresat din alte interese personale în redistribuirea lotului anume lui Dediu

Grigore, fapt probat și prin declarațiile ultimului, care a confirmat că inculpatul i-a

făcut promisiune că va fi posesor și ulterior proprietar al lotului nr. 179, dar

spunându-i să mai aștepte;

- interesul personal a lui Muntean Valerii era de a-și realiza promisiunea dată

față de Dediu Grigore, ori posibilitatea ulterioară de privatizare a lotului nr. 179

dădea anumite drepturi materiale celui care urma a beneficia de acest lot de pământ.

La fel, în privința calității de subiect a lui Muntean Valerii a infracțiunii prevăzute

de art. 335 alin. (1) Cod penal, acuzarea punctează că subiectul acestei infracțiunii

este persoana care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani și

trebuie să aibă calitatea specială de persoană care gestionează o organizație

comercială, obștească sau o altă organizație nestatală. Conform hotărârii Adunării

Generale din 28.01.2007, Muntean Valerii a fost ales în calitate de președinte al

Cooperativei de consum „Sagaidacul Nou”, deci anume el era persoana investită cu

drepturi și obligațiuni de a gestiona în mod legal și eficient organizația dată pe

perioada împuternicirilor. Anume inculpatul Muntean Valerii era în drept a pune în

discuții la ședințele cârmuirii diverse întrebări, anume el era obligat a aduce la

cunoștința Adunării Generale raportul de activitate a cârmuirii și problemele

necesare a fi soluționate în condițiile legii, deci era obligat a acționa cu diligență și

9

bună credință, dar profitând de situația avută în cooperativa de consum a acționat

contrar normelor legale;

- acțiunile inculpatului Muntean Valerii, atestă intenția infracțională a acestuia

de a exclude ilegal pe Angheliuc Natalia din rândurile membrilor întovărășirii,

abuzând de drepturile care îi sunt conferite în calitatea sa de membru și președinte

al acesteia în pofida existenței deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011,

abuzând de cutuma creată în cadrul Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou”, de

achitare a cotizațiilor cu privire la întreținerea lotului de teren a fiecărui membru,

intenționat s-a eschivat de la primirea mijloacelor financiare pentru datoriile lui

Angheliuc Natalia, astfel, la 18.03.2012 a propus excluderea repetată a celei din

urmă din rândurile membrilor Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou”. Fiind

contestată și această decizie a organului de autoadministrare Consiliul Comunal

Bălțata, care prin decizia nr. 122.8 din 21.09.2012, a decis anularea hotărârii

Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012 și a obliga Cârmuirea

Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou” de a o restabili pe Angheliuc Natalia în

rândurile cooperativei și s-a obligat Cârmuirea Cooperativei Pomicole „Sagaidacul

Nou” să primească restanța pe cotizații și impozit funciar de la Angheliuc Natalia;

- acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat apreciere

justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței

de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase

cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale

participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămînea doar să

aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- instanța de apel, nu a apreciat sub toate aspectele probele administrate în

cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de fond și apel în cauza penală și

neîntemeiat a menținut sentința de achitare.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

10

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia

instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,

11

invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor

administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința fără modificări prin

care Muntean Valerii a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 335 alin. (1) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul constată că Muntean Valerii de către organul de urmărire

penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.335 alin (1) Cod

penal, abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană

care gestionează o ogranizație comercială, a situației de serviciu, în interes material

ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice, însă prima instanță a adoptat o sentință prin care inculpatul Muntean Valerii,

a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a constatat, că învinuirea adusă inculpatului este bazată pe

presupuneri și fapta incriminată lui Muntean Valerii nu întrunește elementele

infracțiunii, prevăzute de art.335 alin. (1) Cod penal, și anume lipsa laturii obiective

și laturii subiective.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci

când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor

probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest

sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului Muntean Valerii, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat întrunesc

sau nu elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția, or, descriind probele cercetate și argumentele procurorului din apel, în

pct.43-52,54 din decizie, fără a le aprecia conform prevederilor art.101 Cod

procedură penală, a considerat, că acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului,

argumentîndu-și soluția print-o frază genelară, ce se regăsește în pct.53 și

anume:”analizînd declarațiile inculpatului Muntean Valerii, declarațiile martorilor

Pruteanu Nicolae, Tiron Ștefan, Dediu Grigore, Cucer Evghenii, Angheliuc Ina prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind veridice, consecvente și

utile, care nu au fost combătute prin alte probe aduse de acuzare și din care se atestă

în acțiunile/inacțiunile inculpatului nu se constată existența faptei infracțiunii, or pe

parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente,

12

utile și veridice, care ar corobora între ele și ar combate această opinie” și în pct.55,

practic cu acelaș conținut.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, din declarațiile tuturor părților audiate

și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat doar

declarațiile inculpatului și a apărătorului său, fără a evalua celelalte probe și fără a

efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele

administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența

acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă

sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise,

iar altele respinse.

La acest capitol Colegiul remarcă că, instanțele de fond nu au luat în

considerație și nu au dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală probelor

prezentate de acuzare, și anume:

- declarațiilor părții vătămate Angheliuc Natalia și a martorului Angheliuc Ina;

- copiei deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011, prin care se menține

hotărârea Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010 la cererea lui Angheliuc Natalia către

Primăria s. Bălțata, Cooperativa Pomicolă „Sagaidacul Nou” privind restabilirea în

rîndurile membrilor cooperativei (f. d. 30-32, vol. I);

- copiei procesului-verbal nr. 5 din 22.06.2008 a ședinței Cârmuirii întovărășirii

„Sagaidacul Nou” din care se vede că Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândul

membrilor asociației pomicole, lotul de pământ fiind atribuit lui Dediu Grigore (f. d.

38-39, vol. I);

- procesului-verbal de ridicare din 25 iulie 2012, conform căruia a fost ridicată

copia Statutului model al întovărășirii pomicole transmisă de Angheliuc Natalia prin

intermediul reprezentantului său, Arhip Igor (f. d. 74, vol. I);

- copiei Statutului model al întovărășirii pomicole aprobat, înregistrat la camera

de înregistrare la 05.02.2002 conform p.2.6 - excluderea din membrii întovărășirii

se face exclusiv de către Adunarea Generală în baza hotărârii cârmuirii (f. d. 154-

159, vol. I);

- procesului-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, conform căruia au fost

ridicate: Decizia Consiliului comunal Bălțata, raionul Criuleni nr. 3.16 din 11 aprilie

2008 cu privire la cererea lui Dediu Grigore, membru al C.P. „Sagaidacul Nou”,

referitor la privatizarea unui sector de pământ; cererea lui Dediu Grigore din 10

aprilie 2008; planul cadastral al lotului de pământ cu numărul cadastral

3114112.0550, cu suprafața de 0,0587 ha; adeverința din 05 aprilie 2008; borderoul

de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului lotului pomicol din 10 aprilie

2008; procesul verbal nr. 3 al ședinței Consiliului comunei Bălțata din 11 aprilie

2008 (f. d. 83-84, vol. I);

13

- copiei din procesul-verbal al cârmuirii C.P. „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012,

prin care Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândurile membrilor C.P. „Sagaidacul

Nou” pentru neachitarea cotizațiilor și nefolosirea lotului 179 ( f.d. 196, vol.I);

- copiei din procesul-verbal al C.P. „Sagaidacul Nou” din 04.11.2012 prin care

s-a hotărât de a nu primi de la Angheliuc Natalia plățile cotizații de membru a

asociației și impozitul funciar până la decizia Adunării Generale din 03.02.2013 (

f.d.15, vol. II).

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste

declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind

prioritar declarațiile inculpatului Muntean Valerii, care are dreptul de a nu se

autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv, și preluate din soluția primei

instanțe.

Ca urmare, Colegiul constată că instanța de apel prematur a ajuns la concluzia

referitor la menținerea sentinței de achitare a lui Muntean Valerii de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume, discordanța

între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea

pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv

toate probele.

Mai mult, Colegiul menționează că, deși procurorul nefiind de acord cu

concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care și faptul

că nu s-a dat apreciere tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul confirmă în

opinia lui, vinovăția inculpatului Muntean Valerii conform învinuirii înaintate și

consideră că acțiunile lui urmează a fi încadrate, conform prevederilor art. 335 alin.

(1) Cod penal, însă instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și

minuțioase.

Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe

administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective a

inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia, astfel

expunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor

prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

14

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor

stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând

restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra

admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând

clar concluziile sale în decizia adoptată.

Totodată, se reține că potrivit art.325 alin.(1) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art.385 alin.(1) pct.1), 2) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul și dacă această faptă a fost săvârșită de

inculpat.

Reieșind din prevederile art.394 alin.(3) pct.2), alin.(4) Cod de procedură

penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, nefiind admisă introducerea în sentința de

achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât

după formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte.

În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei.

Astfel, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, prima instanță a

constatat în descriptivul sentinței diverse motive de achitare, cum ar fi că: ,,nu au

fost aduse probe care ar dovedi existența laturii obiective a infracțiunii incriminate

inculpatului Muntean Valerii…”, ,,…învinuirea adusă lui Muntean Valerii este

bazată numai pe niște presupuneri…”, „…învinuirea formulată inculpatului

Muntean Valerii nu se confirmă…”, ,,instanța consideră necesar a pronunța o

sentință de achitare în privința inculpatului Muntean Valerii, învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii…”, ,,…vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate nu s-a dovedit...”.

Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul este achitat de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal din motiv că

„nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6)

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

15

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Însă, instanța de apel, judecând cauza, nu a respectat prescripțiile de drept

menționate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate nu a

reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de prima

instanță nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a

rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării

soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța

de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

16

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Muntean Valerii

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2018.

Președinte Covalenco Elena

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Guzun Ion

17