1ra-1619/2017 — Art. 335 alin. 1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 12 octombrie 2015, Muntean Valerii a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Muntean Valerii prin rechizitoriu a fost învinuit în aceea, că deținând funcția de președinte al Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou”, fiind numit în această funcție în baza deciziei Adunării Generale a membrilor cooperativei pomicole din 28 ianuarie 2007, gestiona o organizație comercială, în sensul art. 124 Cod penal, în perioada anilor 2008-2011. El, având obligația conform prevederilor art. 55 al Legii nr. 73 din 12 aprilie 2001 privind cooperativele de întreprinzător, de a îndeplini atribuții legate de gestionarea corectă a cooperativei, care nu țin de competența adunării generale sau a consiliului cooperativei, iar conform pct. 4.13 al Statutului Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou” înregistrat la Camera înregistrării de Stat la 05 februarie 2002, este împuternicit să elibereze procuri și să deschidă conturi de decontare și alte conturi în instituțiile bancare sau la banca de economii, să exercite alte obligațiuni legale 1 cunoscând că Angheliuc Natalia a fost deposedată de sectorul pomicol nr. 179 contrar prevederilor legale și statutului cooperativei prin hotărârea Cârmuirii întovărășirii pomicole „Sagaidacul Nou” din 23 martie 2008, a cărui membru este, fapt confirmat prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 04 mai 2011, a continuat să creeze impedimente în administrarea lotului pomicol de către Angheliuc Natalia și după pronunțarea Deciziei Curții Supreme de Justiție. Fiind persoana responsabilă de colectare a cotizațiilor de membru de la membrii cooperativei pomicole, aceasta fiind una din modalitățile de onorare a obligațiilor de către membrii cooperativei stipulată în pct. 2.4.4 din Statutul Cooperativei pomicole, s-a eschivat în mod vădit de a primi de la Angheliuc Natalia și rudele acesteia, mijloace financiare în calitate de cotizații pentru terenul pomicol nr. 179, în scopul de a institui condițiile excluderii acesteia din rândurile membrilor cooperativei, prevăzute la pct. 2.5.3 din Statutul Cooperativei. Ca rezultat al acțiunilor intenționate a inculpatului Muntean Valerii la 18 martie 2012, la ședința Cârmuirii Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou”, fiind președintele acesteia, a decis excluderea repetată a lui Angheliuc Natalia din rândurile membrilor cooperativei pe motiv, că nu au fost achitate cotizațiile de membru. Prima instanță a indicat că acțiunile inculpatului Muntean Valerii, de către organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o ogranizație comercială, a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Criuleni, Rapeșco Ivan, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Muntean Valerii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o funcție administrativă pe un termen de 2 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În motivarea apelului, procurorul a invocat ilegalitatea și netemeinicia sentinței de achitare, deoarece la analiza circumstanțelor cauzei și probelor prezentate de acuzare, instanța de judecată greșit a apreciat totalitatea semnelor obiective și subiective a faptelor social periculoase comise de către Muntean Valerii. În cadrul urmăririi penale au fost acumulate suficiente probe care confirmă vinovăția lui Muntean Valerii în comiterea infracțiunii ce i se încriminează.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016 a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Muntean Valerii a 2 fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activități sau a ocupa funcții legate de administrarea bunurilor sau gestionarea societăților comerciale pe un termen de 3 ani.

Decizia instanței de apel a fost atacată la 06.06.2016 cu recurs ordinar de către inculpatul Muntean Valerii, care la 08 august 2016, a depus supliment prin care a solictat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe,

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2017 au fost admise recursurile ordinare declarate de către inculpatul Muntean Valerii, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că instanța de apel a adoptat nemotivat o soluție de condamnare a lui Muntean Valerii în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, fără a elucida pe deplin toate circumstanțele comiterii acestei infracțiuni și anume în fapta constatată, descrisă de instanța de apel, nu e clar prin ce s-a manifestat interesul material ori alte interese personale, motivul care l-ar fi determinat pe Muntean Valerii să comită infracțiunea imputată, fără a fi combătută această neclaritate indicată în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu, nefiind concretizat nici care au fost și prin ce s-au manifestat daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei fizice, or infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, care este o infracțiune materială, să se considere consumată, trebuie să fie constatat momentul producerii daunelor respective, iar caracterul considerabil a acestora urmează a fi evaluat conform art. 126 alin. (2) Cod penal, constatări ce lipsesc în prezenta speță, atât în fapta imputată în actul de învinuire, cât și în cea constatată de instanța de apel. Prin urmare, Colegiul penal lărgit a statuat că instanța de apel la adoptarea soluției în cauză, de casare a sentinței de achitare și pronunțare a unei noi hotărâri de condamnare a lui Muntean Valerii în baza art.335 alin.(1) Cod penal, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra în coraport cu cumulul de probe administrat la materialele cauzei și limitele învinuirii formulate, prin ce pe cale de consecință se atestă că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or instanța de apel a admis erorile menționate și nemotivat a adoptat o soluție de condamnare a inculpatului Muntean Valerii în baza art.335 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018 a fost respins ca nefondat apelul procurorului Rapeșco Ivan și menținută sentința fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și 3 just a tras concluzia că inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a ajuns la concluzia, că nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă faptul că inculpatul ar fi comis fapta imputată lui. Instanța de apel, analizînd declarațiile inculpatului Muntean Valerii prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, consecvente și utile, care nu au fost combătute prin alte probe aduse de acuzare și din care se atestă că în acțiunile/inacțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între ele și ar combate această opinie. Consecvent,Colegiul penal al Curții de Apel a menționat că procurorul în calitate de apelant și acuzator de stat, atît în prima instanță, cît și în instanța de apel, argumentează învinuirea lui Muntean Valerii prin următoarele probe: declarațiile reprezentantului părții vătămate, Angheliuc Natalia (f.d.148-149, vol.II), pe care analizîndu-le prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a considerat că cele relatate de partea vătămată se referă la stările de fapt ce au constituit obiectul de studiu al OUP, al procurorului, însă circumstanțele relatate de partea vătămată nu probează existenta infracțiunii; declarațiile martorilor Pruteanu Nicolae (f.d.150-152, vol.II), Tiron Ștefan (f. d. 153-155, vol.II); Dediu Grigore (f.d.156-157, vol.II); martoru Cucer Evghenii, Angheliuc Ina (f.d.160-161, vol.II). Analizând aceste declarații prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel a ajuns la concluzia, că depozițiile acestor martori nu indică la faptul că în acțiunile /inacțiunile inculpatului Muntean Valerii s-a constatat fapta infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(l) Cod penal, la fel menționînd că nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele invocate de către procuror în cererea de apel înaintată, susținute de normele de procedură penală. În continuare, instanța de apel a reiterat că potrivit actului de învinuire, Muntean Valerii este învinuit că prin acțiunile sale intenționate, a comis infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. De asemenea, instanța de apel a reiterat că conform art. 124 Cod penal, prin persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală se înțelege persoana căreia, în organizația indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea 4 unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice. Iar, conform art. 335 alin. (1) Cod penal, abuzul de serviciu constituie folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a situației de serviciu, a bunurilor organizației în interes material, în alte interese personale sau în interesul terților, direct ori indirect, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Consecvent, vis-a-vis de învinuirea adusă inculpatului, raportînd prevederile art. art. 113 Cod penal, la prevederile art. 335 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a menționat că latura obiectivă a infracțiunii de abuz de serviciu are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care se exprimă în folosirea, prin acțiune sau inacțiune, a situației de serviciu; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Succesiv, instanța a relevat că prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu, în orice caz, este obligatoriu ca aceste atribuții să aibă un suport normativ. Prin urmare, Colegiul penal a indicat că însăși din actul de învinuire se reține că Muntean Valerii, deținea funcția de președinte al Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou”, fiind numit în această funcție în baza Deciziei Adunării Generale a membrilor cooperativei pomicole din 28 ianuarie 2007”, astfel instanța deduce că Cooperativa pomicolă „Sagaidacul Nou” are forma juridică de organizare cooperativă de consum. Acest fapt se constată din extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor anexată la actele cauzei (f.d. 116, vol.II). Astfel, în sensul Legii cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000, cooperativă de consum constituie o asociație autonomă și independentă de persoane fizice, creată pe principiul liberului consimțământ, prin cooperarea de părți sociale ale membrilor săi, care desfășoară activități economice pentru satisfacerea intereselor acestora și necesității lor de consum. Iar, potrivit art.4 alin. (1) Legea cooperației de consum nr. 1252 din 28 septembrie 2000, organizația cooperatistă de consum este o organizație neguvernamentală și necomercială care desfășoară activitate economică pentru satisfacerea necesităților și intereselor membrilor săi în conformitate cu prezenta lege și cu propriul statut. În acest sens, Colegiul penal a reținut că în rechizitoriu acuzarea nu a indicat prin care acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale lui Muntean Valerii în calitate de președinte al cooperativei de consum Cooperativa pomicolă 5 „Sagaidacul nou”, atribuții stabilite de Statutul întovărășirii, în ce fel de interes material ori în alte interese personale a cauzat daune în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice și legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Astfel, din normele indicate supra, instanța de apel a dedus că procurorul nu a depus nici un efort de se informa cu privire la conținutul Statului Cooperativei pomicole „Sagaidacul Nou”, ci a anexat la actele cauzei penale doar statutul model al întovărășirii pomicole (f.d. 74, vol. I). De asemenea, procurorul în rechizitoriu a indicat, că Muntean Valerii în calitate de președinte a activat în baza Legii nr. 73 din 12 aprilie 2001, privind cooperativele de întreprinzător, iar în ședința de judecată s-a constatat, că Cooperativa pomicolă „Sagaidacul Nou” are forma juridică de organizare cooperativă de consum și activează în baza statutului, înregistrat la Camera înregistrării de Stat. Prin urmare, Colegiul penal a indicat că procurorul atît în primă instanță cît și în instanța de apel nu a prezentat probe care ar dovedi existența laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpatului Muntean Valerii. În această ordine de idei, Colegiul penal a stabilit că învinuirea adusă inculpatului este bazată pe presupuneri. Mai mult, relevant fiind și faptul că acuzarea nu a descris și nu a probat prin ce s-a manifestat elementul esențial al laturii subiective a infracțiunii imputate inculpatului, nu a indicat din care interes ar fi acționat prejudiciabil, și nu a prezentat motivul care le-ar fi determinat pe Muntean Valerii să comită fapta prejudiciabilă.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, în termen la data de 02 iulie 2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - art. 427 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează expres că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului, în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, toate fiind valabile în prezenta cauză penală, deoarece soluția instanței de apel, de menținere a sentinței de achitare în privința inculpatului Muntean Valerii, este una vădit neîntemeiată; - recurentul consideră, că decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința judecătoriei Criuleni din 12.10.2015 este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel avînd dreptul să reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei noi aprecieri probele 6 administrate în cauza penală, astfel încît a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond, care s-a statuat asupra nevinovăției inculpatului; - achitîndu-1 pe Muntean Valerii atît instanța de fond cît și cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe, ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încălcînd prevederile art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală; - atît instanța de fond, cît și instanța de apel nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate, martorilor, cît și probele prezentate de acuzare, adoptînd o hotărîre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului său; - atît instanța de fond cît și cea de apel, nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate Angheliuc Natalia și a martorului Angheliuc Ina; - acuzarea conchide că vina inculpatului Muntean Valerii în comiterea infracțiunii imputate se confirmă integral prin materialele și probele scrise, anexate la dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părții vătămate și a martorilor cum ar fi copia hotărârii Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010, prin care a fost anulată hotărârea Cârmuirii intovărășirii „Sagaidacul Nou” din 23.03.2008, privind excluderea lui Angheliuc Natalia din rândul membrilor întovărășirii Pomicole „Sagaidacul Nou” (f. d. 28-29, vol. I); - copia deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011, prin care se menține hotărârea Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010 la cererea lui Angheliuc Natalia către Primăria s. Bălțata, Cooperativa Pomicolă „Sagaidacul Nou” privind restabilirea în rîndurile membrilor cooperativei (f. d. 30-32, vol. I); - copia procesului-verbal nr. 5 din 22.06.2008 a ședinței Cârmuirii întovărășirii „Sagaidacul Nou” din care se vede că Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândul membrilor asociației pomicole, lotul de pământ fiind atribuit lui Dediu Grigore (f. d. 38-39, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 25 iulie 2012, conform căruia a fost ridicată copia statutului model al întovărășirii pomicole transmisă de Angheliuc Natalia prin intermediul reprezentantului său, Arhip Igor (f. d. 74, vol. I); - copia Statutului model al întovărășirii pomicole aprobat, înregistrat la camera de înregistrare la 05.02.2002 conform p.2.6 - excluderea din membrii întovărășirii se face exclusiv de către Adunarea Generală în baza hotărârii cârmuirii (f.d.154-159, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, conform căruia au fost ridicate: Decizia Consiliului comunal Bălțata, raionul Criuleni nr.3.16 din 11 aprilie 2008 cu privire la cererea d-lui Dediu Grigore, membru al C.P. „Sagaidacul Nou”, referitor la privatizarea unui sector de pământ; cererea lui Dediu Grigore din 10 aprilie 2008; planul cadastral al lotului de pământ cu numărul cadastral 7 3114112.0550, cu suprafața de 0,0587 ha; adeverința din 05 aprilie 2008; borderoul de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului lotului pomicol din 10 aprilie 2008; procesul verbal nr. 3 al ședinței Consiliului comunei Bălțata din 11 aprilie 2008 (f.d.83-84, vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, (f.d.101-102, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 21 ianuarie 2013, din care rezultă că au fost examinate documentele ridicate conform procesului-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012 de la Usatîi Tatiana, anexate la cauza penală prin ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă din 22 ianuarie 2013 (f.d.170, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 21 ianuarie 2013 (f. d. 172 - 173, vol. I); - copia din procesul-verbal al cârmuirii C.P. „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012 prin care se vede că Angheliuc Natalia se exclude din rândurile membrilor C.P. „Sagaidacul Nou” pentru neachitarea cotizațiilor și nefolosirea lotului 179 ( f.d. 196, vol.I); - procesul-verbal de examinare din 30 ianuarie 2013, (f.d. 203. vol. I); - copia din procesul-verbal al C.P. „Sagaidacul Nou” din 04.11.2012 prin care s-a hotărât a nu primi de la Angheliuc Natalia plățile cotizații de membru a asociației și impozitul funciar până la decizia Adunării Generale din 03.02.2013 ( f.d. 15, vol. II); - extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor nr. 126625 eliberat la 13.03.2007, din care se vede că administrator a C.P. „ Sagaidacul Nou” este Muntean Valerii (f. d. 116, vol. II); - acuzarea consideră că cumulul de probe, confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Muntean Valerii; - acțiunile infracționale ale inculpatului se dovedesc prin declarațiile părții vătămate Angheliuc Natalia, a martorului Pruteanu Nicolae, care în totalitate a confirmat declarațiile făcute de partea vătămată, martorul Dediu Grigore, care a declarat că își dorea un lot de teren și s-a adresat președintelui C.P. „Sagaidacul Nou” Muntean Valerii, la care ultimul i-a comunicat că este nevoie să aștepte un timp, care, într-un final, lotul de teren nr. 179 a devenit în posesia lui, însă după o perioadă de timp, a aflat că terenul îi aparține altor persoane; - martorul Tiron Ștefan, a declarat că în conformitate cu Statutul Cooperativei, hotărârea cârmuirii a fost înaintată la Adunarea generală anuală din 03.02.2013, spre examinare și adoptarea deciziei finale. Adunarea generală anuală a Cooperativei „Sagaidacul Nou” a aprobat hotărârea cârmuirii nr. 4.4. din 18.03.2012 de excludere a lui Angheliuc Natalia din rândurile membrilor Cooperativei „Sagaidacul Nou” (proces-verbal nr. A1/2013); - martorul Angheliuc Ina, a declarat că la cererea familiei Angheliuc de a achita cotizațiile lui Muntean Valerii, acesta a refuzat primirea banilor. Dat fiind faptul că cooperativa nu dispunea de cont bancar, nu a avut altă posibilitate de achitare decât 8 în numerar lui Muntean Valerii. Perioada mare de neachitare a fost din cauza că mama, Angheliuc Natalia era plecată peste hotare la muncă, iar Angheliuc Ina n-a știut că s-au schimbat președinții. Careva avertizări conform statutului de excludere a mamei sale din CP „Sagaidacul Nou” ea nu a primit; - potrivit declarațiilor lui Angheliuc Natalia, a martorilor, probelor administrate, se atestă intenția inculpatului de a nu accepta mijloacele financiare care urmau a fi achitate de către Angheliuc Natalia în scopul de a fi exclusă în mod repetat din rândurile membrilor întovărășirii; - acuzarea consideră că în acțiunile inculpatului Muntean Valerii sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal. Muntean Valerii profitând de poziția sa de președinte al C.P. „Sagaidacul Nou”, contrar obligațiunilor funcționale a întreprins acțiuni intenționate și directe îndreptate spre a crea impedimente lui Angheliuc Natalia de a achita cotizațiile de membru, cu scopul de a crea premise pentru excludere a ei din rândurile membrilor C.P. „Sagaidacul Nou” și a repartiza acest lot altei persoane - Dediu Grigore, inculpatul personal a introdus în agenda ședinței cârmuirii întrebarea cu privire la excluderea lui Angheliuc Natalia, fapt prin care a dus în eroare membrii cârmuirii cooperativei în vederea convingerii lor că excluderea din rândul membrilor este incontestabilă, inculpatul personal refuza recepționarea sumelor care se preconiza a fi plătite, astfel în mod intenționat a depășit atribuțiile acordate prin lege, prin soluționarea problemei la ședința cârmuirii, știind cu certitudine că acest subiect ține de competența exclusivă a Adunării Generale. Muntean Valerii a fost personal și direct cointeresat din alte interese personale în redistribuirea lotului anume lui Dediu Grigore, fapt probat și prin declarațiile ultimului, care a confirmat că inculpatul i-a făcut promisiune că va fi posesor și ulterior proprietar al lotului nr. 179, dar spunându-i să mai aștepte; - interesul personal a lui Muntean Valerii era de a-și realiza promisiunea dată față de Dediu Grigore, ori posibilitatea ulterioară de privatizare a lotului nr. 179 dădea anumite drepturi materiale celui care urma a beneficia de acest lot de pământ. La fel, în privința calității de subiect a lui Muntean Valerii a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, acuzarea punctează că subiectul acestei infracțiunii este persoana care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani și trebuie să aibă calitatea specială de persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală. Conform hotărârii Adunării Generale din 28.01.2007, Muntean Valerii a fost ales în calitate de președinte al Cooperativei de consum „Sagaidacul Nou”, deci anume el era persoana investită cu drepturi și obligațiuni de a gestiona în mod legal și eficient organizația dată pe perioada împuternicirilor. Anume inculpatul Muntean Valerii era în drept a pune în discuții la ședințele cârmuirii diverse întrebări, anume el era obligat a aduce la cunoștința Adunării Generale raportul de activitate a cârmuirii și problemele necesare a fi soluționate în condițiile legii, deci era obligat a acționa cu diligență și 9 bună credință, dar profitând de situația avută în cooperativa de consum a acționat contrar normelor legale; - acțiunile inculpatului Muntean Valerii, atestă intenția infracțională a acestuia de a exclude ilegal pe Angheliuc Natalia din rândurile membrilor întovărășirii, abuzând de drepturile care îi sunt conferite în calitatea sa de membru și președinte al acesteia în pofida existenței deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011, abuzând de cutuma creată în cadrul Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou”, de achitare a cotizațiilor cu privire la întreținerea lotului de teren a fiecărui membru, intenționat s-a eschivat de la primirea mijloacelor financiare pentru datoriile lui Angheliuc Natalia, astfel, la 18.03.2012 a propus excluderea repetată a celei din urmă din rândurile membrilor Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou”. Fiind contestată și această decizie a organului de autoadministrare Consiliul Comunal Bălțata, care prin decizia nr. 122.8 din 21.09.2012, a decis anularea hotărârii Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012 și a obliga Cârmuirea Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou” de a o restabili pe Angheliuc Natalia în rândurile cooperativei și s-a obligat Cârmuirea Cooperativei Pomicole „Sagaidacul Nou” să primească restanța pe cotizații și impozit funciar de la Angheliuc Natalia; - acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămînea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - instanța de apel, nu a apreciat sub toate aspectele probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de fond și apel în cauza penală și neîntemeiat a menținut sentința de achitare.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza 10 probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, 11 invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a menținut sentința fără modificări prin care Muntean Valerii a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale menționate, Colegiul constată că Muntean Valerii de către organul de urmărire penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.335 alin (1) Cod penal, abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o ogranizație comercială, a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, însă prima instanță a adoptat o sentință prin care inculpatul Muntean Valerii, a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a constatat, că învinuirea adusă inculpatului este bazată pe presupuneri și fapta incriminată lui Muntean Valerii nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzute de art.335 alin. (1) Cod penal, și anume lipsa laturii obiective și laturii subiective. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Muntean Valerii, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat întrunesc sau nu elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția, or, descriind probele cercetate și argumentele procurorului din apel, în pct.43-52,54 din decizie, fără a le aprecia conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, a considerat, că acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului, argumentîndu-și soluția print-o frază genelară, ce se regăsește în pct.53 și anume:”analizînd declarațiile inculpatului Muntean Valerii, declarațiile martorilor Pruteanu Nicolae, Tiron Ștefan, Dediu Grigore, Cucer Evghenii, Angheliuc Ina prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind veridice, consecvente și utile, care nu au fost combătute prin alte probe aduse de acuzare și din care se atestă în acțiunile/inacțiunile inculpatului nu se constată existența faptei infracțiunii, or pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente, concludente, 12 utile și veridice, care ar corobora între ele și ar combate această opinie” și în pct.55, practic cu acelaș conținut. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat doar declarațiile inculpatului și a apărătorului său, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. La acest capitol Colegiul remarcă că, instanțele de fond nu au luat în considerație și nu au dat apreciere conform art.101 Cod procedură penală probelor prezentate de acuzare, și anume: - declarațiilor părții vătămate Angheliuc Natalia și a martorului Angheliuc Ina; - copiei deciziei Curții Supreme de Justiție din 04.05.2011, prin care se menține hotărârea Judecătoriei Criuleni din 14.04.2010 la cererea lui Angheliuc Natalia către Primăria s. Bălțata, Cooperativa Pomicolă „Sagaidacul Nou” privind restabilirea în rîndurile membrilor cooperativei (f. d. 30-32, vol. I); - copiei procesului-verbal nr. 5 din 22.06.2008 a ședinței Cârmuirii întovărășirii „Sagaidacul Nou” din care se vede că Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândul membrilor asociației pomicole, lotul de pământ fiind atribuit lui Dediu Grigore (f. d. 38-39, vol. I); - procesului-verbal de ridicare din 25 iulie 2012, conform căruia a fost ridicată copia Statutului model al întovărășirii pomicole transmisă de Angheliuc Natalia prin intermediul reprezentantului său, Arhip Igor (f. d. 74, vol. I); - copiei Statutului model al întovărășirii pomicole aprobat, înregistrat la camera de înregistrare la 05.02.2002 conform p.2.6 - excluderea din membrii întovărășirii se face exclusiv de către Adunarea Generală în baza hotărârii cârmuirii (f. d. 154- 159, vol. I); - procesului-verbal de ridicare din 12 septembrie 2012, conform căruia au fost ridicate: Decizia Consiliului comunal Bălțata, raionul Criuleni nr. 3.16 din 11 aprilie 2008 cu privire la cererea lui Dediu Grigore, membru al C.P. „Sagaidacul Nou”, referitor la privatizarea unui sector de pământ; cererea lui Dediu Grigore din 10 aprilie 2008; planul cadastral al lotului de pământ cu numărul cadastral 3114112.0550, cu suprafața de 0,0587 ha; adeverința din 05 aprilie 2008; borderoul de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului lotului pomicol din 10 aprilie 2008; procesul verbal nr. 3 al ședinței Consiliului comunei Bălțata din 11 aprilie 2008 (f. d. 83-84, vol. I); 13 - copiei din procesul-verbal al cârmuirii C.P. „Sagaidacul Nou” din 18.03.2012, prin care Angheliuc Natalia a fost exclusă din rândurile membrilor C.P. „Sagaidacul Nou” pentru neachitarea cotizațiilor și nefolosirea lotului 179 ( f.d. 196, vol.I); - copiei din procesul-verbal al C.P. „Sagaidacul Nou” din 04.11.2012 prin care s-a hotărât de a nu primi de la Angheliuc Natalia plățile cotizații de membru a asociației și impozitul funciar până la decizia Adunării Generale din 03.02.2013 ( f.d.15, vol. II). Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind prioritar declarațiile inculpatului Muntean Valerii, care are dreptul de a nu se autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv, și preluate din soluția primei instanțe. Ca urmare, Colegiul constată că instanța de apel prematur a ajuns la concluzia referitor la menținerea sentinței de achitare a lui Muntean Valerii de comiterea infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume, discordanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele. Mai mult, Colegiul menționează că, deși procurorul nefiind de acord cu concluzia primei instanțe, în apel a adus un șir de argumente, printre care și faptul că nu s-a dat apreciere tuturor probelor administrate la caz, ce în cumul confirmă în opinia lui, vinovăția inculpatului Muntean Valerii conform învinuirii înaintate și consideră că acțiunile lui urmează a fi încadrate, conform prevederilor art. 335 alin. (1) Cod penal, însă instanța de apel nu le-a supus unei analize desfășurate și minuțioase. Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia, astfel expunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate. Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de 14 vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Totodată, se reține că potrivit art.325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art.385 alin.(1) pct.1), 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul și dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Reieșind din prevederile art.394 alin.(3) pct.2), alin.(4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, nefiind admisă introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. În corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art.384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei. Astfel, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, prima instanță a constatat în descriptivul sentinței diverse motive de achitare, cum ar fi că: ,,nu au fost aduse probe care ar dovedi existența laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpatului Muntean Valerii…”, ,,…învinuirea adusă lui Muntean Valerii este bazată numai pe niște presupuneri…”, „…învinuirea formulată inculpatului Muntean Valerii nu se confirmă…”, ,,instanța consideră necesar a pronunța o sentință de achitare în privința inculpatului Muntean Valerii, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii…”, ,,…vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate nu s-a dovedit...”. Totodată, în dispozitiv a dispus divergent că inculpatul este achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.335 alin.(1) Cod penal din motiv că „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și 15 temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Însă, instanța de apel, judecând cauza, nu a respectat prescripțiile de drept menționate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de prima instanță nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal. Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. 16

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul Procuraturii de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Muntean Valerii Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 20 decembrie 2018. Președinte Covalenco Elena Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie Boico Victor Guzun Ion 17