1ra-1803/2018 — art. art. 27, 186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-1803/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Istrati Ion în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 19 februarie 2018 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2018, în cauza penală în

privința lui

Rachiu Valeriu xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.01.2017 – 19.02.2018;

Instanța de apel: 06.04.2018 – 19.04.2018;

Instanța de recurs: 08.08.2018 – 21.11.2018.

A C O N S T A T A T:

2018, Rachiu Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 27,

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită inculpatului, a

fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 (unu) an.

Rachiu Valeriu, la 13 octombrie 2016, aproximativ la ora 11:45, în xxxxx, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pe ascuns a pătruns în gospodăria lui

Garaba Marin, de unde a sustras 4 iepuri, cu prețul fiecăruia de 350 lei, în sumă

totală de 1400 lei, astfel pricinuind părții vătămate o daună considerabilă, ceea

ce la momentul săvârșirii infracțiunii constituia 70 unități convenționale, însă

intenția nu și-a dus-o până la capăt deoarece la momentul comiterii furtului a

fost surprins și stopat de către partea vătămată, Garaba Marin.

1

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. art. 27, 186

alin. (2), lit. c), d) Cod penal, tentativa de furt, sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, prin pătrundere în loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

aceasta nu și-a produs efectul.

apel solicitînd, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri

de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea apelului declarat, apărarea a invocat dezacordul cu soluția

primei instanțe, considerând că probele reținute în constatarea vinovăției

inculpatului nu pot servi temei pentru emiterea unei sentințe de condamnare.

2018, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a apreciat corect probele și

circumstanțele cauzei penale, din punctul de vedere al utilității și veridicității lor,

sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, încadrînd just acțiunile

inculpatului Rachiu Valeriu în baza art. art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal,

tentativă de furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin

pătrundere în loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu

și-a produs efectul.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul avocatului,

Istrati Ion, precum că concluziile instanței contravin principiilor doctrinei

naționale, și faptul că nu au fost enunțate probele administrate în susținerea

vinovăției, în sensul dat fiind de reținut că probatoriul administrat la caz

demonstrează integral vina acestuia, astfel lipsind careva neclarități și bănuieli

care ar putea pune la îndoială vinovăția acestuia, ca urmare alegațiile apărării

fiind apreciate ca declarative.

De asemenea instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că

declarațiile părții vătămate și a martorilor sunt declarative, între acestea existînd

contradicții care nu au fost înlăturate și nu pot servi temei pentru emiterea unei

sentințe de condamnare, or, apărarea nu a menționat careva pretinse contradicții

existente între relatările acestor martori, cu atît mai mult că nici nu s-au

identificat careva contradicții, astfel că atît pătimitul, Garaba Marin, a descris

toate circumstanțele în care la văzut pe inculpatul Rachiu Valeriu în gospodăria

sa, cînd încerca să sustragă iepurii, totodată relatările pătimitului au fost întărite

de către martorul, Pascari Zaharia, care a menționat și el în consecutivitatea

descrisă de pătimit ordinea desfășurării împrejurărilor comiterii infracțiunii, iar

martorul, Macaru Nicolae, a confirmat încă odată cele relatate de pătimit,

referitor la hainele în care era îmbrăcat inculpatul în ziua comiterii tentativei de

furt.

2

Instanța de apel a respins ca fiind nefondată alegația avocatului, precum că

între inculpat și partea vătămată există relații ostile, generată de adresarea de

către inculpat cu mai multe cereri la Primăria mun. Chișinău și impunerea lui

Pascari Zaharia de a respecta igiena și curățenia în curtea comună, iar

Pascari Zaharia a fost sancționat pentru aceste fapte, or, faptul dat nu poate fi pus

la baza unei pretinse răzbunări așa cum afirmă apărarea, de vreme ce existența

relațiilor ostile cu toate că nu a fost negată de către pătimitul, Garaba Marin, nu

schimbă în esență concluzia adoptată la caz, în situația în care probatoriul

administrat la caz demonstrează fără echivoc învinuirea înaitată lui Rachiu Vasile

și exclude careva pretinse dubii sau incertitudini invocate.

Instanța de apel a respins și argumentul precum că comiterea tentativei de

furt este o răzbunare realizată cu concursul organului de urmărire penală, iar

declarațiile lui Pascari Zaharia nu pot fi reținute, or, cu toate că se invocă o

pretinsă răzbunare din partea pătimitului, în sensul dat nu s-au adus careva

probe clare și certe, cu atît mai mult martorul, Pascari Zaharia, sunt concludente

și coroborează cu celelalte probe administrate la caz, acesta fiind preîntîmpinat

de răspunderea penală pentru depunerea de declarații intenționat false.

La fel, a fost respins și argumentul avocatului, Istrati Ion, precum că nu pot

fi reținute nici declarațiile martorului Macaru Nicolae, deoarece acesta este

colaborator de poliție și a înfăptuit investigațiile pe acest caz, fiind cointeresat în

condamnarea lui Rachiu Valeriu, mai mult ca atît acesta denaturează realitatea

circumstanțelor, or, martorul a relatat sub jurămînt circumstanțele care îi sunt

cunoscute și anume acesta a menționat în ce haine l-a văzut îmbrăcat pe

Rachiu Valeriu în ziua de 13 octombrie, precum și a descris înregistrarea

plîngerii depuse de către Garaba Mihail.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind nefondat și argumentul

apărării precum că procesul-verbal de cercetare la fața locului este nul, deoarece

a fost întocmit contrar prevederilor art. 260 Cod de procedură penală, deoarece

acesta a fost întocmit în afara timpului stabilit de către organul de urmărire

penală, fiind anticipat survenirii faptului delict, astfel că acesta contravine

prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului Rachiu Valeriu,

instanța de apel a constatat că prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

solicitând repunerea acestuia în termen, casarea hotărârilor instanțelor de fond

3

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu a fost demostrată

comiterea infracțiunii.

Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 12) Cod de procedură penală, apărarea menționează că atît, în prima instanță,

cît și în cea de apel a pledat în privința existenței contradicțiilor în declarațiile

părții vătămate și ale martorilor, care nu au fost înlăturate în procesul judiciar.

Consideră că nu poate fi reținută concluzia instanțelor de fond privind

lipsa relațiilor ostile între partea vătămată și inculpat.

În opinia apărării, este vagă și concluzia instanțelor de judecată referitor la

declarațiile martorului Macaru Nicolae, deoarece acestea nu sunt confirmate prin

alte probe.

Susține recurentul, că instanța de apel a dat o interpretare inadmisibilă

referitor la valabilitatea „procesului-verbal de cercetare la fața locului".

Invocă repunerea în termen pentru declararea prezentului recurs, dat

fiind, că inculpatul a fost plasat în arest la domiciliu din data de 12 iunie, iar din

aceste considerente, nu a avut posibilitatea de a contracta un avocat pentru

depunerea recursului și numai la 20 iunie, a fost încheiat un contract de asistență

juridică.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, care ar

genera necesitatea casării deciziei recurate.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul

de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, dispozitivul deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 aprilie 2018, în

prezența inculpatului Rachiu Valeriu și avocatului acestuia Istrati Ion (f.d.

131-135), totodată participanții la proces fiind înștiințați că pronunțarea deciziei

motivate urmează să aibă loc la 17 mai 2018.

Cu toate acestea, instanța de recurs atestă că inculpatul și avocatul acestuia

la data stabilită nu s-au prezentat în ședința de judecată, din motive necunoscute.

Conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului este de 30 de zile din data pronunțării deciziei.

4

La caz, termenul de declarare a recursului decurge din 18 mai 2018, ziua

imediat următoare datei pronunțării deciziei motivate și a expirat la 18 iunie

2018, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când apărarea a

declarat recursul la 21 iunie 2018, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei” respectiv

cu depășirea termenului de declarare a acestuia.

Colegiul penal menționează că termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va

respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura

examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a

recursului.

Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. art. 422, 432

alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul conchide, că recursul declarat

de avocatul Istrati Ion în numele inculpatului este inadmisibil, deoarece este

declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Istrati Ion

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Rachiu Valeriu

xxxxx, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

5