1ra-1641/2018 — art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 190 alin. 5, 190 alin. 4, 42 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 22 septembrie 2016, procesul penal în privința inculpatului Bujac Vadim pe art. 190 alin. (1) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S.) a fost încetat, în legătură cu împăcarea părților. Bujac Vadim a fost condamnat: în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gabura F.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu A.) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani; în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.) la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani; în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Paladiciuc V., Busuioc R., Șpac N.) la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Russu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Avram V.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Vicol N.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; 2 în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gloian C.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Slonovschi A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Salagor S.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani. În baza art. 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei Curții de Apel Bălți din 23.12.2014 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, pedepsele urmând a fi executate de sine stătător, începând din 22.11.2016, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv de la 14.02.2014 până la 12.03.2016, cât și perioada aflării lui în continuare în detenție în baza sentințelor anterioare. Salețchi Ecaterina a fost condamnată: în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gloian C.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Slonovschi A.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani; 3 în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gabura F.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Salagor S.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 22.11.2016, deducându-se durata aflării în arest preventiv de la 29.04.2016 până la 27.08.2016 De la Bujac V. s-a încasat în beneficiul lui Avram V. prejudiciul material de 19.297 lei, Frățescu A. - 16.095,96 lei, Vicol N. – 1000 euro sau echivalentul în lei la momentul executării sentinței, cheltuielile de deplasare în sumă de 418,50 lei și prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. De la Bujac V. și Salețchi E. s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Rîcov S. prejudiciul material de 7800 euro sau echivalentul în lei la momentul executării sentinței, prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei și cheltuielile de transport în sumă de 400 lei, în beneficiul lui Gloian C. - prejudiciul material în 2000 euro sau echivalentul în lei la momentul executării sentinței, în beneficiul lui Slonovschi A. prejudiciul material în mărime de 1000 euro sau echivalentul în lei la momentul executării sentinței, prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei. Acțiunea civilă înaintată de Frățescu A. a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că la 29 decembrie 2013, ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, Bujac V., având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Frățescu A. dorește să vândă un automobilul de model BMW-325 TDS, anul fabricării 1994, cu numere de înmatriculare lituaniene XXXXXX, a dobândit încrederea acestuia sub pretextul că el se ocupă cu comercializarea diferitor mijloace de transport în țară și poate într-un termen scurt să vândă acest mijloc de transport, prin înșelăciune manifestată prin oferire de informații vădit false, și abuz de încredere, aflându-se la domiciliul părții vătămate Frățescu A., în XXXXXX, XXXXXX, a dobândit ilicit de la acesta automobilul de model BMW-325 TDS, anul fabricării 1994, pentru vânzare, la prețul de 900 euro în termen până la 10.01.2014, eschivându-se de la fața locului într-o direcție necunoscută, neexecutându-și obligațiunile asumate, cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 16.095,96 lei. Tot el, la 30 decembrie 2013, la o oră nestabilită de către organul de urmărire penală, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane, profitând de faptul că Frățescu A. dorește să vândă un automobil de model BMW- 525 TDS, anul fabricării 1998, cu numere de înmatriculare italiene, insuflându-i 4 acesteia încredere, sub pretextul că el se ocupă cu comercializarea diferitor mijloace de transport în țară și poate într-un termen scurt să vândă acest automobil, prin înșelăciune, manifestată prin oferire de informații vădit false și abuz de încredere, aflându-se la domiciliul părții vătămate Frățescu A., în XXXXXX, XXXXXX, a dobândit ilicit de la partea vătămată automobilul de model BMW- 525 TDS, anul fabricării 1998, pentru vânzare la prețul de 3600 euro în termen până la 10.01.2014, eschivându-se de la fața locului într-o direcție necunoscută, neexecutându-și obligațiunile asumate, cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un prejudiciu material în proporții mari, în sumă totală de 65.206,44 lei. Tot el, în luna aprilie 2013, acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Manole A., în XXXXXX, XXXXXX XX, știind de faptul că ultimul căuta soluții de a-și repara automobilul de model „Chevrolet Trans SP”, cu n.î. XXXXXX. Ulterior, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-1 în eroare pe Manole A., precum că dispune de un atelier de reparație a automobilelor și are în proprietate un automobil de același model în stare avariată, i-a propus ultimului, să-i repare automobilul, pentru ce urma să primească și suma de 1200 euro pentru serviciile de reparații, fapt acceptat de ultimul. Primind de la Manole A. suma de 1200 euro, echivalentul sumei de 20.856 lei și încărcând pe o platformă automobilul de model „Chevrolet Trans SP” în valoare de 5000 euro, echivalentul a 86.900 lei, acesta l-a transportat în or. Cupcini, r-nul Edineț, vânzându-l lui Vizitov E. la prețul de 500 euro, echivalentul a 8690 lei, prin ce i-a cauzat lui Manole A. o daună în proporții deosebit de mari, în valoare totală de 107.756 lei. Tot el, la 25 august 2012, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Șpac N., care este invalid de gradul I, un împrumut de 5000 lei, inducându-l în eroare pe ultimul că banii îi erau necesari pentru scoaterea unui automobil din zona de penalizare din mun. Bălți. În aceeași zi, întâlnindu-se cu Șpac N., în preajma stației de alimentare cu carburanți „Lukoil” de pe traseul Brest-Chișinău-Odessa, din preajma s. Corlăteni, r-nul Rîșcani a primit de la ultimul 5000 lei, pe care i-a însușit ilegal, cauzându-i ultimului o daună în proporții considerabile. Tot el, în luna mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, venind pe teritoriul spălătoriei auto, amplasată în XXXXXX, XXXXXX, a solicitat de la proprietarul spălătoriei, Covali S. un împrumut de 200 euro, obligându-se să-i întoarcă banii peste câteva zile, bani pe care i-a însușit ilegal, cauzându-i lui Covali S. o daună materială neconsiderabilă. Tot el, la 19 septembrie 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, întâlnindu-se cu Paladiciuc V., s-a prezentat ca fiind o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul 5 Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe ultimul, el neavând o asemenea activitate. În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Paladiciuc V. că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Opel Astra”, primind un avans de 300 euro. Peste câteva zile, Bujac V., spunându-i lui Paladiciuc V. că se află în vama din or. Costești, r-nul Rîșcani, la volanul unui automobil de model „Opel Astra”, sub pretextul devamării acestuia, a solicitat de la ultimul, să-i transmită prin intermediul unei persoane necunoscute încă 300 euro, fapt neacceptat de către Paladiciuc V. Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 300 euro, echivalentul a 5161,35 lei, primiți de la Paladiciuc V., cauzându-i ultimului o daună în proporții considerabile. Tot el, la 13 februarie 2014, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău, s-a întâlnit cu Busuioc R., de la care intenționa să procure automobilul de model „Mercedes CLK 230” cu n.î. XXXXXX, la prețul de 7000 euro. În aceeași zi, i-a transmis lui Busuioc R. suma de 9000 lei, iar suma de 6500 euro, urma să o achite mai apoi în rate, câte 500 euro săptămânal, asigurându-l pe acesta că are o afacere legală în mun. Bălți. În scopul de a reda veridicitate celor comunicate, Bujac V. l-a adus pe Busuioc R. la o stație de dezmembrare a automobilelor din mun. Bălți și însușind- și calitatea falsă de proprietar, i-a comunicat ultimului că-i aparține, fapt prin ce l-a indus în eroare pe ultimul, astfel, insuflându-i încrederea că este o persoană credibilă. Continuându-și acțiunile infracționale, la 13 februarie 2014, a primit la Busuioc R. automobilul de model „Mercedes CLK 230” pe care, prin înșelăciune și abuz de încredere, 1-a însușit ilegal, fără a avea intenții și posibilități financiare să achite suma de 6500 euro, echivalentul a 118.825,2 lei. Tot el, la mijlocul lunii aprilie 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, întâlnindu-se în s. Păscăuți, r-nul Rîșcani cu Russu A., s-a prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe acesta, el neavând o asemenea activitate. Tot atunci, în continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Russu A. că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Mercedes Vito”, primind la 27 aprilie 2013, în or. Rîșcani un avans de 15.000 lei, însușind ilegal această sumă, prin ce i-a cauzat lui Russu A. o daună în proporții considerabile. Tot el, la sfârșitul lunii noiembrie 2012, acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Palaiciuc S., în XXXXXX, XXXXXX, XXX unde a solicitat de la ultimul să-i vândă două perechi de difuzoare. 6 În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-1 în eroare pe Palaiciuc S. că-i va aduce banii peste câteva zile, a primit de la ultimul o pereche de difuzoare de model „Electrovois” la prețul de 250 euro, echivalentul a 4050 lei și o pereche de difuzoare de model „Magneticum” la prețul de 70 euro, echivalentul a 1134 lei, în total în sumă de 5184 lei. La sfârșitul lunii decembrie 2012, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc Serghei Z. un împrumut de 600 lei, înșelându-l pe acesta că banii îi erau necesari pentru procurarea unor piese de schimb, și-i va restitui în câteva zile. La mijlocul lunii ianuarie 2013, intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S. un împrumut de câteva mii de lei, inducându-1 în eroare pe ultimul că, banii îi erau necesari pentru repararea unui automobil, după repararea și realizarea căruia, în timp de câteva zile îi va restitui toate datoriile pe care le avea față de el. Astfel, a primit, în trei tranșe, de la Palaiciuc S., banii în sumă de 8800 lei. Intrând în posesia bunurilor lui Palaiciuc S., și anume - a două perechi de difuzoare, la prețul de 5184 lei, a sumelor de bani de 600 lei și de 8800 lei, în total în sumă de 14.584 lei, Bujac V. ulterior le-a însușit ilegal, cauzându-i ultimului o daună neconsiderabilă. Tot el, la 14 mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, întâlnindu-se cu Pițentii D., s-a prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, înșelându-l pe acesta, deoarece nu avea o asemenea activitate. Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Pițentii D. că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Skoda”, pentru ce a primit un avans de 10.000 lei. A doua zi, la 15 mai 2013, Bujac V., inducându-1 în eroare pe Pițentii D., sub pretextul necesităților transportării automobilului din Lituania în Republica Moldova, mai este necesară o sumă de bani, a solicitat de la ultimul să-i mai transmită încă 3600 lei. Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 13.600 lei de la Pițentii D., cauzându-i ultimului o daună neconsiderabilă. Tot el, la începutul lunii mai 2013, acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Ojog A., în XXXXXX, XXXXXX cunoscând că acesta căuta soluții de a vinde un automobil de model „Mazda 626”, în stare de funcționare și un automobil de model „Mazda 626” în stare avariată, la prețul de 10.000 lei, ambele. În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a transmis lui Ojog A. 100 euro, echivalentul a 1625 lei, cu promisiunea că-i va aduce restul banilor, în sumă de 7 8375 lei pentru automobile peste câteva zile și, primind de la acesta automobilele, ulterior le-a realizat unor persoane necunoscute, iar banii i-a însușit ilegal, cauzându-i lui Ojog A. o daună neconsiderabilă, în valoare totală de 8375 lei. Tot el, la 29 decembrie 2014, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul de a procura piese auto pentru automobilul de model „Mitsubishi”, prin înșelăciune și abuz de încredere, înțelegându-se în prealabil prin telefon, a dobândit de la Avram V. bani în sumă de 1000 de euro, care constituiau suma de 19.297 lei, prin transfer bancar prin intermediul BC „Victoriabank” SA, ulterior eschivându-se de la responsabilitatea asumată, cauzându-i părții vătămate Avram V. un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 19.297 lei. Tot el, de comun acord cu soția sa Salețchi E., la 28 septembrie 2015, fiind deținut în Penitenciarul - Bălți, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării pieselor de schimb din Germania pentru autoturismul de model „Lexus IS 250”, a dobândit prin intermediul soției sale Salețchi E., în mun. Chișinău, str. Calea Moșilor 4 de la Vicol N. suma de 1000 euro care, conform cursului oficial al BNM, constituiau suma de 22.517 lei, banii dobândiți ilicit folosindu-i în scopuri personale. Tot el, în complicitate cu soția sa Salețchi E., acționând intenționat, urmărind premeditat scopul însușirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune, fiind deținut în Penitenciarul Bălți, în primăvara anului 2015, 1-a contactat telefonic pe Gloian C., căruia i-a comunicat că se află în Europa și poate să-i procure un automobil de model „Lexus IS 250”, anul fabricării 2009, capacitatea motorului 2500 cm3, la preț de 10.000 euro. Astfel, la 01 iunie 2015, prin intermediul soției sale Salețchi E., participantă la comiterea infracțiunii, care s-a deplasat la domiciliul lui Gloian C. au însușit ilicit suma de 400 euro de la ultimul, Salețchi E., eliberându-i victimei o recipisă. Tot el, urmărind același scop infracțional, la 11 iunie 2015, 1-a contactat din nou pe Gloian C., prin intermediul aplicației Viber, căruia i-a comunicat că pentru devamarea automobilului menționat urmează să mai achite suma de 1600 euro. Astfel, la 13 iulie 2015, sub pretextul devamării automobilului respectiv, soția sa Salețchi E., participantă la comiterea infracțiunii, s-a deplasat la domiciliul victimei unde a primit suma de 1600 euro, eliberându-i o recipisă, ulterior, ambii eschivându-se de a comunica cu partea vătămată, cauzându-i astfel, un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 2000 euro, echivalentul a 40.426,96 lei. Tot el, la 10 august 2014, aproximativ la orele 11.00, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, din motive cupidante, în urma înțelegerii prealabile și prin complicitate cu soția sa Salețchi E., intenționat au dobândit ilicit de la Slonovschi A., prin înșelăciune și abuz de încredere, automobilul acestuia de model „BMV 520-1” cu n.î. XXXXXX în următoarele împrejurări: 8 La 02 august 2014, Slonovschi A., prin intermediul rețelei de socializare „999.md” a făcut un anunț de vânzare a automobilului său personal de model „BMV 520-1”, anul fabricării - 1997, la prețul de 1200 euro. La 08 august 2014, Bujac V., care la acel moment era deținut în Penitenciarul nr. 11-Bălți pentru comiterea altor infracțiuni, 1-a contactat telefonic pe Slonovschi A. și, prezentându-se cu numele Serghei, s-au înțeles să-i procure automobilul, iar plata să fie efectuată în rate, adică inițial să-i achite 200 euro, iar peste două săptămâni - încă 1000 euro. Ulterior, la 09 august 2014, Bujac V. l-a contactat telefonic pe Slonovschi A., spunându-i că la 10 august 2014 se va prezenta pentru a procura automobilul, apoi l-a contactat telefonic în seara aceleiași zile, comunicându-i că pleacă peste hotare și după automobil va veni soția lui. La rândul său, Salețchi E., din timp fiind în înțelegere criminală cu soțul său Bujac V., la 10 august 2014, s-a prezentat la domiciliul lui Slonovschi A. și inducându-l în eroare pe feciorul victimei Slonovschi D. prin crearea falsei reprezentări a realității, și anume că evacuatorul său s-a defectat și a fost nevoită să închirieze altul, i-a achitat numai suma de 100 euro. Mai mult, Salețchi E. pentru a- i insufla încredere victimei, i-a lăsat acestuia copia buletinului de identitate și o recipisă scrisă de mână, prin care s-a obligat ca până la 24.08.2014, să-i restituie în deplină măsură datoria în sumă de 1000 euro, iar Slonovschi A., aflându-se sub influența înșelăciunii și abuzului de încredere, i-a transmis benevol lui Salețchi E. automobilul său personal. Astfel, Bujac V. și Salețchi E. aveau drept scop însușirea automobilului lui Slonovschi A., iar la momentul primirii automobilului nu intenționau să-și îndeplinească angajamentul asumat or, nici el, care la acel moment era deținut în penitenciar, nici Salețchi E., nu dispuneau de banii necesari și, însușind acest automobil, ei nu au întreprins nici o măsură legală în vederea achitării banilor. În aceeași zi, Salețchi E. a transmis acest automobil lui Cemicenco D., în contul achitării unei datorii ce o avea Bujac V. Nenumăratele încercări ale victimei de a-i contacta telefonic pe Bujac V. și Salețchi E. în vederea achitării banilor pentru automobilul vândut, s-au soldat cu insucces, telefoanele acestora fiind deconectate. Prin acțiunile lor criminale, Bujac V. și Salețchi E. i-au cauzat lui Slonovschi A. o daună materială considerabilă în sumă totală de 1100 euro, care la momentul comiterii infracțiunii constituia 20.317,11 lei. Tot el, aproximativ în luna decembrie 2014, data și ora exactă nefiind posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, aflându-se în instituție penitenciară, având un plan criminal bine organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Salețchi E., având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, cunoscându-l anticipat pe Rîcov S., l-a telefonat și prezentându-se sub un nume fals, s-a înțeles verbal cu acesta să procure prin intermediul lui Salețchi E., în rate, automobilul de model „Mercedes E 220”, la prețul de 8500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii, constituiau 158.695 lei. 9 Urmărind atingerea scopului criminal de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, la 05 decembrie 2014, Salețchi E., intenționat și de comun acord cu Bujac V., s-a întâlnit în mun. Chișinău, str. Podul Înalt 12/2 cu Rîcov S., după care, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării în rate, achitându-i în prealabil suma de 1000 de euro, a însușit ilegal de la acesta automobilul de model „Mercedes E 220”, anul fabricării 2003, pe care l-a vândut altei persoane, cauzându-i părții vătămate Rîcov S. o daună materială în sumă totală de 7500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii, constituia suma de 140.025 lei și reprezintă proporții deosebit de mari. Tot el, fiind deținut în Penitenciarul nr. 11-Bălți, la 20 ianuarie 2015, în urma înțelegerii prealabile cu soția sa Salețchi E., distribuind din timp rolurile, în discuție prin intermediul telefonului mobil, prezentându-se cu un nume fals ca fiind Salețchi Alexandru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, ambii dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul vânzării de Gabura F. a unui automobil deteriorat de model „Volkswagen Golf”, prin intermediul lui Salețchi E. care, aflându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, în apropierea Gării de Nord, ilicit a dobândit de la cet. Gabura F. suma de 200 euro, care constituiau 4022,3 lei, după ce, fără a realiza automobilul promis, au folosit banii dobândiți ilicit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate Gabura F. o daună neconsiderabilă, în sumă totală de 4022,3 lei. Tot el, aproximativ în luna august anul 2014, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, fiind deținut în acea perioadă și până în moment în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți, prin înțelegere prealabilă cu Salețchi E., l-a contactat telefonic pe Salagor S., de la care prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul importării și transportării din Republica Bulgaria în Republica Moldova, a unui automobil de model „BMW” seria 5, anul fabricării 2012, a solicitat bani în sumă de 750 euro, pe care urma să-i transmită lui Salețchi E., motivând că el personal este ocupat și nu poate să se deplaseze în mun. Chișinău. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Bujac V. a contactat-o pe soția sa Salețchi E., căreia i-a comunicat că trebuie să se deplaseze în mun. Chișinău pentru a se întâlni cu Salagor S. de la care urma să primească suma de 750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei. Salețchi E. la 15 august 2014, l-a contactat telefonic pe Salagor S., cu care s-a întâlnit aproximativ la ora 17.00, pe str. Chișinăului 5, com. Stăuceni, mun. Chișinău, în fața centrului comercial „Metro”, unde sub pretextul menționat, inventat de către Bujac V., care știa cu certitudine că se află în stare de arest preventiv, neavând posibilitatea reală de a executa obligațiunile promise și având din start intenția dobândirii ilicite bunurilor altei persoane, a dobândit ilicit de la Salagor S. suma de 750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei, pe care i-a însușit și a părăsit locul comiterii infracțiunii, ulterior eschivându-se de la întâlnire cu partea vătămată, cauzându-i o daună materială în proporții considerabile. 10 Instanța a reținut că inculpata Salețchi E., folosindu-se de dreptul său prevăzut la art. 66 alin. (2) pct. 8), 9) Cod de procedură penală, a refuzat să dea declarații, iar inculpatul Bujac V. a recunoscut vina parțial. Totodată, părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S. au solicitat încetarea procesului penal în privința inculpatului pe motivul împăcării părților, invocând că prejudiciul cauzat nu este unul considerabil pentru ei, iar paguba le-a fost reparată. Astfel, în circumstanțele stabilite, acțiunile inculpatului pe episoadele cu părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S. urmează a fi reîncadrate pe art. 190 alin. (1) Cod penal, cu excluderea din învinuire a calificativului cauzarea de daune în proporții considerabile, cu încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților. Și partea vătămată Gabura F. a cerut încetarea procesului în privința inculpaților Bujac V. și Salețchi E. pe motivul împăcării părților, indicând că prejudiciul care i-a fost cauzat nu este unul considerabil, paguba fiindu-i restituită. Prin urmare, din învinuirea înaintată inculpaților urmează a fi exclus calificativul cu cauzarea de daune în proporții considerabile, rămânând calificativul comiterea escrocheriei de două persoane, acțiunile acestora fiind încadrate pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce constituie o infracțiune gravă, care nu permite împăcarea părților. Partea vătămată Salagor S., la fel, a confirmat că prejudiciul cauzat este unul neconsiderabil, din învinuirea înaintată inculpaților urmând a fi exclus calificativul de cauzarea de daune în proporții considerabile. Totodată, acțiunile inculpatului Bujac V., pe episodul cu partea vătămată Frățescu A., urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile. Pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela, acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșite în proporții mari. Pe episodul cu partea vătămată Manole A. acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari. Pe episodul cu părțile vătămate Paladiciuc V., Busuioc R. și Șpac N., acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari. Pe episodul cu partea vătămată Russu A., acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile. 11 Pe episodul cu partea vătămată Avram V., acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c), Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile. Pe episodul cu partea vătămată Vicol N., acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile Pe episodul cu partea vătămată Gloian C., acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A., acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Pe episodul cu partea vătămată Rîcov S., acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică organizarea și dirijarea săvârșirii dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari, iar acțiunile inculpatei Salețchi E. - în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de două persoane, în proporții deosebit de mari. Pe episodul cu partea vătămată Gabura F., acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încrede, de două persoane. Pe episodul cu partea vătămată Salagor S., acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, de două persoane.

Procurorul în Procuratura raionului Rîșcani, Constantin Rusu, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței în privința inculpatului Bujac V. și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie condamnat: în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.) la 8 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu A.) la 2 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu Adela) la 7 ani închisoare; 12 în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.) la 8 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Salagor S.) la 4 ani închisoare; în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la 12 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Avram V.) la 4 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Paladiciuc V., Șpac N., Covali S. și Busuioc R.) la 12 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S.) la 4 ani închisoare; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gloian C.) la 4 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Slonovschi A.) la 4 ani închisoare; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Vicol N.) la 4 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gabura F.) la 4 ani închisoare; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rusu A.) la 4 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1), 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei Curții de Apel Bălți din 23.12.2014 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 24 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale. Apelantul a invocat că instanța de fond nu a dat o apreciere multilaterală criteriilor generale de individualizare a pedepsei, fiind omis că inculpatul a fost condamnat anterior pentru infracțiuni analogice, dar nu și-a făcut concluziile necesare, continuându-și activitatea infracțională, inclusiv în perioada aflării în arest în penitenciar. Or, într-o perioadă de aproximativ un an, inculpatul a comis circa 30 infracțiuni de escrocherie, majoritatea dintre ele fiind săvârșite după condamnarea din 2013, activitatea infracțională devenind un mod de viață pentru el. Pe lângă aceasta, fiind în arest preventiv în penitenciar, a atras-o și pe soția sa Salețchi E. în activitatea criminală, fiind conștient de faptul că aceasta va fi demascată și adusă în fața justiției. Săvârșirea infracțiunii prin participație mărește considerabil gravitatea și pericolul daunei. Prin participație infractorii își unesc forțele, repartizează între ei rolurile, acționează coordonat cu riscul minim de a fi demascați. Participația la comiterea infracțiunii are însemnătate deosebită la determinarea circumstanței agravante. 13 Astfel, toate infracțiunii comise de către inculpat, prin participație cu soția sa Salețchi E. au fost planificate de către acesta, soția lui având rolul doar de a primi bunurile de la victime și, la indicația lui, să le distribuie. La stabilirea pedepsei, urmează a fi ținut cont și de comportamentul inculpatului, care în mod repetat, în lipsa unor motive întemeiate, a refuzat să se prezinte în ședințele de judecată, iar prezentându-se a avut un comportament indecent față de părțile vătămate. 3.1. Avocatul Veaceslav Negru și inculpatul Bujac V., la fel, au declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile civile să fie admise în principiu, cu dispunerea soluționării acestora în ordinea procedurii civile. Apelanții au indicat că acțiunile civile nu sunt fondate, argumentate și probate. 3.2. A declarat apel și inculpata Salețchi E., solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal. Apelanta a indicat că recunoaște vina parțial, după posibilitate a reparat pagubele materiale cauzate, iar unele părți vătămate au confirmat că nu au pretenții față de ea și au iertat-o. Nu a conștientizat urmările acțiunilor sale, ea îndeplinind doar rugămințile soțului său, iar, realizând că acțiunile ei sunt ilegale, s-a căit sincer. Totodată, nu a fost anterior atrasă la răspundere penală, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are un copil minor la întreținere, circumstanțe în care este posibilă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal or, fiindu-i aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate va putea repara prejudiciul cauzat părților vătămate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018, apelurile au fost admise, casată sentința în latura penală și a prejudiciului moral, și pronunțată o nouă hotărâre. Bujac Vadim a fost condamnat: în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu Adela) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani; 14 în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Paladiciuc V., Busuioc R., Șpac N. și Covali S.) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Russu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Avram V.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Vicol N.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gloia C.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Slonovschi A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gabura F.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată Salagor S.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani. 15 În baza art. 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei Curții de Apel Bălți din 02.03.2016 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, pedepsele urmând a fi executate de sine stătător, începând din 21.02.2018, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv de la 14.02.2014 până la 12.03.2016 și de la 22.09.2016 până la 21.02.2018, cât și perioada aflării lui în continuare în detenție în baza sentințelor anterioare. Salețchi Ecaterina a fost condamnată: în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gloian C.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Slonovschi A.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Gabura F.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani; în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Salagor S.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani și 1 lună închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, începând din 21.02.2018, deducându-se durata aflării în arest de la 29.04.2016 până la 27.08.2016 și de la 22.09.2016 până la 21.02.2018. A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă privind încasarea de la inculpații Bujac V. și Salețchi E. a prejudiciului moral în beneficiul lui Rîcov S. – 30.000 lei, Slonovschi A. – 30.000 lei și privind încasarea de la inculpatul Bujac V. în beneficiul lui Vicol N. – 5000 lei. 16 În rest, dispozițiile sentinței referitor la acțiunile civile de încasare a pagubei materiale, cheltuielilor de transport, de respingere a acțiunii civile și în privința corpurilor delicte, au fost menținute fără modificări. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a constatat ca fiind dovedită fapta inculpaților sub aspectul elementului material al laturii obiective și al laturii subiective, care îmbracă forma intenției directe. Or, inculpații au acționat cu intenția de a înșela părțile vătămate, prezentând situații, informații și acte false pentru a însuși mijloacele bănești și bunurile de la părțile vătămate, ulterior, neonorându-și obligațiile asumate și eschivându-se de la restituirea banilor, prin invocarea diferitor pretexte. Soluția de confirmare a săvârșirii infracțiunii de escrocherie, instanța de fond corect a motivat-o în temeiul probelor administrate, care corespund cerințelor art. 93-101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente și utile pentru a fi puse la baza unei sentințe de condamnare, acestea fiind în coroborare și demonstrând pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Totodată, în instanța de apel, inculpata a manifestat dorința de a da declarații și a recunoscut vina integral. Astfel, instanța de fond corect a reținut în acțiunile inculpaților fapta de escrocherie, însă în privința inculpatului Bujac V. incorect și neîntemeiat a recalificat unele aliniate, de la alin. (2) la alin. (1), ce a dus la încetarea procesului penal pe aceste capete de acuzare, precum și incorect și neîntemeiat a exclus unele litere din învinuiri, lit. c) – cu cauzarea de daune considerabile și a admis unele erori, indicând greșit în textul sentinței lit. b) în loc de lit. c). Acuzarea n-a atacat sentința în privința inculpatei Salețchi E., solicitând ca inculpatul Bujac V. să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor pentru care a fost pus sub învinuire. În același timp, prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 au fost introduse modificări la art. 126 Cod penal privind modul de calculare a cuantumurilor proporțiilor deosebit de mari, proporțiilor mari, daunelor considerabile și daunelor esențiale. Deși, instanța de fond corect a constatat vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor prevăzute la art. 190 alin. (4), (5) Cod penal, soluția dată nu poate fi menținută, fiind stabilit că au intervenit modificări care ameliorează situația acestora, având efect retroactiv. Inculpații au comis infracțiunile în perioada august 2012 - septembrie 2015, iar prin Hotărârea nr. 868 din 22.11.2011, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012 în mărime de 3550 lei, prin Hotărârea nr. 951 din 20.12.2012, salariul mediu lunar pentru anul 2013 a fost de 3850 lei, prin Hotărârea nr. 1000 din 13.12.2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2014 a fost de 4225 lei și prin Hotărârea nr. 974 din 04.12.2014, salariului mediu lunar pentru anul 2015 a constituit 4500 lei. Conform art. 126 alin. (2) Cod penal, la calificarea infracțiunii de sustragere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, caracterul considerabil al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerație valoarea, cantitatea și 17 însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute de ea, alte circumstanțe care influențează esențial starea materială a victimei. Printre alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei pot fi enumerate venitul global al membrilor familiei, starea de sănătate a victimei și a membrilor familiei ei apți de muncă, angajarea sau neangajarea victimei la o muncă permanentă sau provizorie. Prin urmare, circumstanța agravantă cu cauzarea de daune considerabile a infracțiunii prevăzută de lit. c) alin. (2) art. 190 Cod penal are un caracter estimativ, nefiind formalizată prin prevederi legale, așa cum este cazul proporțiilor mari, proporțiilor deosebit de mari, ori al proporțiilor mici. Pe lângă aceasta, unele părți vătămate inițial au apreciat ca fiind considerabilă paguba cauzată, iar după ce le-a fost restituită, în instanța de judecată, au declarat-o neconsiderabilă. Or, acuzarea a prezentat suficiente probe care dovedesc cauzarea părților vătămate a unor daune în proporții considerabile, fapt ce rezultă din plângerile lor, declarațiile de la urmărirea penală și situația lor materială în raport cu ocupația acestora, valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar nu după restituirea pagubei. Totodată, acuzarea, prin apel, solicită constatarea faptelor cu încadrările juridice corespunzătoare comise de Bujac V. în complicitate cu Salețchi E. doar în privința inculpatului, în privința lui Salețchi E. sentința nefiind atacată. Astfel, pe episodul cu partea vătămată Frățescu Andrei, instanța de fond, în partea descriptivă și motivată a sentinței, corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, dar în dispozitiv incorect l-a condamnat pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal. Pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela, la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția lui și pedeapsa penală. Însă, odată cu modificarea art. 126 Cod penal, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate de la art. 190 alin. (4) Cod penal la 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, suma de 65.206,44 lei, la moment, constituind proporții considerabile. Astfel, la 30 decembrie 2013, ora exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire penală, Bujac V., având intenția dobândirii ilicite bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Frățescu Adela dorește să vândă un automobil de model BMW-525 TDS, anul fabricării 1998, cu numere de înmatriculare italiene, insuflând încredere acesteia sub pretextul că el se ocupă cu comercializarea diferitor mijloace de transport în țară și poate într-un termen scurt să vândă acest mijloc de transport, prin înșelăciune, manifestată prin oferirea de informații vădit false, și abuz de încredere, aflându-se la domiciliul părții vătămate Frățescu A., în XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, a dobândit ilicit de la partea vătămată automobilul de model BMW-525 TDS, anul fabricării 1998, pentru vânzare, la prețul de 3600 euro în termen până la data de 10.01.2014, eschivându-se într-o direcție necunoscută, neexecutându-și până în prezent obligațiunile asumate, cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un prejudiciu material în proporții 18 considerabile, în sumă totală de 65.206,44 lei și se încadrează în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Pe episodul cu partea vătămată Manole A. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă penală corectă. Dar, după modificarea art. 126 Cod penal, acțiunile inculpatului urmează a fi reîncadrate de la art.190 alin. (5) Cod penal la 190 alin. (4) Cod penal, suma de 107.756 lei constituind proporții mari. Astfel, în luna aprilie 2013, Bujac V., acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria Manole A., în XXXXX, XXXXX, știind de faptul că ultimul caută soluții pentru a-și repara automobilul de model „Chevrolet Trans SP”. În continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-l în eroare pe Manole A., precum că dispune de un atelier de reparație a automobilelor și are în proprietate un automobil de același model în stare avariată, i-a propus ultimului să îi repare automobilul, partea vătămată acceptând să-i achite pentru serviciile de reparații suma de 1200 euro. Primind de la Manole A. suma de 1200 euro, echivalentul a 20.856 lei, inculpatul a încărcat pe o platformă automobilul de model „Chevrolet Trans SP”, în valoare de 5000 euro, echivalentul a 86.900 lei, și l-a transportat în or. Cupcini, r-nul Edineț, vânzându-l la prețul de 500 euro, ce constituiau 8690 lei, lui Vizitov E. Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul i-a cauzat lui Manole A. o daună în proporții mari, în valoare totală de 107.756 lei, urmând a fi încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal. Pe episoadele cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și Busuioc R. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă corectă. Însă, excluderea neîntemeiată a prejudiciului considerabil cauzat părții vătămate Covali S. a dus la recalificarea acțiunilor inculpatului în baza la art. 190 alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal, precum și la excluderea, la acel moment, fără temei a acestei fapte din componența de infracțiune prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal. Or, instanța de fond, concomitent a constatat că fiind dovedită infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, cât și recalificarea pe art. 190 alin. (l) Cod penal, stabilind paguba ca fiind neconsiderabilă. Totodată, în dispozitiv, instanța de fond concomitent încetează procesul penal pe episodul cu partea vătămată Paladiciuc V. pe art. 190 alin. (1) Cod penal din motivul împăcării părților și, în același timp, aplică pedeapsa în baza art. 190 alin. (5) Cod penal. Instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că prejudiciul material pentru Covali S. și Paladiciuc V. este neconsiderabil or, aceștia pe parcursul urmăririi 19 penale l-au apreciat ca considerabil și doar în ședința de judecată, după ce le-a fost reparată paguba, și-au schimbat poziția. Deci, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, iar declarațiile acestora din instanța de fond sunt irelevante, urmând a fi reținute depozițiile din cadrul urmăririi penale, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul considerabil al pretențiilor materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală a persoanei vinovate or, în caz contrar, nu se adresau organelor de drept. Prin urmare, este neîntemeiată concluzia instanței de fond privind încadrarea acțiunilor inculpatului pe art. 190 alin. (1) Cod penal, însăși partea vătămată confirmând că prejudiciul cauzat este considerabil, valoarea căruia trebuie apreciat la momentul comiterii infracțiunii și nu după restituirea pagubei. Dar, fiind operate modificări ale art. 126 Cod penal acțiunile inculpatului pe episoadele cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și Busuioc R. se reîncadrează de la art. 190 alin. (5) Cod penal la 190 alin. (4) Cod penal, sumele prejudiciilor cauzate acestora constituind proporții mari. Astfel, la 25 august 2012 Bujac V. acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Șpac N., care este invalid de gradul I, un împrumut de 5000 lei, inducându-l în eroare că banii îi erau necesari pentru scoaterea unui automobil din zona de penalizare din mun. Bălți. În aceeași zi, întâlnindu-se cu Șpac N., în preajma stației de alimentare cu carburanți „Lukoil” de pe traseul Brest-Chișinău-Odessa, în preajma s. Corlăteni, r-nul Rîșcani, a primit de la ultimul 5000 lei. Intrând în posesia banilor menționați, continuând intenția infracțională, Bujac V. i-a însușit ilegal, cauzându-i ultimului o daună în proporții considerabile. Tot el, Bujac în mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, venind pe teritoriul spălătoriei auto, amplasată în XXXXXX, XXXXXX , a solicitat de la proprietarul spălătoriei Covali S., un împrumut de 200 euro, inducându-l în eroare că banii îi va întoarce peste câteva zile și însușindu-i ilegal, i-a cauzat ultimului o pagubă materială considerabilă. Tot el, la 19 septembrie 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, întâlnindu-se cu Paladiciuc V., s-a prezentat ca fiind o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe ultimul, el neavând o asemenea activitate. Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Paladiciuc V. că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model ,,Opel Astra”, primind în avans suma de 300 euro. 20 Peste câteva zile, Bujac V., inducându-l în eroare pe Paladiciuc V. că se află în vama din or. Costești, r-nul Rîșcani, la volanul unui automobil de model „Opel Astra” sub pretextul devamării acestuia, a solicitat de la ultimul, să-i transmită prin intermediul unei persoane necunoscute încă 300 euro, însă acesta a refuzat. Intrând în posesia banilor și continuându-și intenția infracțională, inculpatul a însușit ilegal 300 euro, echivalentul a 5161,35 lei, cauzându-i părții vătămate o daună în proporții considerabile. Tot el, la 13 februarie 2014, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău s- a întâlnit cu Busuioc R., de la care intenționa să procure un automobil de model ,,Mercedes CLK 230” la prețul de 7000 euro. În aceeași zi, i-a transmis lui Busuioc R. 9000 lei, suma de 6500 euro, urmând să o achite mai apoi în rate, câte 500 euro săptămânal, asigurându-l pe acesta că are o afacere legală în mun. Bălți, iar pentru a reda veridicitate celor comunicate, inculpatul l-a adus pe Busuioc R. la o stație de dezmembrare a automobilelor din mun. Bălți și, însușindu-și calitatea falsă de proprietar, i-a comunicat acestuia că-i aparține, prin ce l-a indus în eroare pe ultimul, insuflându-i încrederea că este o persoană credibilă. Continuându-și acțiunile infracționale, la 13 februarie 2014, a primit de la Busuioc R. automobilul de model „Mercedes CLK 230”, pe care, prin înșelăciune și abuz de încredere l-a însușit ilegal, fără a avea intenții și posibilități financiare de a achita suma de 6500 euro, ce constituiau 118.825,2 lei, acțiunile inculpatului fiind încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal. Pe episodul cu partea vătămată Russu A. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă corectă. Totodată, pe episoadele cu părțile vătămate Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog A. instanța de fond neîntemeiat a considerat prejudiciul neconsiderabil, recalificând acțiunile pe art. 190 alin. (1) Cod penal și încetând procesul penal pe motivul împăcării părților. Or, pe parcursul urmăririi penale părțile vătămate au apreciat prejudiciul ca fiind considerabil, schimbându-și poziția după ce le-a fost reparată paguba materială. Mai mult, caracterul considerabil rezultă din suma daunei materială raportată la situația părților vătămate. Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute în instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele de la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept. Deci, concluzia instanței de fond prin care a constatat în acțiunile inculpatului infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, este nefondată or, însăși partea vătămată a declarat că prejudiciul cauzat este considerabil, 21 valoarea acestuia urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar nu după restituirea pagubei. Prin urmare, la sfârșitul lunii noiembrie 2012, Bujac V., acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Palaiciuc S., în XXXXXX, XXXXXX, unde a solicitat de la ultimul să-i vândă două perechi de difuzoare. În continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-l în eroare pe Palaiciuc S. că se va achita peste câteva zile, a primit de la ultimul o pereche de difuzoare de model ,,,Electrovois” la prețul de 250 euro, echivalentul a 4050 lei și o pereche de difuzoare de model „Magneticum” la prețul de 70 euro, echivalentul a 1134 lei, în sumă totală de 5184 lei. La sfârșitul lunii decembrie 2012, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S., un împrumut de 600 lei, inducându-l în eroare pe ultimul că, banii îi erau necesari pentru procurarea unor piese de schimb, și-i va restitui în câteva zile. La mijlocul lunii ianuarie 2013, intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S., un împrumut de câteva mii lei, înșelându-l că banii îi erau necesari pentru repararea unui automobil, iar după realizarea acestuia îi va achita toate datoriile. Astfel, a primit, în trei tranșe, de la Palaiciuc S., banii în sumă de 8800 lei. Intrând în posesia bunurilor lui Palaiciuc S., și anume - a două perechi de difuzoare, la prețul de 5184 lei, a sumelor de bani de 600 lei și de 8800 lei, în total în de 14.584 lei, inculpatul le-a însușit ilegal, cauzându-i părții vătămate o daună considerabilă. Tot el, la 14 mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, întâlnindu-se cu Pițentii D., s-a prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, înșelându-l pe acesta, deoarece nu avea o asemenea activitate. Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Pițentii D. că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Skoda”, pentru ce a primit un avans de 10.000 lei. A doua zi, la 15 mai 2013, Bujac V., inducându-1 în eroare pe Pițentii D., sub pretextul necesităților transportării automobilului din Lituania în Republica Moldova, că mai este necesară o sumă de bani, a solicitat de la acesta să-i mai transmită încă 3600 lei. Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 13.600 lei de la Pițentii D., cauzându-i o daună considerabilă. Tot el, la începutul lunii mai 2013, acționând intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Ojog A., în XXXXXX, XXXXXX, cunoscând că acesta căuta soluții de a vinde un automobil de model „Mazda 626” în stare de 22 funcționare și un automobil de model „Mazda 626” în stare avariată, la prețul de 10.000 lei, ambele. În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a transmis lui Ojog A. 100 euro, echivalentul a 1625 lei, cu promisiunea că-i va aduce restul banilor, în sumă de 8375 lei peste câteva zile și, primind de la acesta automobilele, ulterior le-a realizat unor persoane necunoscute, iar banii i-a însușit ilegal, cauzându-i lui Ojog A. o daună considerabilă, în valoare totală de 8375 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. În același timp, pe episoadele cu părțile vătămate Avram V. și Vicol N. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă corectă. La fel, pe episoadele cu părțile vătămate Gloian C., Slonovschi A. și Rîcov S. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților Bujac V. și Salețchi E., aplicându-le o pedeapsă corectă. Însă, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea judecătorească nu a fost contestată, dar fiind operate modificări la art. 126 Cod penal acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi reîncadrate de la art. 190 alin. (5) Cod penal la 190 alin. (4) Cod penal, suma de 140.025 lei, la moment constituind proporții mari. Astfel, instanța de apel a constatat că Bujac V., aproximativ în luna decembrie 2014, data și ora exactă nefiind posibil de stabilit de către organul de urmărire penală, aflându-se în instituție penitenciară, având un plan criminal bine organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Salețchi E., având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, cunoscându-l anticipat pe Rîcov S., l-a telefonat și prezentându-se sub un nume fals, s-a înțeles verbal cu acesta să procure prin intermediul lui Salețchi E., în rate, automobilul de model „Mercedes E 220”, la prețul de 8500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii, constituiau 158.695 lei. Urmărind atingerea scopului criminal de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane, la 05 decembrie 2014, Salețchi E., intenționat și de comun acord cu Bujac V., s-a întâlnit în mun. Chișinău, str. Podul Înalt 12/2 cu Rîcov S., după care, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării în rate, achitându-i în prealabil suma de 1000 de euro, a însușit ilegal de la acesta automobilul de model „Mercedes E 220”, anul fabricării 2003, pe care l-a vândut altei persoane, cauzându-i părții vătămate Rîcov S. o daună materială în sumă totală de 7500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii infracțiunii, constituia suma de 140.025 lei și reprezintă proporții deosebit de mari. Acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. au fost încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal. 23 Or, recalificarea faptei de la art. 190 alin. (5) la 190 alin. (4) Cod penal este în favoarea inculpatei Salețchi E., instanța de apel urmând să intervină în aceste aspecte, așa cum îi creează o situație mai bună ca în sentință. La fel, pe episodul cu partea vătămată Gabura F. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților, aplicându-le o pedeapsă corectă. Totodată, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea nu a fost contestată, urmând a fi păstrată încadrarea juridică pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și pedepasa aplicată or, în caz contrar, i se va agrava situația cu includerea literei c) paguba considerabilă, fapt inadmisibil potrivit art. 409 alin. (1) și (2) și 410 alin. (1) Cod de procedură penală. Pe lângă aceasta, în privința inculpatului Bujac V. se atestă că în cadrul urmăririi penale partea vătămată dată a apreciat prejudiciul ca fiind considerabil, iar după ce i-a fost reparată paguba, și-a schimbat poziția. Mai mult, caracterul considerabil rezultă din suma daunei materială raportată la situația părții vătămate. Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute în instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele de la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept. Poziția instanței de fond prin care a constatat în acțiunile inculpatului infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, partea vătămată confirmând că prejudiciul cauzat în urma infracțiunii este considerabil, valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar nu după restituirea pagubei. Astfel, instanța de apel a constatat că Bujac V., fiind deținut în Penitenciarul nr. 11-Bălți, la 20 ianuarie 2015, în urma înțelegerii prealabile cu soția sa Salețchi E., distribuind din timp rolurile, în discuție prin intermediul telefonului mobil, prezentându-se cu un nume fals ca fiind Salețchi Alexandru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, ambii dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul vânzării de Gabura F. a unui automobil deteriorat de model „Volkswagen Golf”, prin intermediul lui Salețchi E. care, aflându-se pe str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, în apropierea Gării de Nord, ilicit a dobândit de la cet. Gabura F. suma de 200 euro, care constituiau 4022,3 lei, după ce, fără a realiza automobilul promis, au folosit banii dobândiți ilicit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate Gabura F. o daună considerabilă, în sumă totală de 4022,3 lei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. 24 În același timp, pe episodul cu partea vătămată Salagor S.. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților, aplicându-le o pedeapsă corectă. Totodată, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea nu a fost contestată, urmând a fi păstrată încadrarea juridică pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și pedepasa aplicată or, în caz contrar, i se va agrava situația cu includerea literei c) paguba considerabilă, fapt inadmisibil potrivit art. 409 alin.(1) și (2) și 410 alin. (1) Cod de procedură penală. Pe lângă aceasta, în privința inculpatului Bujac V. se atestă că în cadrul urmăririi penale partea vătămată dată a apreciat prejudiciul ca fiind considerabil, iar după ce i-a fost reparată paguba, și-a schimbat poziția. Mai mult, caracterul considerabil rezultă din suma daunei materială raportată la situația părții vătămate. Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute în instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele de la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept. Poziția instanței de fond prin care a constatat în acțiunile inculpatului infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, partea vătămată confirmând că prejudiciul cauzat în urma infracțiunii este considerabil, valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar nu după restituirea pagubei. Astfel, instanța de apel a constatat că aproximativ în luna august anul 2014, Bujac V., având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, fiind deținut în acea perioadă și până în moment în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți, prin înțelegere prealabilă cu Salețchi E., l-a contactat telefonic pe Salagor S., de la care, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul importării și transportării din Republica Bulgaria în Republica Moldova, a unui automobil de model „BMW” seria 5, anul fabricării 2012, a solicitat bani în sumă de 750 euro, pe care urma să-i transmită lui Salețchi E., motivând că el personal este ocupat și nu poate să se deplaseze în mun. Chișinău. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Bujac V. a contactat-o pe soția sa Salețchi E., căreia i-a comunicat că trebuie să se deplaseze în mun. Chișinău pentru a se întâlni cu Salagor S. de la care urma să primească suma de 750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei. Salețchi E. la 15 august 2014, l-a contactat telefonic pe Salagor S., cu care s-a întâlnit aproximativ la ora 17.00, pe str. Chișinăului 5, com. Stăuceni, mun. Chișinău, în fața centrului comercial „Metro”, unde sub pretextul menționat, inventat de către Bujac V., care știa cu certitudine că se află în stare de arest preventiv, neavând posibilitatea reală de a executa obligațiunile promise și având din start intenția dobândirii ilicite bunurilor altei persoane, a dobândit ilicit de la Salagor S. suma de 750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei, pe care i-a însușit și a părăsit locul comiterii infracțiunii, ulterior eschivându-se de la întâlnire cu partea vătămată, cauzându-i o daună materială în proporții considerabile. 25 Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Vinovăția inculpatului Bujac V. în comiterea infracțiunilor în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Frățescu Andrei), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela), art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Manole A.), art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și Busuioc R.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Russu A.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu părțile vătămate Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog A.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Avram V.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Vicol N.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gloian C.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A.), art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Rîcov S.), art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gabura F.) și art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Salagor S.) și ale lui Salețchi E. în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gloian C.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A.), art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Rîcov S.), art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gabura F.) și art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Salagor S.) se confirmă în baza probelor administrate, cercetate în instanțele de fond și verificate în instanța de apel, fără a face referire suplimentară la ele la prezentarea probelor scrise. La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 84, 85 Cod penal, condamnând inculpații la închisoare, cu executare reală, stabilindu-le o pedeapsă în limitele normei penale și potrivit circumstanțelor cauzei. Or, pedeapsa aplicată va atinge scopul de restabilire a echității și de corectare și resocializare a inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane, pedeapsa cu închisoare fiind una legală, echitabilă, întemeiată, motivată, proporțională faptelor infracționale, în corespundere cu părerea părților vătămate și personalitatea inculpaților. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de faptul că aceștia au săvârșit infracțiuni grave și mai puțin grave, au recunoscut parțial vina, de lipsa căinței sincere, de atârnarea necorespunzătoare față de părțile vătămate, de poziția ultimilor, de repararea unor prejudicii și de existența pagubelor nerecuperate, de prezența trecutului infracțional al inculpatului Bujac V. și de modul lor de viață din activități infracționale, de personalitatea lor, de caracteristica lor și de condițiile acestora de viață. Prin urmare, în privința inculpatului Bujac V. urmează a fi menținută pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani și amendă în mărime 500 unități convenționale, aplicată de instanța de fond. 26 Lui Salețchi E., urmează a-i fi aplicată pedeapsa cu 7 ani și 1 lună închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, fiind constatat că aceasta nu are antecedente penale, nu au fost stabilite circumstanțe agravante, și-a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv și are un copil minor. Pe lângă aceasta, acțiunile civile privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei de la Bujac V. și Salețchi E. în folosul lui Rîcov S., în sumă de 5000 lei de la Bujac V. în folosul lui Vicol Nicolae și în sumă de 30.000 lei de la Bujac V. și Salețchi E. în folosul lui Slonovschi A. sunt respinse ca neîntemeiate, nefiind motivate în aspectul ce ține de gradul de prejudiciere morală, precum și suferințele psihice, fizice suportate. Or, în cazul infracțiunilor patrimoniale, nu se încasează pagubele morale. În același timp, este neîntemeiat apelul acuzării în partea ce ține de blândețea pedepsei. Totodată, nu au fost stabilite circumstanțe excepționale, care ar permite aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, în privința inculpatei Salețchi E. 4.1. Potrivit încheierii din 04 aprilie 2018, Colegiului penal al Curții de Apel Bălți a dispus: „de corectat erorile materiale din decizia din 21.02.2018, după cum urmează: încadrarea juridică din dispozitiv la cazurile penale Gabura F. și Salagor S. se corectează din greșit „art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal” în corect „art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”, considerându-se că E. Salețchi E. este condamnată pe cazurile date pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”.

Inculpata Salețchi Ecaterina a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a indicat că instanța de apel nu a stabilit proveniența banilor solicitați în calitate de prejudiciu de către părțile vătămate, aceștia neprezentând probe privind deținerea unor asemenea sume. În același timp, instanța de apel nu a cercetat acțiunile ei sub aspectul constatării componenței infracțiunilor incriminate, acțiunile ei căzând sub incidența raporturilor reglementate de dreptul civil. Mai mult, la examinarea cauzei în instanța de apel, nu i-a fost acordată posibilitatea de a pune întrebări suplimentare părții vătămate în vederea constatării prejudiciului material cauzat. 5. A declarat recurs ordinar și inculpatul Bujac V., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a invocat că instanța de apel nu a stabilit proveniența banilor solicitați în calitate de prejudiciu de către părțile vătămate or, aceștia nu au prezentat dovezi referitor la deținerea unor asemenea sume. 27 Instanța de apel a omis că acțiunile lui cad sub indecența raporturilor civile, iar neonorarea în termen a obligațiunilor asumate nu demonstrează că acțiunile lui întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. Pe lângă aceasta, la examinarea cauzei în instanța de apel, nu i-a fost acordată posibilitatea de pune întrebări suplimentare părții vătămate în vederea constatării prejudiciului material cauzat.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 424 alin. (2), 420 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar. Instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților. Recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel se consideră făcut și împotriva încheierilor acesteia, chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea hotărârii recurate. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să- și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3), (3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa definitivă pe care urmează să o execute. În toate cazurile, pedeapsa trebuie să fie precizată în dispozitivul hotărârii astfel încât la executarea sentinței să nu apară nici un fel de îndoieli cu privire la categoria și mărimea pedepsei stabilite de instanța de judecată. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor 28 inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.). Însă, instanța de apel, casând sentința parțial și dispunând rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei și încheierii atacate (pct. 4., 4.1. din decizie): a) în descriptiv a constatat că pe episoadele Russu A., Avram V., Vicol N., Gloian C. și Slonovschi A., în cazul inculpatei Salețchi E. pe episoadele Salagor S. și Gabura F., instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpaților și aplicat pedepsele penale, însă în dispozitiv s-a contrazis, deoarece, neprecizând în care parte casează sentința, i-a recunoscut repetat vinovați pe aceste capete de acuzare și le-a aplicat din nou pedepse penale. Totodată, condamnarea inculpatei Salețchi E. pe episoadele Salagor S. și Gabura F. în baza art. 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal în dispozitiv, contravine constatărilor din descriptiv, conform căror ea a comis, în aceste cazuri, infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal; b) și-a întemeiat concluziile pe probele enumerate la p. 170 -171 a deciziei adoptate, dar neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal; c) a casat doar parțial sentința, însă dispunând confuz, divergent și neclar că: „dispozițiile sentinței referitor la acțiunile civile de încasare a pagubei materiale, cheltuielilor de transport, de respingere a acțiunii civile și în privința corpurilor delicte, se mențin fără modificări”, a menținut soluțiile instanței de fond bazate pe circumstanțe de fapt și de drept modificate de către instanța de apel; d) a dispus absolut neîntemeiat prin încheierea din 04 aprilie 2018, fondată pe art. 249 Cod de procedură penală, că: „de corectat erorile materiale din decizia din 21.02.2018, după cum urmează: încadrarea juridică din dispozitiv la cazurile penale Gabura F. și Salagor S. se corectează din greșit „art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal” în corect „art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”, considerându-se că E. Salețchi E. este condamnată pe cazurile date pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”, deoarece chestiunile privind încadrarea juridică și aplicarea pedepsei penale inculpatului sunt soluționate doar prin sentința de condamnare, iar afirmația că acestea constituie erori materiale este lipsită de orice suport legal. Or, încheierea vizată și divergențele conținute în dispozitivul sentinței denotă o neclaritate totală privind constatarea vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate lor pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa definitivă pe care urmează ei să o execute, soluțiile civile. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile de pe rol sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către 29 instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei și încheierii contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : admite recursurile ordinare declarate de inculpații Bujac Vadim XXXXX și Salețchi Ecaterina XXXXX, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018 și încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2018, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 06 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Iurie Bejenaru 30