1ra-1641/2018 — art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 190 alin. 5, 190 alin. 4, 42 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 190 alin. 5, 190 alin. 4, 42 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1641/2018 — art. 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 190 alin. 5, 190 alin. 4, 42 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. c, 190 alin. 5, 42, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 190 alin. 2 lit. b, c, 42, 190 alin. 2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1641/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Elena Covalenco,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
Iurie Bejenaru,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile
ordinare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21
februarie 2018, declarate de inculpații
Bujac Vadim XXXXX, născut la
XX XXXXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXXX,
XXXXXX XX, cetățean al R. Moldova, condamnat
anterior prin:
1) sentința Judecătoriei Edineț din 31.01.2013, în
baza art. 190 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la amendă
în mărime de 500 unități convenționale;
2) sentința Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, în
baza art. 186 alin. (2) lit. d), 190 alin. (5), 84, 85 Cod
penal, la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau de exercita o anumită activitate
privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime
de 500 unități convenționale;
3) sentința Judecătoriei Bălți din 30.07.2015,
decizia Curții de Apel Bălți din 04.11.2015 și încheierea
Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, în baza art. 190 alin.
(2) lit. c), 85 Cod penal, la 12 ani și 6 luni închisoare,
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de exercita
o anumită activitate privind importul și comercializarea
mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu
amendă în mărime de 500 unități convenționale;
Salețchi Ecaterina XXXXX, născută
la XX XXXXXX XXXX, originară și locuitoare a
XXXXXX, XXXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără
antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 06.03.2014 – 22.09.2016,
instanța de apel: 26.10.2016 – 21.02.2018,
instanța de recurs: 20.07.2018 – 13.11.2018.
1
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 22 septembrie 2016, procesul penal
în privința inculpatului Bujac Vadim pe art. 190 alin. (1) Cod penal (episoadele cu
părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S.) a fost
încetat, în legătură cu împăcarea părților.
Bujac Vadim a fost condamnat:
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gabura F.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Frățescu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu A.)
la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 4 ani;
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.)
la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 5 ani;
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate
Paladiciuc V., Busuioc R., Șpac N.) la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Russu
A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Avram V.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Vicol N.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
2
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gloian C.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Slonovschi A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Rîcov S.) la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 5 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Salagor S.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor
aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani.
În baza art. 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei
stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei Curții de
Apel Bălți din 23.12.2014 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită
activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen
de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, pedepsele urmând a fi
executate de sine stătător, începând din 22.11.2016, cu includerea perioadei aflării
în arest preventiv de la 14.02.2014 până la 12.03.2016, cât și perioada aflării lui în
continuare în detenție în baza sentințelor anterioare.
Salețchi Ecaterina a fost condamnată:
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gloian C.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Slonovschi A.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la
8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 5 ani;
3
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gabura F.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Salagor S.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor
aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani, cu executare în
penitenciar de tip închis, pentru femei, începând din 22.11.2016, deducându-se
durata aflării în arest preventiv de la 29.04.2016 până la 27.08.2016
De la Bujac V. s-a încasat în beneficiul lui Avram V. prejudiciul material de
19.297 lei, Frățescu A. - 16.095,96 lei, Vicol N. – 1000 euro sau echivalentul în lei
la momentul executării sentinței, cheltuielile de deplasare în sumă de 418,50 lei și
prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.
De la Bujac V. și Salețchi E. s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui
Rîcov S. prejudiciul material de 7800 euro sau echivalentul în lei la momentul
executării sentinței, prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei și cheltuielile de
transport în sumă de 400 lei, în beneficiul lui Gloian C. - prejudiciul material în
2000 euro sau echivalentul în lei la momentul executării sentinței, în beneficiul lui
Slonovschi A. prejudiciul material în mărime de 1000 euro sau echivalentul în lei
la momentul executării sentinței, prejudiciul moral în mărime de 30.000 lei.
Acțiunea civilă înaintată de Frățescu A. a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de fond a constatat că la 29 decembrie 2013, ora exactă nefiind
stabilită de către organul de urmărire penală, Bujac V., având intenția dobândirii
ilicite a bunurilor altei persoane, profitând de faptul că Frățescu A. dorește să
vândă un automobilul de model BMW-325 TDS, anul fabricării 1994, cu numere
de înmatriculare lituaniene XXXXXX, a dobândit încrederea acestuia sub pretextul
că el se ocupă cu comercializarea diferitor mijloace de transport în țară și poate
într-un termen scurt să vândă acest mijloc de transport, prin înșelăciune
manifestată prin oferire de informații vădit false, și abuz de încredere, aflându-se la
domiciliul părții vătămate Frățescu A., în XXXXXX, XXXXXX, a dobândit
ilicit de la acesta automobilul de model BMW-325 TDS, anul fabricării 1994,
pentru vânzare, la prețul de 900 euro în termen până la 10.01.2014, eschivându-se
de la fața locului într-o direcție necunoscută, neexecutându-și obligațiunile
asumate, cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un prejudiciu material în proporții
considerabile, în sumă totală de 16.095,96 lei.
Tot el, la 30 decembrie 2013, la o oră nestabilită de către organul de
urmărire penală, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane,
profitând de faptul că Frățescu A. dorește să vândă un automobil de model BMW-
525 TDS, anul fabricării 1998, cu numere de înmatriculare italiene, insuflându-i
4
acesteia încredere, sub pretextul că el se ocupă cu comercializarea diferitor
mijloace de transport în țară și poate într-un termen scurt să vândă acest automobil,
prin înșelăciune, manifestată prin oferire de informații vădit false și abuz de
încredere, aflându-se la domiciliul părții vătămate Frățescu A., în XXXXXX,
XXXXXX, a dobândit ilicit de la partea vătămată automobilul de model BMW-
525 TDS, anul fabricării 1998, pentru vânzare la prețul de 3600 euro în termen
până la 10.01.2014, eschivându-se de la fața locului într-o direcție necunoscută,
neexecutându-și obligațiunile asumate, cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un
prejudiciu material în proporții mari, în sumă totală de 65.206,44 lei.
Tot el, în luna aprilie 2013, acționând intenționat, din interes material, a
venit în gospodăria lui Manole A., în XXXXXX, XXXXXX XX, știind de faptul
că ultimul căuta soluții de a-și repara automobilul de model „Chevrolet Trans SP”,
cu n.î. XXXXXX.
Ulterior, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-1 în eroare pe Manole
A., precum că dispune de un atelier de reparație a automobilelor și are în
proprietate un automobil de același model în stare avariată, i-a propus ultimului,
să-i repare automobilul, pentru ce urma să primească și suma de 1200 euro pentru
serviciile de reparații, fapt acceptat de ultimul.
Primind de la Manole A. suma de 1200 euro, echivalentul sumei de 20.856
lei și încărcând pe o platformă automobilul de model „Chevrolet Trans SP” în
valoare de 5000 euro, echivalentul a 86.900 lei, acesta l-a transportat în or.
Cupcini, r-nul Edineț, vânzându-l lui Vizitov E. la prețul de 500 euro, echivalentul
a 8690 lei, prin ce i-a cauzat lui Manole A. o daună în proporții deosebit de mari,
în valoare totală de 107.756 lei.
Tot el, la 25 august 2012, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Șpac N., care
este invalid de gradul I, un împrumut de 5000 lei, inducându-l în eroare pe ultimul
că banii îi erau necesari pentru scoaterea unui automobil din zona de penalizare din
mun. Bălți.
În aceeași zi, întâlnindu-se cu Șpac N., în preajma stației de alimentare cu
carburanți „Lukoil” de pe traseul Brest-Chișinău-Odessa, din preajma s. Corlăteni,
r-nul Rîșcani a primit de la ultimul 5000 lei, pe care i-a însușit ilegal, cauzându-i
ultimului o daună în proporții considerabile.
Tot el, în luna mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, venind pe teritoriul spălătoriei
auto, amplasată în XXXXXX, XXXXXX, a solicitat de la proprietarul spălătoriei,
Covali S. un împrumut de 200 euro, obligându-se să-i întoarcă banii peste câteva
zile, bani pe care i-a însușit ilegal, cauzându-i lui Covali S. o daună materială
neconsiderabilă.
Tot el, la 19 septembrie 2013, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de
încredere, întâlnindu-se cu Paladiciuc V., s-a prezentat ca fiind o persoană care se
ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul
5
Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe ultimul, el neavând o asemenea
activitate.
În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Paladiciuc V. că în
timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Opel Astra”,
primind un avans de 300 euro.
Peste câteva zile, Bujac V., spunându-i lui Paladiciuc V. că se află în vama
din or. Costești, r-nul Rîșcani, la volanul unui automobil de model „Opel Astra”,
sub pretextul devamării acestuia, a solicitat de la ultimul, să-i transmită prin
intermediul unei persoane necunoscute încă 300 euro, fapt neacceptat de către
Paladiciuc V.
Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția
infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 300 euro, echivalentul a 5161,35 lei, primiți
de la Paladiciuc V., cauzându-i ultimului o daună în proporții considerabile.
Tot el, la 13 februarie 2014, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău, s-a
întâlnit cu Busuioc R., de la care intenționa să procure automobilul de model
„Mercedes CLK 230” cu n.î. XXXXXX, la prețul de 7000 euro.
În aceeași zi, i-a transmis lui Busuioc R. suma de 9000 lei, iar suma de 6500
euro, urma să o achite mai apoi în rate, câte 500 euro săptămânal, asigurându-l pe
acesta că are o afacere legală în mun. Bălți.
În scopul de a reda veridicitate celor comunicate, Bujac V. l-a adus pe
Busuioc R. la o stație de dezmembrare a automobilelor din mun. Bălți și însușind-
și calitatea falsă de proprietar, i-a comunicat ultimului că-i aparține, fapt prin ce l-a
indus în eroare pe ultimul, astfel, insuflându-i încrederea că este o persoană
credibilă.
Continuându-și acțiunile infracționale, la 13 februarie 2014, a primit la
Busuioc R. automobilul de model „Mercedes CLK 230” pe care, prin înșelăciune și
abuz de încredere, 1-a însușit ilegal, fără a avea intenții și posibilități financiare să
achite suma de 6500 euro, echivalentul a 118.825,2 lei.
Tot el, la mijlocul lunii aprilie 2013, acționând intenționat, din interes
material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și
abuz de încredere, întâlnindu-se în s. Păscăuți, r-nul Rîșcani cu Russu A., s-a
prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și
vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe
acesta, el neavând o asemenea activitate.
Tot atunci, în continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei
persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Russu A. că în timp
de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Mercedes Vito”,
primind la 27 aprilie 2013, în or. Rîșcani un avans de 15.000 lei, însușind ilegal
această sumă, prin ce i-a cauzat lui Russu A. o daună în proporții considerabile.
Tot el, la sfârșitul lunii noiembrie 2012, acționând intenționat, din interes
material, a venit în gospodăria lui Palaiciuc S., în XXXXXX, XXXXXX, XXX
unde a solicitat de la ultimul să-i vândă două perechi de difuzoare.
6
În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-1 în eroare pe Palaiciuc
S. că-i va aduce banii peste câteva zile, a primit de la ultimul o pereche de
difuzoare de model „Electrovois” la prețul de 250 euro, echivalentul a 4050 lei și o
pereche de difuzoare de model „Magneticum” la prețul de 70 euro, echivalentul a
1134 lei, în total în sumă de 5184 lei.
La sfârșitul lunii decembrie 2012, acționând intenționat, din interes material,
în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc
Serghei Z. un împrumut de 600 lei, înșelându-l pe acesta că banii îi erau necesari
pentru procurarea unor piese de schimb, și-i va restitui în câteva zile.
La mijlocul lunii ianuarie 2013, intenționat, din interes material, în scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S. un
împrumut de câteva mii de lei, inducându-1 în eroare pe ultimul că, banii îi erau
necesari pentru repararea unui automobil, după repararea și realizarea căruia, în
timp de câteva zile îi va restitui toate datoriile pe care le avea față de el.
Astfel, a primit, în trei tranșe, de la Palaiciuc S., banii în sumă de 8800 lei.
Intrând în posesia bunurilor lui Palaiciuc S., și anume - a două perechi de
difuzoare, la prețul de 5184 lei, a sumelor de bani de 600 lei și de 8800 lei, în total
în sumă de 14.584 lei, Bujac V. ulterior le-a însușit ilegal, cauzându-i ultimului o
daună neconsiderabilă.
Tot el, la 14 mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,
întâlnindu-se cu Pițentii D., s-a prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea
automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova,
înșelându-l pe acesta, deoarece nu avea o asemenea activitate.
Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile
altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Pițentii D. că în
timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Skoda”,
pentru ce a primit un avans de 10.000 lei.
A doua zi, la 15 mai 2013, Bujac V., inducându-1 în eroare pe Pițentii D.,
sub pretextul necesităților transportării automobilului din Lituania în Republica
Moldova, mai este necesară o sumă de bani, a solicitat de la ultimul să-i mai
transmită încă 3600 lei.
Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția
infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 13.600 lei de la Pițentii D., cauzându-i
ultimului o daună neconsiderabilă.
Tot el, la începutul lunii mai 2013, acționând intenționat, din interes
material, a venit în gospodăria lui Ojog A., în XXXXXX, XXXXXX cunoscând
că acesta căuta soluții de a vinde un automobil de model „Mazda 626”, în stare de
funcționare și un automobil de model „Mazda 626” în stare avariată, la prețul de
10.000 lei, ambele.
În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a transmis lui Ojog A. 100 euro,
echivalentul a 1625 lei, cu promisiunea că-i va aduce restul banilor, în sumă de
7
8375 lei pentru automobile peste câteva zile și, primind de la acesta automobilele,
ulterior le-a realizat unor persoane necunoscute, iar banii i-a însușit ilegal,
cauzându-i lui Ojog A. o daună neconsiderabilă, în valoare totală de 8375 lei.
Tot el, la 29 decembrie 2014, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane, sub pretextul de a procura piese auto pentru automobilul de model
„Mitsubishi”, prin înșelăciune și abuz de încredere, înțelegându-se în prealabil prin
telefon, a dobândit de la Avram V. bani în sumă de 1000 de euro, care constituiau
suma de 19.297 lei, prin transfer bancar prin intermediul BC „Victoriabank” SA,
ulterior eschivându-se de la responsabilitatea asumată, cauzându-i părții vătămate
Avram V. un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă de 19.297 lei.
Tot el, de comun acord cu soția sa Salețchi E., la 28 septembrie 2015, fiind
deținut în Penitenciarul - Bălți, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane și însușirea lor ulterioară, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient
survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării
pieselor de schimb din Germania pentru autoturismul de model „Lexus IS 250”, a
dobândit prin intermediul soției sale Salețchi E., în mun. Chișinău, str. Calea
Moșilor 4 de la Vicol N. suma de 1000 euro care, conform cursului oficial al
BNM, constituiau suma de 22.517 lei, banii dobândiți ilicit folosindu-i în scopuri
personale.
Tot el, în complicitate cu soția sa Salețchi E., acționând intenționat,
urmărind premeditat scopul însușirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune, fiind
deținut în Penitenciarul Bălți, în primăvara anului 2015, 1-a contactat telefonic pe
Gloian C., căruia i-a comunicat că se află în Europa și poate să-i procure un
automobil de model „Lexus IS 250”, anul fabricării 2009, capacitatea motorului
2500 cm3, la preț de 10.000 euro.
Astfel, la 01 iunie 2015, prin intermediul soției sale Salețchi E., participantă
la comiterea infracțiunii, care s-a deplasat la domiciliul lui Gloian C. au însușit
ilicit suma de 400 euro de la ultimul, Salețchi E., eliberându-i victimei o recipisă.
Tot el, urmărind același scop infracțional, la 11 iunie 2015, 1-a contactat din nou
pe Gloian C., prin intermediul aplicației Viber, căruia i-a comunicat că pentru
devamarea automobilului menționat urmează să mai achite suma de 1600 euro.
Astfel, la 13 iulie 2015, sub pretextul devamării automobilului respectiv,
soția sa Salețchi E., participantă la comiterea infracțiunii, s-a deplasat la domiciliul
victimei unde a primit suma de 1600 euro, eliberându-i o recipisă, ulterior, ambii
eschivându-se de a comunica cu partea vătămată, cauzându-i astfel, un prejudiciu
material în proporții considerabile, în sumă de 2000 euro, echivalentul a 40.426,96
lei.
Tot el, la 10 august 2014, aproximativ la orele 11.00, având scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, din motive cupidante, în urma
înțelegerii prealabile și prin complicitate cu soția sa Salețchi E., intenționat au
dobândit ilicit de la Slonovschi A., prin înșelăciune și abuz de încredere,
automobilul acestuia de model „BMV 520-1” cu n.î. XXXXXX în următoarele
împrejurări:
8
La 02 august 2014, Slonovschi A., prin intermediul rețelei de socializare
„999.md” a făcut un anunț de vânzare a automobilului său personal de model
„BMV 520-1”, anul fabricării - 1997, la prețul de 1200 euro. La 08 august 2014,
Bujac V., care la acel moment era deținut în Penitenciarul nr. 11-Bălți pentru
comiterea altor infracțiuni, 1-a contactat telefonic pe Slonovschi A. și,
prezentându-se cu numele Serghei, s-au înțeles să-i procure automobilul, iar plata
să fie efectuată în rate, adică inițial să-i achite 200 euro, iar peste două săptămâni -
încă 1000 euro. Ulterior, la 09 august 2014, Bujac V. l-a contactat telefonic pe
Slonovschi A., spunându-i că la 10 august 2014 se va prezenta pentru a procura
automobilul, apoi l-a contactat telefonic în seara aceleiași zile, comunicându-i că
pleacă peste hotare și după automobil va veni soția lui.
La rândul său, Salețchi E., din timp fiind în înțelegere criminală cu soțul său
Bujac V., la 10 august 2014, s-a prezentat la domiciliul lui Slonovschi A. și
inducându-l în eroare pe feciorul victimei Slonovschi D. prin crearea falsei
reprezentări a realității, și anume că evacuatorul său s-a defectat și a fost nevoită să
închirieze altul, i-a achitat numai suma de 100 euro. Mai mult, Salețchi E. pentru a-
i insufla încredere victimei, i-a lăsat acestuia copia buletinului de identitate și o
recipisă scrisă de mână, prin care s-a obligat ca până la 24.08.2014, să-i restituie în
deplină măsură datoria în sumă de 1000 euro, iar Slonovschi A., aflându-se sub
influența înșelăciunii și abuzului de încredere, i-a transmis benevol lui Salețchi E.
automobilul său personal.
Astfel, Bujac V. și Salețchi E. aveau drept scop însușirea automobilului lui
Slonovschi A., iar la momentul primirii automobilului nu intenționau să-și
îndeplinească angajamentul asumat or, nici el, care la acel moment era deținut în
penitenciar, nici Salețchi E., nu dispuneau de banii necesari și, însușind acest
automobil, ei nu au întreprins nici o măsură legală în vederea achitării banilor. În
aceeași zi, Salețchi E. a transmis acest automobil lui Cemicenco D., în contul
achitării unei datorii ce o avea Bujac V.
Nenumăratele încercări ale victimei de a-i contacta telefonic pe Bujac V. și
Salețchi E. în vederea achitării banilor pentru automobilul vândut, s-au soldat cu
insucces, telefoanele acestora fiind deconectate.
Prin acțiunile lor criminale, Bujac V. și Salețchi E. i-au cauzat lui
Slonovschi A. o daună materială considerabilă în sumă totală de 1100 euro, care la
momentul comiterii infracțiunii constituia 20.317,11 lei.
Tot el, aproximativ în luna decembrie 2014, data și ora exactă nefiind posibil
de stabilit de către organul de urmărire penală, aflându-se în instituție penitenciară,
având un plan criminal bine organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu
soția sa Salețchi E., având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune și abuz de încredere, cunoscându-l anticipat pe Rîcov S., l-a telefonat și
prezentându-se sub un nume fals, s-a înțeles verbal cu acesta să procure prin
intermediul lui Salețchi E., în rate, automobilul de model „Mercedes E 220”, la
prețul de 8500 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei
la data comiterii infracțiunii, constituiau 158.695 lei.
9
Urmărind atingerea scopului criminal de dobândire ilicită a bunurilor altei
persoane, la 05 decembrie 2014, Salețchi E., intenționat și de comun acord cu
Bujac V., s-a întâlnit în mun. Chișinău, str. Podul Înalt 12/2 cu Rîcov S., după care,
prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării în rate, achitându-i în
prealabil suma de 1000 de euro, a însușit ilegal de la acesta automobilul de model
„Mercedes E 220”, anul fabricării 2003, pe care l-a vândut altei persoane,
cauzându-i părții vătămate Rîcov S. o daună materială în sumă totală de 7500 euro,
care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii
infracțiunii, constituia suma de 140.025 lei și reprezintă proporții deosebit de mari.
Tot el, fiind deținut în Penitenciarul nr. 11-Bălți, la 20 ianuarie 2015, în
urma înțelegerii prealabile cu soția sa Salețchi E., distribuind din timp rolurile, în
discuție prin intermediul telefonului mobil, prezentându-se cu un nume fals ca
fiind Salețchi Alexandru, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane și însușirea lor ulterioară, ambii dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în
mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub
pretextul vânzării de Gabura F. a unui automobil deteriorat de model „Volkswagen
Golf”, prin intermediul lui Salețchi E. care, aflându-se pe str. Calea Moșilor, mun.
Chișinău, în apropierea Gării de Nord, ilicit a dobândit de la cet. Gabura F. suma
de 200 euro, care constituiau 4022,3 lei, după ce, fără a realiza automobilul promis,
au folosit banii dobândiți ilicit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate
Gabura F. o daună neconsiderabilă, în sumă totală de 4022,3 lei.
Tot el, aproximativ în luna august anul 2014, având scopul dobândirii ilicite
a bunurilor altei persoane, fiind deținut în acea perioadă și până în moment în stare
de arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți, prin înțelegere prealabilă cu
Salețchi E., l-a contactat telefonic pe Salagor S., de la care prin înșelăciune și abuz
de încredere, sub pretextul importării și transportării din Republica Bulgaria în
Republica Moldova, a unui automobil de model „BMW” seria 5, anul fabricării
2012, a solicitat bani în sumă de 750 euro, pe care urma să-i transmită lui Salețchi
E., motivând că el personal este ocupat și nu poate să se deplaseze în mun.
Chișinău. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Bujac V. a contactat-o pe
soția sa Salețchi E., căreia i-a comunicat că trebuie să se deplaseze în mun.
Chișinău pentru a se întâlni cu Salagor S. de la care urma să primească suma de
750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei. Salețchi E. la 15 august 2014, l-a contactat
telefonic pe Salagor S., cu care s-a întâlnit aproximativ la ora 17.00, pe str.
Chișinăului 5, com. Stăuceni, mun. Chișinău, în fața centrului comercial „Metro”,
unde sub pretextul menționat, inventat de către Bujac V., care știa cu certitudine că
se află în stare de arest preventiv, neavând posibilitatea reală de a executa
obligațiunile promise și având din start intenția dobândirii ilicite bunurilor altei
persoane, a dobândit ilicit de la Salagor S. suma de 750 euro, echivalentul a
13.758,3 lei, pe care i-a însușit și a părăsit locul comiterii infracțiunii, ulterior
eschivându-se de la întâlnire cu partea vătămată, cauzându-i o daună materială în
proporții considerabile.
10
Instanța a reținut că inculpata Salețchi E., folosindu-se de dreptul său
prevăzut la art. 66 alin. (2) pct. 8), 9) Cod de procedură penală, a refuzat să dea
declarații, iar inculpatul Bujac V. a recunoscut vina parțial.
Totodată, părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și
Palaiciuc S. au solicitat încetarea procesului penal în privința inculpatului pe
motivul împăcării părților, invocând că prejudiciul cauzat nu este unul considerabil
pentru ei, iar paguba le-a fost reparată.
Astfel, în circumstanțele stabilite, acțiunile inculpatului pe episoadele cu
părțile vătămate Paladiciuc V., Covali S., Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S.
urmează a fi reîncadrate pe art. 190 alin. (1) Cod penal, cu excluderea din învinuire
a calificativului cauzarea de daune în proporții considerabile, cu încetarea
procesului penal pe motivul împăcării părților.
Și partea vătămată Gabura F. a cerut încetarea procesului în privința
inculpaților Bujac V. și Salețchi E. pe motivul împăcării părților, indicând că
prejudiciul care i-a fost cauzat nu este unul considerabil, paguba fiindu-i restituită.
Prin urmare, din învinuirea înaintată inculpaților urmează a fi exclus
calificativul cu cauzarea de daune în proporții considerabile, rămânând
calificativul comiterea escrocheriei de două persoane, acțiunile acestora fiind
încadrate pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce constituie o infracțiune gravă,
care nu permite împăcarea părților.
Partea vătămată Salagor S., la fel, a confirmat că prejudiciul cauzat este unul
neconsiderabil, din învinuirea înaintată inculpaților urmând a fi exclus calificativul
de cauzarea de daune în proporții considerabile.
Totodată, acțiunile inculpatului Bujac V., pe episodul cu partea vătămată
Frățescu A., urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca
escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau
abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile.
Pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela, acțiunile inculpatului Bujac
V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, ca escrocheria, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere,
săvârșite în proporții mari.
Pe episodul cu partea vătămată Manole A. acțiunile inculpatului Bujac V.
urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocherie, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere,
acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.
Pe episodul cu părțile vătămate Paladiciuc V., Busuioc R. și Șpac N.,
acțiunile inculpatului Bujac V. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod
penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune sau abuz de încredere, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.
Pe episodul cu partea vătămată Russu A., acțiunile inculpatului Bujac V.
urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocheria,
adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de
încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile.
11
Pe episodul cu partea vătămată Avram V., acțiunile inculpatului Bujac V.
urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c), Cod penal, ca escrocheria,
adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de
încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile.
Pe episodul cu partea vătămată Vicol N., acțiunile inculpatului Bujac V.
urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca
escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau
abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile
Pe episodul cu partea vătămată Gloian C., acțiunile inculpaților Bujac V. și
Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal,
ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune
sau abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.
Pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A., acțiunile inculpaților Bujac
V. și Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod
penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin
înșelăciune sau abuz de încredere, de două persoane, cu cauzarea de daune în
proporții considerabile.
Pe episodul cu partea vătămată Rîcov S., acțiunile inculpatului Bujac V.
urmează a fi încadrate în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal, ca
escrocherie, adică organizarea și dirijarea săvârșirii dobândirii ilicite a bunurilor
altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții
deosebit de mari, iar acțiunile inculpatei Salețchi E. - în baza art. 190 alin. (5) Cod
penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune și abuz de încredere săvârșită de două persoane, în proporții deosebit
de mari.
Pe episodul cu partea vătămată Gabura F., acțiunile inculpaților Bujac V. și
Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca
escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau
abuz de încrede, de două persoane.
Pe episodul cu partea vătămată Salagor S., acțiunile inculpaților Bujac V. și
Salețchi E. urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca
escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau
abuz de încredere, de două persoane.
Procurorul în Procuratura raionului Rîșcani, Constantin Rusu, a declarat
apel, solicitând casarea parțială a sentinței în privința inculpatului Bujac V. și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie condamnat:
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.)
la 8 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Frățescu A.) la 2 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Frățescu
Adela) la 7 ani închisoare;
12
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.)
la 8 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Salagor S.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 42 alin. (3), 190 alin. (5) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Rîcov S.) la 12 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Avram V.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate
Paladiciuc V., Șpac N., Covali S. și Busuioc R.) la 12 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate
Pițentii D., Ojog A. și Palaiciuc S.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gloian C.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Slonovschi A.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Vicol N.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gabura F.) la 4 ani închisoare;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rusu
A.) la 4 ani închisoare.
În baza art. 84 alin. (1), 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a
pedepsei stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei
Curții de Apel Bălți din 23.12.2014 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016,
să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 24 ani închisoare, cu privarea de dreptul
de a exercita activități privind importul și comercializarea mijloacelor de transport
pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale.
Apelantul a invocat că instanța de fond nu a dat o apreciere multilaterală
criteriilor generale de individualizare a pedepsei, fiind omis că inculpatul a fost
condamnat anterior pentru infracțiuni analogice, dar nu și-a făcut concluziile
necesare, continuându-și activitatea infracțională, inclusiv în perioada aflării în
arest în penitenciar.
Or, într-o perioadă de aproximativ un an, inculpatul a comis circa 30
infracțiuni de escrocherie, majoritatea dintre ele fiind săvârșite după condamnarea
din 2013, activitatea infracțională devenind un mod de viață pentru el.
Pe lângă aceasta, fiind în arest preventiv în penitenciar, a atras-o și pe soția
sa Salețchi E. în activitatea criminală, fiind conștient de faptul că aceasta va fi
demascată și adusă în fața justiției.
Săvârșirea infracțiunii prin participație mărește considerabil gravitatea și
pericolul daunei. Prin participație infractorii își unesc forțele, repartizează între ei
rolurile, acționează coordonat cu riscul minim de a fi demascați. Participația la
comiterea infracțiunii are însemnătate deosebită la determinarea circumstanței
agravante.
13
Astfel, toate infracțiunii comise de către inculpat, prin participație cu soția sa
Salețchi E. au fost planificate de către acesta, soția lui având rolul doar de a primi
bunurile de la victime și, la indicația lui, să le distribuie.
La stabilirea pedepsei, urmează a fi ținut cont și de comportamentul
inculpatului, care în mod repetat, în lipsa unor motive întemeiate, a refuzat să se
prezinte în ședințele de judecată, iar prezentându-se a avut un comportament
indecent față de părțile vătămate.
3.1. Avocatul Veaceslav Negru și inculpatul Bujac V., la fel, au declarat
apel, solicitând casarea sentinței în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care acțiunile civile să fie admise în principiu, cu dispunerea soluționării
acestora în ordinea procedurii civile.
Apelanții au indicat că acțiunile civile nu sunt fondate, argumentate și
probate.
3.2. A declarat apel și inculpata Salețchi E., solicitând casarea parțială a
sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai
blândă, în conformitate cu art. 79 Cod penal.
Apelanta a indicat că recunoaște vina parțial, după posibilitate a reparat
pagubele materiale cauzate, iar unele părți vătămate au confirmat că nu au pretenții
față de ea și au iertat-o.
Nu a conștientizat urmările acțiunilor sale, ea îndeplinind doar rugămințile
soțului său, iar, realizând că acțiunile ei sunt ilegale, s-a căit sincer.
Totodată, nu a fost anterior atrasă la răspundere penală, se caracterizează
pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are un copil minor la
întreținere, circumstanțe în care este posibilă aplicarea prevederilor art. 79 Cod
penal or, fiindu-i aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate va putea repara
prejudiciul cauzat părților vătămate.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 21 februarie 2018, apelurile au fost admise, casată sentința în latura
penală și a prejudiciului moral, și pronunțată o nouă hotărâre.
Bujac Vadim a fost condamnat:
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Frățescu A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Frățescu Adela) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Manole A.)
la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 4 ani;
14
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate
Paladiciuc V., Busuioc R., Șpac N. și Covali S.) la 7 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 4 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată Russu
A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episoadele cu părțile vătămate
Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Avram V.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Vicol N.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gloia C.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Slonovschi A.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la
7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 4 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gabura F.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Salagor S.) la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor
aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate privind importul și
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani.
15
În baza art. 85, 87 alin. (2) Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei
stabilite conform sentinței Judecătoriei Bălți din 23.12.2014, deciziei Curții de
Apel Bălți din 02.03.2016 și încheierii Judecătoriei Bălți din 11.08.2016, i-a fost
stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită
activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen
de 5 ani, cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, pedepsele urmând a fi
executate de sine stătător, începând din 21.02.2018, cu includerea perioadei aflării
în arest preventiv de la 14.02.2014 până la 12.03.2016 și de la 22.09.2016 până la
21.02.2018, cât și perioada aflării lui în continuare în detenție în baza sentințelor
anterioare.
Salețchi Ecaterina a fost condamnată:
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gloian C.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Slonovschi A.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de
a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Rîcov S.) la
7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe
un termen de 4 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Gabura F.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani;
în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (episodul cu partea vătămată
Salagor S.) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de
transport pe un termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor
aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani și 1 lună închisoare, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate
privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 5
ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei, începând din
21.02.2018, deducându-se durata aflării în arest de la 29.04.2016 până la
27.08.2016 și de la 22.09.2016 până la 21.02.2018.
A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă privind încasarea de la
inculpații Bujac V. și Salețchi E. a prejudiciului moral în beneficiul lui Rîcov S. –
30.000 lei, Slonovschi A. – 30.000 lei și privind încasarea de la inculpatul Bujac
V. în beneficiul lui Vicol N. – 5000 lei.
16
În rest, dispozițiile sentinței referitor la acțiunile civile de încasare a
pagubei materiale, cheltuielilor de transport, de respingere a acțiunii civile și în
privința corpurilor delicte, au fost menținute fără modificări.
Instanța de apel a reținut că instanța de fond a constatat ca fiind dovedită
fapta inculpaților sub aspectul elementului material al laturii obiective și al laturii
subiective, care îmbracă forma intenției directe.
Or, inculpații au acționat cu intenția de a înșela părțile vătămate, prezentând
situații, informații și acte false pentru a însuși mijloacele bănești și bunurile de la
părțile vătămate, ulterior, neonorându-și obligațiile asumate și eschivându-se de la
restituirea banilor, prin invocarea diferitor pretexte.
Soluția de confirmare a săvârșirii infracțiunii de escrocherie, instanța de fond
corect a motivat-o în temeiul probelor administrate, care corespund cerințelor art.
93-101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente și utile pentru a fi
puse la baza unei sentințe de condamnare, acestea fiind în coroborare și
demonstrând pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor
incriminate.
Totodată, în instanța de apel, inculpata a manifestat dorința de a da declarații
și a recunoscut vina integral.
Astfel, instanța de fond corect a reținut în acțiunile inculpaților fapta de
escrocherie, însă în privința inculpatului Bujac V. incorect și neîntemeiat a
recalificat unele aliniate, de la alin. (2) la alin. (1), ce a dus la încetarea
procesului penal pe aceste capete de acuzare, precum și incorect și neîntemeiat a
exclus unele litere din învinuiri, lit. c) – cu cauzarea de daune considerabile și a
admis unele erori, indicând greșit în textul sentinței lit. b) în loc de lit. c).
Acuzarea n-a atacat sentința în privința inculpatei Salețchi E., solicitând ca
inculpatul Bujac V. să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea
infracțiunilor pentru care a fost pus sub învinuire.
În același timp, prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016
au fost introduse modificări la art. 126 Cod penal privind modul de calculare a
cuantumurilor proporțiilor deosebit de mari, proporțiilor mari, daunelor
considerabile și daunelor esențiale.
Deși, instanța de fond corect a constatat vinovăția inculpaților în săvârșirea
faptelor prevăzute la art. 190 alin. (4), (5) Cod penal, soluția dată nu poate fi
menținută, fiind stabilit că au intervenit modificări care ameliorează situația
acestora, având efect retroactiv.
Inculpații au comis infracțiunile în perioada august 2012 - septembrie 2015,
iar prin Hotărârea nr. 868 din 22.11.2011, a fost aprobat cuantumul salariului
mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012 în mărime de 3550 lei, prin
Hotărârea nr. 951 din 20.12.2012, salariul mediu lunar pentru anul 2013 a fost de
3850 lei, prin Hotărârea nr. 1000 din 13.12.2013, cuantumul salariului mediu
lunar pe economie pentru anul 2014 a fost de 4225 lei și prin Hotărârea nr. 974
din 04.12.2014, salariului mediu lunar pentru anul 2015 a constituit 4500 lei.
Conform art. 126 alin. (2) Cod penal, la calificarea infracțiunii de sustragere,
săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, caracterul considerabil
al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerație valoarea, cantitatea și
17
însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,
existența persoanelor întreținute de ea, alte circumstanțe care influențează esențial
starea materială a victimei. Printre alte circumstanțe care influențează esențial
asupra stării materiale a victimei pot fi enumerate venitul global al membrilor
familiei, starea de sănătate a victimei și a membrilor familiei ei apți de muncă,
angajarea sau neangajarea victimei la o muncă permanentă sau provizorie.
Prin urmare, circumstanța agravantă cu cauzarea de daune considerabile a
infracțiunii prevăzută de lit. c) alin. (2) art. 190 Cod penal are un caracter
estimativ, nefiind formalizată prin prevederi legale, așa cum este cazul
proporțiilor mari, proporțiilor deosebit de mari, ori al proporțiilor mici.
Pe lângă aceasta, unele părți vătămate inițial au apreciat ca fiind
considerabilă paguba cauzată, iar după ce le-a fost restituită, în instanța de
judecată, au declarat-o neconsiderabilă.
Or, acuzarea a prezentat suficiente probe care dovedesc cauzarea părților
vătămate a unor daune în proporții considerabile, fapt ce rezultă din plângerile
lor, declarațiile de la urmărirea penală și situația lor materială în raport cu
ocupația acestora, valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul
comiterii infracțiunii, dar nu după restituirea pagubei.
Totodată, acuzarea, prin apel, solicită constatarea faptelor cu încadrările
juridice corespunzătoare comise de Bujac V. în complicitate cu Salețchi E. doar
în privința inculpatului, în privința lui Salețchi E. sentința nefiind atacată.
Astfel, pe episodul cu partea vătămată Frățescu Andrei, instanța de fond, în
partea descriptivă și motivată a sentinței, corect a stabilit fapta, încadrarea juridică
și vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit.
c) Cod penal, dar în dispozitiv incorect l-a condamnat pe art. 190 alin. (2) lit. b)
Cod penal.
Pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela, la momentul pronunțării și
adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și
vinovăția lui și pedeapsa penală.
Însă, odată cu modificarea art. 126 Cod penal, acțiunile inculpatului urmează
a fi reîncadrate de la art. 190 alin. (4) Cod penal la 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,
suma de 65.206,44 lei, la moment, constituind proporții considerabile.
Astfel, la 30 decembrie 2013, ora exactă nefiind stabilită de către organul de
urmărire penală, Bujac V., având intenția dobândirii ilicite bunurilor altei
persoane, profitând de faptul că Frățescu Adela dorește să vândă un automobil de
model BMW-525 TDS, anul fabricării 1998, cu numere de înmatriculare italiene,
insuflând încredere acesteia sub pretextul că el se ocupă cu comercializarea
diferitor mijloace de transport în țară și poate într-un termen scurt să vândă acest
mijloc de transport, prin înșelăciune, manifestată prin oferirea de informații vădit
false, și abuz de încredere, aflându-se la domiciliul părții vătămate Frățescu A., în
XXXXXX, XXXXXX XXXXXX, a dobândit ilicit de la partea vătămată
automobilul de model BMW-525 TDS, anul fabricării 1998, pentru vânzare, la
prețul de 3600 euro în termen până la data de 10.01.2014, eschivându-se într-o
direcție necunoscută, neexecutându-și până în prezent obligațiunile asumate,
cauzându-i părții vătămate Frățescu A. un prejudiciu material în proporții
18
considerabile, în sumă totală de 65.206,44 lei și se încadrează în baza art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal.
Pe episodul cu partea vătămată Manole A. la momentul pronunțării și
adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și
vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă penală corectă.
Dar, după modificarea art. 126 Cod penal, acțiunile inculpatului urmează a fi
reîncadrate de la art.190 alin. (5) Cod penal la 190 alin. (4) Cod penal, suma de
107.756 lei constituind proporții mari.
Astfel, în luna aprilie 2013, Bujac V., acționând intenționat, din interes
material, a venit în gospodăria Manole A., în XXXXX, XXXXX, știind
de faptul că ultimul caută soluții pentru a-și repara automobilul de model
„Chevrolet Trans SP”.
În continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei persoane,
prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-l în eroare pe Manole A., precum
că dispune de un atelier de reparație a automobilelor și are în proprietate un
automobil de același model în stare avariată, i-a propus ultimului să îi repare
automobilul, partea vătămată acceptând să-i achite pentru serviciile de reparații
suma de 1200 euro.
Primind de la Manole A. suma de 1200 euro, echivalentul a 20.856 lei,
inculpatul a încărcat pe o platformă automobilul de model „Chevrolet Trans SP”,
în valoare de 5000 euro, echivalentul a 86.900 lei, și l-a transportat în or. Cupcini,
r-nul Edineț, vânzându-l la prețul de 500 euro, ce constituiau 8690 lei, lui Vizitov
E.
Prin acțiunile sale intenționate, inculpatul i-a cauzat lui Manole A. o daună
în proporții mari, în valoare totală de 107.756 lei, urmând a fi încadrate în baza
art. 190 alin. (4) Cod penal.
Pe episoadele cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și
Busuioc R. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect
a stabilit fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o
pedeapsă corectă.
Însă, excluderea neîntemeiată a prejudiciului considerabil cauzat părții
vătămate Covali S. a dus la recalificarea acțiunilor inculpatului în baza la art. 190
alin. (1) Cod penal și încetarea procesului penal, precum și la excluderea, la acel
moment, fără temei a acestei fapte din componența de infracțiune prevăzută la art.
190 alin. (5) Cod penal.
Or, instanța de fond, concomitent a constatat că fiind dovedită infracțiunea
prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, cât și recalificarea pe art. 190 alin. (l)
Cod penal, stabilind paguba ca fiind neconsiderabilă.
Totodată, în dispozitiv, instanța de fond concomitent încetează procesul
penal pe episodul cu partea vătămată Paladiciuc V. pe art. 190 alin. (1) Cod penal
din motivul împăcării părților și, în același timp, aplică pedeapsa în baza art. 190
alin. (5) Cod penal.
Instanța de fond neîntemeiat a concluzionat că prejudiciul material pentru
Covali S. și Paladiciuc V. este neconsiderabil or, aceștia pe parcursul urmăririi
19
penale l-au apreciat ca considerabil și doar în ședința de judecată, după ce le-a
fost reparată paguba, și-au schimbat poziția.
Deci, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea
banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, iar declarațiile acestora din
instanța de fond sunt irelevante, urmând a fi reținute depozițiile din cadrul
urmăririi penale, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și
declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul
considerabil al pretențiilor materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală a
persoanei vinovate or, în caz contrar, nu se adresau organelor de drept.
Prin urmare, este neîntemeiată concluzia instanței de fond privind încadrarea
acțiunilor inculpatului pe art. 190 alin. (1) Cod penal, însăși partea vătămată
confirmând că prejudiciul cauzat este considerabil, valoarea căruia trebuie
apreciat la momentul comiterii infracțiunii și nu după restituirea pagubei.
Dar, fiind operate modificări ale art. 126 Cod penal acțiunile inculpatului pe
episoadele cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și Busuioc R. se
reîncadrează de la art. 190 alin. (5) Cod penal la 190 alin. (4) Cod penal, sumele
prejudiciilor cauzate acestora constituind proporții mari.
Astfel, la 25 august 2012 Bujac V. acționând intenționat, din interes
material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la
Șpac N., care este invalid de gradul I, un împrumut de 5000 lei, inducându-l în
eroare că banii îi erau necesari pentru scoaterea unui automobil din zona de
penalizare din mun. Bălți.
În aceeași zi, întâlnindu-se cu Șpac N., în preajma stației de alimentare cu
carburanți „Lukoil” de pe traseul Brest-Chișinău-Odessa, în preajma s. Corlăteni,
r-nul Rîșcani, a primit de la ultimul 5000 lei.
Intrând în posesia banilor menționați, continuând intenția infracțională,
Bujac V. i-a însușit ilegal, cauzându-i ultimului o daună în proporții
considerabile.
Tot el, Bujac în mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, venind pe teritoriul spălătoriei
auto, amplasată în XXXXXX, XXXXXX , a solicitat de la proprietarul
spălătoriei Covali S., un împrumut de 200 euro, inducându-l în eroare că banii îi
va întoarce peste câteva zile și însușindu-i ilegal, i-a cauzat ultimului o pagubă
materială considerabilă.
Tot el, la 19 septembrie 2013, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de
încredere, întâlnindu-se cu Paladiciuc V., s-a prezentat ca fiind o persoană care se
ocupă de procurarea automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe
teritoriul Republicii Moldova, inducându-l în eroare pe ultimul, el neavând o
asemenea activitate.
Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile
altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Paladiciuc V.
că în timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model ,,Opel
Astra”, primind în avans suma de 300 euro.
20
Peste câteva zile, Bujac V., inducându-l în eroare pe Paladiciuc V. că se află
în vama din or. Costești, r-nul Rîșcani, la volanul unui automobil de model „Opel
Astra” sub pretextul devamării acestuia, a solicitat de la ultimul, să-i transmită
prin intermediul unei persoane necunoscute încă 300 euro, însă acesta a refuzat.
Intrând în posesia banilor și continuându-și intenția infracțională, inculpatul
a însușit ilegal 300 euro, echivalentul a 5161,35 lei, cauzându-i părții vătămate o
daună în proporții considerabile.
Tot el, la 13 februarie 2014, acționând intenționat, din interes material, în
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău s-
a întâlnit cu Busuioc R., de la care intenționa să procure un automobil de model
,,Mercedes CLK 230” la prețul de 7000 euro.
În aceeași zi, i-a transmis lui Busuioc R. 9000 lei, suma de 6500 euro,
urmând să o achite mai apoi în rate, câte 500 euro săptămânal, asigurându-l pe
acesta că are o afacere legală în mun. Bălți, iar pentru a reda veridicitate celor
comunicate, inculpatul l-a adus pe Busuioc R. la o stație de dezmembrare a
automobilelor din mun. Bălți și, însușindu-și calitatea falsă de proprietar, i-a
comunicat acestuia că-i aparține, prin ce l-a indus în eroare pe ultimul,
insuflându-i încrederea că este o persoană credibilă.
Continuându-și acțiunile infracționale, la 13 februarie 2014, a primit de la
Busuioc R. automobilul de model „Mercedes CLK 230”, pe care, prin înșelăciune
și abuz de încredere l-a însușit ilegal, fără a avea intenții și posibilități financiare
de a achita suma de 6500 euro, ce constituiau 118.825,2 lei, acțiunile inculpatului
fiind încadrate în baza art. 190 alin. (4) Cod penal.
Pe episodul cu partea vătămată Russu A. la momentul pronunțării și
adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și
vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă corectă.
Totodată, pe episoadele cu părțile vătămate Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog
A. instanța de fond neîntemeiat a considerat prejudiciul neconsiderabil,
recalificând acțiunile pe art. 190 alin. (1) Cod penal și încetând procesul penal pe
motivul împăcării părților.
Or, pe parcursul urmăririi penale părțile vătămate au apreciat prejudiciul ca
fiind considerabil, schimbându-și poziția după ce le-a fost reparată paguba
materială. Mai mult, caracterul considerabil rezultă din suma daunei materială
raportată la situația părților vătămate.
Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea
banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute
în instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele
de la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și
declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul
considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea
penală a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept.
Deci, concluzia instanței de fond prin care a constatat în acțiunile
inculpatului infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal, este nefondată
or, însăși partea vătămată a declarat că prejudiciul cauzat este considerabil,
21
valoarea acestuia urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar nu
după restituirea pagubei.
Prin urmare, la sfârșitul lunii noiembrie 2012, Bujac V., acționând
intenționat, din interes material, a venit în gospodăria lui Palaiciuc S., în
XXXXXX, XXXXXX, unde a solicitat de la ultimul să-i vândă două perechi
de difuzoare.
În continuarea acțiunilor intenționate de a obține bunurile altei persoane,
prin înșelăciune și abuz de încredere, inducându-l în eroare pe Palaiciuc S. că se
va achita peste câteva zile, a primit de la ultimul o pereche de difuzoare de model
,,,Electrovois” la prețul de 250 euro, echivalentul a 4050 lei și o pereche de
difuzoare de model „Magneticum” la prețul de 70 euro, echivalentul a 1134 lei, în
sumă totală de 5184 lei.
La sfârșitul lunii decembrie 2012, acționând intenționat, din interes material,
în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S.,
un împrumut de 600 lei, inducându-l în eroare pe ultimul că, banii îi erau necesari
pentru procurarea unor piese de schimb, și-i va restitui în câteva zile.
La mijlocul lunii ianuarie 2013, intenționat, din interes material, în scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, a solicitat de la Palaiciuc S., un
împrumut de câteva mii lei, înșelându-l că banii îi erau necesari pentru repararea
unui automobil, iar după realizarea acestuia îi va achita toate datoriile. Astfel, a
primit, în trei tranșe, de la Palaiciuc S., banii în sumă de 8800 lei.
Intrând în posesia bunurilor lui Palaiciuc S., și anume - a două perechi de
difuzoare, la prețul de 5184 lei, a sumelor de bani de 600 lei și de 8800 lei, în
total în de 14.584 lei, inculpatul le-a însușit ilegal, cauzându-i părții vătămate o
daună considerabilă.
Tot el, la 14 mai 2013, acționând intenționat, din interes material, în scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere,
întâlnindu-se cu Pițentii D., s-a prezentat ca o persoană care se ocupă de procurarea
automobilelor din străinătate și vânzarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova,
înșelându-l pe acesta, deoarece nu avea o asemenea activitate.
Tot atunci, în continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile
altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a promis lui Pițentii D. că în
timp de câteva zile îi va aduce din străinătate un automobil de model „Skoda”,
pentru ce a primit un avans de 10.000 lei.
A doua zi, la 15 mai 2013, Bujac V., inducându-1 în eroare pe Pițentii D.,
sub pretextul necesităților transportării automobilului din Lituania în Republica
Moldova, că mai este necesară o sumă de bani, a solicitat de la acesta să-i mai
transmită încă 3600 lei.
Astfel, intrând în posesia banilor menționați, continuându-și intenția
infracțională, Bujac V. a însușit ilegal 13.600 lei de la Pițentii D., cauzându-i o
daună considerabilă.
Tot el, la începutul lunii mai 2013, acționând intenționat, din interes
material, a venit în gospodăria lui Ojog A., în XXXXXX, XXXXXX, cunoscând
că acesta căuta soluții de a vinde un automobil de model „Mazda 626” în stare de
22
funcționare și un automobil de model „Mazda 626” în stare avariată, la prețul de
10.000 lei, ambele.
În continuarea acțiunilor sale intenționate de a obține bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a transmis lui Ojog A. 100 euro,
echivalentul a 1625 lei, cu promisiunea că-i va aduce restul banilor, în sumă de
8375 lei peste câteva zile și, primind de la acesta automobilele, ulterior le-a realizat
unor persoane necunoscute, iar banii i-a însușit ilegal, cauzându-i lui Ojog A. o
daună considerabilă, în valoare totală de 8375 lei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
penal.
În același timp, pe episoadele cu părțile vătămate Avram V. și Vicol N. la
momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta,
încadrarea juridică și vinovăția inculpatului, aplicându-i o pedeapsă corectă.
La fel, pe episoadele cu părțile vătămate Gloian C., Slonovschi A. și Rîcov
S. la momentul pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit
fapta, încadrarea juridică și vinovăția inculpaților Bujac V. și Salețchi E.,
aplicându-le o pedeapsă corectă.
Însă, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea judecătorească nu a fost
contestată, dar fiind operate modificări la art. 126 Cod penal acțiunile inculpaților
Bujac V. și Salețchi E. urmează a fi reîncadrate de la art. 190 alin. (5) Cod penal la
190 alin. (4) Cod penal, suma de 140.025 lei, la moment constituind proporții mari.
Astfel, instanța de apel a constatat că Bujac V., aproximativ în luna
decembrie 2014, data și ora exactă nefiind posibil de stabilit de către organul de
urmărire penală, aflându-se în instituție penitenciară, având un plan criminal bine
organizat, împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa Salețchi E., având
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de
încredere, cunoscându-l anticipat pe Rîcov S., l-a telefonat și prezentându-se sub
un nume fals, s-a înțeles verbal cu acesta să procure prin intermediul lui Salețchi
E., în rate, automobilul de model „Mercedes E 220”, la prețul de 8500 euro, care
conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii
infracțiunii, constituiau 158.695 lei.
Urmărind atingerea scopului criminal de dobândire ilicită a bunurilor altei
persoane, la 05 decembrie 2014, Salețchi E., intenționat și de comun acord cu
Bujac V., s-a întâlnit în mun. Chișinău, str. Podul Înalt 12/2 cu Rîcov S., după care,
prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării în rate, achitându-i în
prealabil suma de 1000 de euro, a însușit ilegal de la acesta automobilul de model
„Mercedes E 220”, anul fabricării 2003, pe care l-a vândut altei persoane,
cauzându-i părții vătămate Rîcov S. o daună materială în sumă totală de 7500 euro,
care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data comiterii
infracțiunii, constituia suma de 140.025 lei și reprezintă proporții deosebit de mari.
Acțiunile inculpaților Bujac V. și Salețchi E. au fost încadrate în baza art.
190 alin. (4) Cod penal.
23
Or, recalificarea faptei de la art. 190 alin. (5) la 190 alin. (4) Cod penal este
în favoarea inculpatei Salețchi E., instanța de apel urmând să intervină în aceste
aspecte, așa cum îi creează o situație mai bună ca în sentință.
La fel, pe episodul cu partea vătămată Gabura F. la momentul pronunțării și
adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea juridică și
vinovăția inculpaților, aplicându-le o pedeapsă corectă.
Totodată, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea nu a fost contestată,
urmând a fi păstrată încadrarea juridică pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și
pedepasa aplicată or, în caz contrar, i se va agrava situația cu includerea literei c)
paguba considerabilă, fapt inadmisibil potrivit art. 409 alin. (1) și (2) și 410 alin.
(1) Cod de procedură penală.
Pe lângă aceasta, în privința inculpatului Bujac V. se atestă că în cadrul
urmăririi penale partea vătămată dată a apreciat prejudiciul ca fiind considerabil,
iar după ce i-a fost reparată paguba, și-a schimbat poziția. Mai mult, caracterul
considerabil rezultă din suma daunei materială raportată la situația părții vătămate.
Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea
banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute în
instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele de
la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și
declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul
considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală
a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept.
Poziția instanței de fond prin care a constatat în acțiunile inculpatului
infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, partea
vătămată confirmând că prejudiciul cauzat în urma infracțiunii este considerabil,
valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar
nu după restituirea pagubei.
Astfel, instanța de apel a constatat că Bujac V., fiind deținut în Penitenciarul
nr. 11-Bălți, la 20 ianuarie 2015, în urma înțelegerii prealabile cu soția sa Salețchi
E., distribuind din timp rolurile, în discuție prin intermediul telefonului mobil,
prezentându-se cu un nume fals ca fiind Salețchi Alexandru, urmărind scopul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, ambii dându-
și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor
prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, prin înșelăciune și
abuz de încredere, sub pretextul vânzării de Gabura F. a unui automobil deteriorat
de model „Volkswagen Golf”, prin intermediul lui Salețchi E. care, aflându-se pe
str. Calea Moșilor, mun. Chișinău, în apropierea Gării de Nord, ilicit a dobândit de
la cet. Gabura F. suma de 200 euro, care constituiau 4022,3 lei, după ce, fără a
realiza automobilul promis, au folosit banii dobândiți ilicit în scopuri personale,
cauzându-i părții vătămate Gabura F. o daună considerabilă, în sumă totală de
4022,3 lei.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c)
Cod penal.
24
În același timp, pe episodul cu partea vătămată Salagor S.. la momentul
pronunțării și adoptării sentinței, instanța de fond corect a stabilit fapta, încadrarea
juridică și vinovăția inculpaților, aplicându-le o pedeapsă corectă.
Totodată, în privința inculpatei Salețchi E. hotărârea nu a fost contestată,
urmând a fi păstrată încadrarea juridică pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și
pedepasa aplicată or, în caz contrar, i se va agrava situația cu includerea literei c)
paguba considerabilă, fapt inadmisibil potrivit art. 409 alin.(1) și (2) și 410 alin.
(1) Cod de procedură penală.
Pe lângă aceasta, în privința inculpatului Bujac V. se atestă că în cadrul
urmăririi penale partea vătămată dată a apreciat prejudiciul ca fiind considerabil,
iar după ce i-a fost reparată paguba, și-a schimbat poziția. Mai mult, caracterul
considerabil rezultă din suma daunei materială raportată la situația părții vătămate.
Astfel, schimbarea poziției părților vătămate a fost generată de întoarcerea
banilor și încercarea de a-i ușura situația inculpatului, declarațiile acestora făcute în
instanța de fond în această privință fiind irelevante, urmând a fi menținute cele de
la urmărirea penală, unde au fost audiați cu preîntâmpinarea pentru denunț și
declarații false, au fost recunoscuți ca părți civile și au indicat caracterul
considerabil al pretențiilor sale materiale, solicitând tragerea la răspunderea penală
a persoanei vinovate or, în caz contrar nu se adresau organelor de drept.
Poziția instanței de fond prin care a constatat în acțiunile inculpatului
infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod penal este neîntemeiată, partea
vătămată confirmând că prejudiciul cauzat în urma infracțiunii este considerabil,
valoarea prejudiciului urmând a fi apreciată la momentul comiterii infracțiunii, dar
nu după restituirea pagubei.
Astfel, instanța de apel a constatat că aproximativ în luna august anul 2014,
Bujac V., având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, fiind deținut în
acea perioadă și până în moment în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 11
Bălți, prin înțelegere prealabilă cu Salețchi E., l-a contactat telefonic pe Salagor S.,
de la care, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul importării și
transportării din Republica Bulgaria în Republica Moldova, a unui automobil de
model „BMW” seria 5, anul fabricării 2012, a solicitat bani în sumă de 750 euro,
pe care urma să-i transmită lui Salețchi E., motivând că el personal este ocupat și
nu poate să se deplaseze în mun. Chișinău. În continuarea acțiunilor sale
infracționale, Bujac V. a contactat-o pe soția sa Salețchi E., căreia i-a comunicat că
trebuie să se deplaseze în mun. Chișinău pentru a se întâlni cu Salagor S. de la care
urma să primească suma de 750 euro, echivalentul a 13.758,3 lei. Salețchi E. la 15
august 2014, l-a contactat telefonic pe Salagor S., cu care s-a întâlnit aproximativ
la ora 17.00, pe str. Chișinăului 5, com. Stăuceni, mun. Chișinău, în fața centrului
comercial „Metro”, unde sub pretextul menționat, inventat de către Bujac V., care
știa cu certitudine că se află în stare de arest preventiv, neavând posibilitatea reală
de a executa obligațiunile promise și având din start intenția dobândirii ilicite
bunurilor altei persoane, a dobândit ilicit de la Salagor S. suma de 750 euro,
echivalentul a 13.758,3 lei, pe care i-a însușit și a părăsit locul comiterii
infracțiunii, ulterior eschivându-se de la întâlnire cu partea vătămată, cauzându-i o
daună materială în proporții considerabile.
25
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c)
Cod penal.
Vinovăția inculpatului Bujac V. în comiterea infracțiunilor în baza art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Frățescu Andrei), art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Frățescu Adela), art. 190
alin. (4) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Manole A.), art. 190 alin. (4)
Cod penal (pe episodul cu părțile vătămate Șpac N., Covali S., Paladiciuc V. și
Busuioc R.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată
Russu A.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul cu părțile vătămate
Palaiciuc S., Pițentii D. și Ojog A.), art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul
cu partea vătămată Avram V.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe
episodul cu partea vătămată Vicol N.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe
episodul cu partea vătămată Gloian C.), art. 42, 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal
(pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A.), art. 190 alin. (4) Cod penal (pe
episodul cu partea vătămată Rîcov S.), art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe
episodul cu partea vătămată Gabura F.) și art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe
episodul cu partea vătămată Salagor S.) și ale lui Salețchi E. în baza art. 42, 190
alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gloian C.), art. 42,
190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Slonovschi A.),
art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Rîcov S.), art. 190 alin.
(2) lit. b) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Gabura F.) și art. 190 alin. (2)
lit. b) Cod penal (pe episodul cu partea vătămată Salagor S.) se confirmă în baza
probelor administrate, cercetate în instanțele de fond și verificate în instanța de
apel, fără a face referire suplimentară la ele la prezentarea probelor scrise.
La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 84, 85
Cod penal, condamnând inculpații la închisoare, cu executare reală, stabilindu-le o
pedeapsă în limitele normei penale și potrivit circumstanțelor cauzei.
Or, pedeapsa aplicată va atinge scopul de restabilire a echității și de
corectare și resocializare a inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane, pedeapsa cu închisoare fiind
una legală, echitabilă, întemeiată, motivată, proporțională faptelor infracționale, în
corespundere cu părerea părților vătămate și personalitatea inculpaților.
Astfel, la stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de
faptul că aceștia au săvârșit infracțiuni grave și mai puțin grave, au recunoscut
parțial vina, de lipsa căinței sincere, de atârnarea necorespunzătoare față de părțile
vătămate, de poziția ultimilor, de repararea unor prejudicii și de existența
pagubelor nerecuperate, de prezența trecutului infracțional al inculpatului Bujac V.
și de modul lor de viață din activități infracționale, de personalitatea lor, de
caracteristica lor și de condițiile acestora de viață.
Prin urmare, în privința inculpatului Bujac V. urmează a fi menținută
pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
sau de a exercita o anumită activitate privind importul și comercializarea
mijloacelor de transport pe un termen de 5 ani și amendă în mărime 500 unități
convenționale, aplicată de instanța de fond.
26
Lui Salețchi E., urmează a-i fi aplicată pedeapsa cu 7 ani și 1 lună
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită
activitate privind importul și comercializarea mijloacelor de transport pe un termen
de 5 ani, fiind constatat că aceasta nu are antecedente penale, nu au fost stabilite
circumstanțe agravante, și-a recunoscut vina, se caracterizează pozitiv și are un
copil minor.
Pe lângă aceasta, acțiunile civile privind încasarea prejudiciului moral în
sumă de 30.000 lei de la Bujac V. și Salețchi E. în folosul lui Rîcov S., în sumă de
5000 lei de la Bujac V. în folosul lui Vicol Nicolae și în sumă de 30.000 lei de la
Bujac V. și Salețchi E. în folosul lui Slonovschi A. sunt respinse ca neîntemeiate,
nefiind motivate în aspectul ce ține de gradul de prejudiciere morală, precum și
suferințele psihice, fizice suportate.
Or, în cazul infracțiunilor patrimoniale, nu se încasează pagubele morale.
În același timp, este neîntemeiat apelul acuzării în partea ce ține de
blândețea pedepsei.
Totodată, nu au fost stabilite circumstanțe excepționale, care ar permite
aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, în privința inculpatei Salețchi E.
4.1. Potrivit încheierii din 04 aprilie 2018, Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți a dispus: „de corectat erorile materiale din decizia din 21.02.2018, după
cum urmează: încadrarea juridică din dispozitiv la cazurile penale Gabura F. și
Salagor S. se corectează din greșit „art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal” în
corect „art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”, considerându-se că E. Salețchi E.
este condamnată pe cazurile date pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”.
Inculpata Salețchi Ecaterina a declarat recurs ordinar, în care solicită
casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel,
în alt complet de judecată.
Recurenta a indicat că instanța de apel nu a stabilit proveniența banilor
solicitați în calitate de prejudiciu de către părțile vătămate, aceștia neprezentând
probe privind deținerea unor asemenea sume.
În același timp, instanța de apel nu a cercetat acțiunile ei sub aspectul
constatării componenței infracțiunilor incriminate, acțiunile ei căzând sub incidența
raporturilor reglementate de dreptul civil.
Mai mult, la examinarea cauzei în instanța de apel, nu i-a fost acordată
posibilitatea de a pune întrebări suplimentare părții vătămate în vederea constatării
prejudiciului material cauzat.
A declarat recurs ordinar și inculpatul Bujac V., în care solicită casarea
deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în
alt complet de judecată.
Recurentul a invocat că instanța de apel nu a stabilit proveniența banilor
solicitați în calitate de prejudiciu de către părțile vătămate or, aceștia nu au
prezentat dovezi referitor la deținerea unor asemenea sume.
27
Instanța de apel a omis că acțiunile lui cad sub indecența raporturilor civile,
iar neonorarea în termen a obligațiunilor asumate nu demonstrează că acțiunile lui
întrunesc elementele infracțiunilor incriminate.
Pe lângă aceasta, la examinarea cauzei în instanța de apel, nu i-a fost
acordată posibilitatea de pune întrebări suplimentare părții vătămate în vederea
constatării prejudiciului material cauzat.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 424 alin. (2), 420 alin. (3) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu
cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar. Instanța de recurs este în drept să
judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.
Recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel se consideră făcut și
împotriva încheierilor acesteia, chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea
hotărârii recurate.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis
următoarele erori de drept.
Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-
și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost
verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la
admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu
art. 395 alin. (1) pct. 2) și 3), (3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței
de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei
aplicate inculpatului pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa
definitivă pe care urmează să o execute. În toate cazurile, pedeapsa trebuie să fie
precizată în dispozitivul hotărârii astfel încât la executarea sentinței să nu apară
nici un fel de îndoieli cu privire la categoria și mărimea pedepsei stabilite de
instanța de judecată.
Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după
formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.
Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea
anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor
28
inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39.,
41.).
Însă, instanța de apel, casând sentința parțial și dispunând rejudecarea cauzei
potrivit regulilor generale, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei și încheierii atacate (pct.
4., 4.1. din decizie):
a) în descriptiv a constatat că pe episoadele Russu A., Avram V., Vicol N.,
Gloian C. și Slonovschi A., în cazul inculpatei Salețchi E. pe episoadele Salagor S.
și Gabura F., instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpaților și aplicat
pedepsele penale, însă în dispozitiv s-a contrazis, deoarece, neprecizând în care
parte casează sentința, i-a recunoscut repetat vinovați pe aceste capete de acuzare și
le-a aplicat din nou pedepse penale.
Totodată, condamnarea inculpatei Salețchi E. pe episoadele Salagor S. și
Gabura F. în baza art. 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal în dispozitiv, contravine
constatărilor din descriptiv, conform căror ea a comis, în aceste cazuri, infracțiunea
prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal;
b) și-a întemeiat concluziile pe probele enumerate la p. 170 -171 a deciziei
adoptate, dar neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate
în procesul-verbal;
c) a casat doar parțial sentința, însă dispunând confuz, divergent și neclar că:
„dispozițiile sentinței referitor la acțiunile civile de încasare a pagubei materiale,
cheltuielilor de transport, de respingere a acțiunii civile și în privința corpurilor
delicte, se mențin fără modificări”, a menținut soluțiile instanței de fond bazate pe
circumstanțe de fapt și de drept modificate de către instanța de apel;
d) a dispus absolut neîntemeiat prin încheierea din 04 aprilie 2018, fondată
pe art. 249 Cod de procedură penală, că: „de corectat erorile materiale din decizia
din 21.02.2018, după cum urmează: încadrarea juridică din dispozitiv la cazurile
penale Gabura F. și Salagor S. se corectează din greșit „art. 190 alin. (2) lit. b),
c) Cod penal” în corect „art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal”, considerându-se că
E. Salețchi E. este condamnată pe cazurile date pe art. 190 alin. (2) lit. b) Cod
penal”, deoarece chestiunile privind încadrarea juridică și aplicarea pedepsei
penale inculpatului sunt soluționate doar prin sentința de condamnare, iar afirmația
că acestea constituie erori materiale este lipsită de orice suport legal.
Or, încheierea vizată și divergențele conținute în dispozitivul sentinței
denotă o neclaritate totală privind constatarea vinovăției inculpaților de săvârșirea
infracțiunilor prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate lor
pentru fiecare infracțiune constatată ca dovedită, pedeapsa definitivă pe care
urmează ei să o execute, soluțiile civile.
Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat
cauza penală în condițiile legii și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul
hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile de pe rol sunt întemeiate.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către
29
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se
impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei și încheierii
contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
admite recursurile ordinare declarate de inculpații Bujac Vadim XXXXX și
Salețchi Ecaterina XXXXX, casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 21 februarie 2018 și încheierea Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 04 aprilie 2018, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 06
decembrie 2018.
Președinte Elena Covalenco
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
Iurie Bejenaru
30