1ra-1715/2018 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 20 iulie 2017, Carcevschi Boris a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

Instanța de fond a constatat că într-o perioadă nestabilită de timp, Carcevschi B., a dobândit droguri sub formă de „AB Fubinaca” într-o cantitate nestabilită, pe care o păstra asupra sa. Apoi, la 07 noiembrie 2016, aproximativ la ora 09.15, angajații de poliție, aflându-se în legătură cu necesitatea de serviciu pe str. Mițchevici, mun. Bălți, l-au observat pe Carcevschi B., împreună cu Elmanov 1 D. care era suspectat în întrebuințarea și păstrarea de droguri. Astfel, Carcevschi B. a fost condus la Dispensarul narcologic al SC Bălți pentru efectuarea expertizei, în vederea constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde a fost întocmit procesul- verbal nr. 710 din 07.11.2016 al examinării medicale de constatare a consumului de alcool, stării de ebrietate și naturii ei cu concluzia „reexaminare medicală și prelevare a probelor biologice”. Ulterior, în rezultatul percheziției corporale efectuate asupra lui Carcevschi B., în buzunarul scurtei a fost depistat un obiect din metal, care avea depuneri de culoare cafenie pe pereții din interior, cu miros specific, iar în buzunarul blugilor a fost depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se află o masă de culoare galbenă, care au fost ridicate și împachetate într-o sacoșă din polietilenă, fiind sigilată. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, în masa mărunțită de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., ridicată de la Carcevschi B., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, fiind în proporții deosebit de mari, pe care ultimul o păstra fără scop de înstrăinare. Pe pereții obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu a fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004. Instanța a reținut că inculpatul a refuzat să dea declarații, însă vinovăția acestuia a fost dovedită prin probele administrate, și anume: procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale din 07.11.2016 și planșa fotografică, conform căror la Carcevschi B. a fost depistat în buzunarul scurtei un obiect din metal, care avea depuneri de culoare cafenie pe pereții din interior, iar în buzunarul blugilor - un pachet din polietilenă de culoare galbenă în care se află o masă de culoare galbenă; raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, potrivit căruia, în masa mărunțită, de culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale al Listei nr. 1 Substanțe narcotice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare. Pe pereții obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004; raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, prin care s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțe narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 1 Substanțe narcotice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare. Pe pereții obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004; procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.01.2017, ridicat de la Carcevschi B. în cadrul efectuării percheziției corporale; 2 ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare la dosar a unui plic sigilat cu ștampila nr. 108 Expert judiciar, în care se află masă vegetală de culoare galbenă, cu cantitatea de 0,56 gr. și un obiect din metal cu substanța - MMB (N) BZ-F, care nu a fost găsită în Lista substanțelor narcotice; procesul-verbal de confruntare din 17.02.2017 între martorul Dobrovolschi V. și învinuitul Carcevschi B., prin care ambii și-au menținut declarațiile anterioare; declarațiile martorului Bînzari V., potrivit căror, în luna noiembrie 2016 a fost informat că în Inspectoratul de poliție Bălți a fost reținut inculpatul. În birou, la etajul 2, a văzut inculpatul și doi angajați ai poliției – Dobrovolschi V. și Gașco V. În urma efectuării percheziției inculpatului, a fost depistată masa vegetală de culoare galbenă și un obiect metalic. Inculpatul a refuzat să treacă expertiza, a recunoscut că obiectele sunt ale lui, dar nu a spus de unde le are; declarațiile martorului Gașco V., ofițer de investigații în cadrul Secției de Investigații Infracțiuni a IP Bălți, în care a indicat că la 07.11.2016, împreună cu colegul său Dobrovolschi V., aflându-se în interes de serviciu pe str. Mițchevici, mun. Bălți, l-au observat pe Carcevschi B., suspect în consumul de droguri și s-au apropiat de el. În timpul discuției au bănuit că ultimul este în stare de ebrietate narcotică și, posibil, are asupra sa droguri. Astfel, Carcevschi B. a fost condus la Dispensarul narcologic al SC Bălți pentru efectuarea expertizei în vederea constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde inculpatul a refuzat efectuarea expertizei narcologice. Ulterior, fiind efectuată percheziția corporală a inculpatului, în buzunarul scurtei a fost depistat un obiect din metal care, pe pereții din interior, avea depuneri de culoare cafenie, cu miros specific, iar în buzunarul blugilor a fost depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se afla o masă de culoare galbenă. Cele depistate au fost ridicate, împachetate într-o sacoșă din polietilenă și sigilate. Inculpatul a confirmat că obiectele depistate îi aparțin; declarațiile martorului Dobrovolschi V., potrivit căror, inculpatul a fost reținut, fiind suspectat de consum de droguri. Acesta a refuzat să efectueze expertiza narcologică și, fiind condus la IP Bălți, în urma efectuării percheziției, la el a fost depistată o masă vegetală de culoare galbenă și un obiect metalic; În cadrul procesului-verbal de percheziție corporală din 07.11.2017, inculpatul nu a înaintat careva obiecții și a arătat locul de unde i-au fost ridicate obiectele interzise, ce se confirmă prin fotografiile anexate la procesul-verbal de percheziție. Circumstanțele constatate contravin afirmațiilor apărării că obiectele interzise nu-i aparțin inculpatului. Or, în situația în care obiectele interzise nu ar fi aparținut inculpatului, iar în procesul-verbal de percheziție s-ar fi consemnat contrariul, apărarea urma să conteste procesul-verbal în modul prevăzut de lege. Însă, careva obiecții în acest sens, nu au fost înaintate, iar la procuratură nu a fost depusă vreo plângere privind acțiunile pretinse a fi ilegale ale angajaților poliției care au efectuat percheziția. Astfel, probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului, acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari fără scop de înstrăinare. 3 La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, anterior a fost condamnat, antecedentul penal nefiind stins, are la întreținere un copil, nu este angajat în câmpul muncii, nu au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante. Potrivit art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Conform art. 82 alin.(2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Totodată, inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți din 05.04.2007 și decizia Curții Supreme de Justiție din 29.03.2010 în baza art. 217 alin. (2), 188 alin. (2) lit. e), f), 190 alin. (2) lit. c), 84, 85 Cod penal la 6 ani 9 luni închisoare, fără amendă, fiind eliberat din locurile de detenție la 01.03.2013, după ispășirea pedepsei. Astfel, infracțiunea incriminată a fost comisă în stare de recidivă, iar mărimea pedepsei nu poate fi mai mică de jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul respectiv, adică mai mică de 3 ani închisoare. Potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciare de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă. În același timp, cererea acuzării privind încasarea de la inculpat în folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 510 lei, urmează a fi respinsă. Or, conform prevederilor art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Procurorul în Procuratura municipiului Bălți, Cristina Cîrma, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1020 lei. Apelanta a invocat că potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, care sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Or, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată nu s-a expus asupra încasării acestor cheltuieli din contul inculpatului. 3.1. A declarat apel și avocata Aliona Ciocanu, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelanta a menționat că inculpatul, exercitându-și dreptul său, a refuzat să dea declarații în instanță, dar în cadrul urmăririi penale a pledat nevinovat și a 4 explicat că angajații poliției i-au întins o cursă, iar pachetul cu droguri nu-i aparține. 3.2. Inculpatul, la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Apelantul a indicat că nu a comis faptele ce i se incriminează. Or, după ce a fost eliberat din detenție a promis să se corecteze, limitându-se doar la muncă și familie. Sentința instanței de fond este neîntemeiată, nefiind prezentate dovezi în probarea existenței elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Astfel, prin raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a fost stabilită cantitatea de „AB Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1004 din 24.08.2016, este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr. Deci, raportul de expertiză nu este deplin, ce a influențat la calificarea acțiunilor sale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2018, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, iar apelurile avocatului și inculpatului au fost admise, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre. Carcevschi Boris a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 28.03.2018, deducându-se durata aflării în arest din 25.07.2017 până la 28.03.2018. Instanța de apel a statuat că instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv toate circumstanțele, dând probelor administrate o apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, acestea dovedind, pe deplin, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare. Totodată, argumentele invocate în apelurile apărării contravin circumstanțelor stabilite de prima instanță. Astfel, instanța de fond a dat o apreciere justă declarațiilor martorilor, nefiind stabilite circumstanțe care pun la îndoială veridicitatea lor, martorul Dobrovolschi V. relatând, detaliat, împrejurările comiterii infracțiunii de către inculpat, declarațiile acestuia fiind în coroborare cu depozițiile martorilor Gașco V. și Bînzari V., care au indicat că în luna noiembrie 2016, inculpatul a fost stopat fiind suspectat de consum de droguri, iar în urma efectuării percheziției la el a fost depistat un pachet cu masă vegetală, precum și prin raportul de expertiză și raportul de constatare tehnico-științifică. Potrivit declarațiilor martorului Bînzari V., în urma efectuării percheziției la inculpat a fost depistată masa vegetală de culoare galbenă și un obiect metalic, iar acesta a recunoscut că îi aparțin, dar nu a spus de unde le are. 5 Or, afirmațiile apărării că inculpatul, de mai multe ori, a negat că obiectele recunoscute ca corpuri delicte îi aparțin, că acestea au apărut la Inspectoratul de Poliție, iar fotografiile cu buzunarele pantalonilor și ale scurtei au fost făcute în momentul când și i s-a cerut să arate de unde a scos banii, țigările și bricheta, sunt declarative și contravin materialelor dosarului și declarațiilor martorilor. Sunt irelevante și alegațiile apărării că prin refuzul instanței de a dispune efectuarea expertizei dactiloscopice asupra corpurilor delicte, necesitatea căreia a apărut din motivul că inculpatul a indicat că aceste obiecte nu-i aparțin, acestuia i-a fost încălcat accesul la justiție, prevăzut de art. 6 CEDO, iar cererile și obiecțiile asupra actelor de ridicare a obiectelor au fost respinse ca neîntemeiate de organul de urmărire penală. Astfel, prin încheierea instanței de apel a fost admis demersul apărării privind numirea expertizei dactiloscopice asupra corpului delict - un pachet de polietilenă de culoare galbenă care conținea droguri, efectuarea căreia a fost încredințată Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției, cheltuielile fiind puse în sarcina inculpatului. Potrivit avizului Centrului Național de Expertize Judiciare din 05.01.2018, efectuarea expertizei a fost suspendată până la achitarea serviciilor. Inculpatul, angajându-se anterior înaintării demersului să achite expertiza, a informat instanța de apel despre imposibilitatea achitării expertizei și a solicitat examinarea cauzei penale. Prin scrisoarea din 22.02.2018, Centrul Național de Expertize Judiciare, în temeiul art. 53 pct. 1) lit. g) și art.75 al Legii nr. 58 din 14.04.2016 Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, a refuzat în efectuarea expertizei, pe motiv că achitarea pentru efectuarea expertizei nu a fost efectuată. Totodată, afirmațiile apărării că învinuirea a fost formulată pe fapte neprobate, precum că el în perioada nestabilită de timp a procurat o cantitate nestabilită de droguri, că circumstanțele expuse în ordonanța de punere sub învinuire din 20.02.2017 nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei, fiind mărit declarativ volumul învinuirii, făcând ca în această parte învinuirea să nu fie probată, sunt neîntemeiate. Potrivit învinuirii inculpatul, într-o perioadă nestabilită de timp, a dobândit droguri sub formă de „AB Fubinaca”, într-o cantitate nestabilită, pe care o păstra asupra sa. Apoi la 07 noiembrie 2016, aproximativ la ora 09.15, angajații poliției, aflându-se în legătură cu necesitatea de serviciu pe str. Mițchevici, mun. Bălți, l-au observat pe Carcevschi B., împreună cu Elmanov D., care era suspectat în întrebuințarea și păstrarea drogurilor. Astfel, Carcevschi B. a fost condus la dispensarul narcologic a SC Bălți pentru efectuarea expertizei în vederea constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde a fost întocmit procesul-verbal nr. 710 din 07.11.2016 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei cu concluzia „refuz de examinare medicală și prelevare a probelor biologice”. Ulterior, în rezultatul percheziției corporale efectuate asupra lui Carcevschi B., în buzunarul scurtei sale a fost depistat un obiect din metal care, pe pereții din interior, avea depuneri de culoare cafenie, cu miros specific, iar în buzunarul blugilor a fost depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se află 6 o masă de culoare galbenă, care au fost ridicate și împachetate într-o sacoșă din polietilenă și sigilată. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, în masa mărunțită de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., ridicată de la Carcevschi B., s-a depistat substanța „AB Fubinaca” care este inclusă în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, adică în proporții deosebit de mari, pe care ultimul o păstra fără scop de înstrăinare. Pe pereții obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu a fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004. Atât în ordonanța de punere sub învinuire, cât și în rechizitoriu, procurorul a specificat nemijlocit și a constatat corect fapta infracțională, lipsind careva erori la acest capitol. Mai mult, fiindu-i adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire, inculpatului și avocatului care îl asista, careva plângeri sau obiecții pe marginea învinuirii nu au înaintat. Deci, fiind stabilit că inculpatul, în perioada nestabilită de timp, ilegal a procurat și a păstrat droguri în proporții deosebi de mari fără scop de înstrăinare, afirmațiile apărării în acest sens sunt lipsite de temei. În același timp, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează cu achitarea sau recalificarea faptei săvârșite, probele administrate confirmând cu certitudine săvârșirea infracțiunii constatate. La fel, sunt neîntemeiate și afirmațiile apărării că acuzarea s-a bazat doar pe declarațiile unui singur martor, iar instanța de fond a ignorat prevederile art. 8 alin. (2), (3) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. Totodată, alegațiile apărării privind afectarea sentinței adoptate prin încălcarea normelor naționale și internaționale, prin faptul că inculpatul a fost condamnat în lipsa probelor ce ar dovedi vinovăția lui, acesta urmând a fi achitat, sunt declarative. Astfel, instanța de fond just a concluzionat că inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată, argumentând pedeapsa aplicată acestuia, în conformitate cu prevederile legale, apreciind probele administrate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpatului. Or, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, nefiind constatate careva încălcări ale normelor legale și ale dreptului inculpatului la un proces echitabil. Mai mult, nu au fost stabilite împrejurări care ar duce la excluderea probelor în cadrul procesului penal. Versiunea inculpatului că el nu a săvârșit infracțiunea imputată lui a fost combătută prin probe pertinente și concludente care au dovedit vinovăția lui, iar starea de fapt reținută și de drept stabilită de prima instanță concordă cu circumstanțele și probele administrate. 7 Prin urmare, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului este neîntemeiată și nemotivată or, acțiunile acestuia au fost corect încadrate, iar probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii. Soluția instanței de condamnare a inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal este fondată pe totalitatea probelor cercetate, care dovedesc vina inculpatului, și anume declarațiile martorilor, confirmate prin rapoartele de expertiză în cauză și probele scrise ale cauzei penale, apreciate corect de instanța de fond, soluția fiind menținută de instanța de apel. În același timp, potrivit modificărilor operate prin Legea Parlamentului nr. 163 din 20.07.2017, la art. 34, art. 72 alin. (3), art. 82 Cod penal, starea de recidivă simplă a decăzut și la moment în acțiunile inculpatului persistă starea de recidivă periculoasă. Persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție execută pedeapsa în penitenciare de tip semiînchis. Conform art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi. În circumstanțele stabilite, ținând cont de faptul că inculpatul a fost anterior condamnat, în privința lui urmează a fi aplicată pedeapsa cu închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, aceasta fiind echitabilă faptei săvârșite și care va duce la atingerea scopului de reeducare și corectare a inculpatului.

Inculpatul a declarat recurs ordinar, în care solicită recunoașterea ca fiind incomplet și excluderea din dosar a raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Recurentul a invocat că prin raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a fost stabilită cantitatea de „AB Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1004 din 24.08.2016, este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr., raportul de expertiză fiind incomplet. Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, la fel, este incomplet, în concluzie fiind indicat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1, nefiind stabilită cantitatea substanței chimice active „AB Fubinaca”. Or, concluziile incomplete ale acestui raport au influențat la calificarea acțiunilor sale și la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 8 În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5. din decizie). Rezultă că, recursul ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s- au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor oculari Bînzari V., Gașco V. și Dobrovoschi V., că inculpatul a refuzat expertiza narcologică și în urma efectuării percheziției, la el a fost depistată o masă vegetală de culoare galbenă, procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale din 07.11.2016 și planșa fotografică, conform căror la Carcevschi B. a fost depistat în buzunarul blugilor un pachet din polietilenă de culoare galbenă în care se află o masă de culoare galbenă, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, că în masa mărunțită, de 9 culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale al Listei nr. 1 Substanțe narcotice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, că în masa mărunțită, de culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., a fost depistată substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțe narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, Lista nr. 1 Substanțe narcotice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, procesul- verbal de examinare a obiectului din 24.01.2017 ridicat de la Carcevschi B. în cadrul efectuării percheziției corporale, ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a unui plic sigilat cu ștampila nr. 108 Expert judiciar, în care se află masă vegetală de culoare galbenă, cu cantitatea de 0,56 gr., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar că faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă (pct. 2. - 5. din decizie). La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel just și argumentat au ținut cont că inculpatul are antecedente penale nestinse, că circumstanțe atenuante pe caz lipsesc, cât și de prevederile art. 7, 61, 75, 34 alin. (1) Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Se consideră recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție. Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie). Totodată, argumentele recurentului că: „prin raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a fost stabilită cantitatea de „AB Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1004 din 24.08.2016, este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr., raportul de expertiză fiind incomplet. Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 10 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, la fel, este incomplet, ...au influențat la calificarea acțiunilor sale și la adoptarea unei hotărâri ilegale” sunt nefondate, deoarece concluziile din rapoartele de expertiză judiciară contestate de recurent și soluția instanțelor coroborează evident cu Hotărârile Guvernului nr. 1088/05 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 79 din 23.01.2006 privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, nr. 1004 din 24.08.2016 cu privire la completarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, care prevăd expres și clar că „Mase vegetale (amestec de prafuri și/sau plante sau amestecuri de ierburi, diverse părți de plante de diferite specii, uscate sau umede, mărunțite sau întregi, care conțin AB- FUBINACA ), în cantitatea 0,01gr.-0,25 gr. constituie cantități mari, iar cantitățile deosebit de mari se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mari. Prin urmare, acțiunile inculpatului au fost încadrate corect în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal or, masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., în care s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, constituie substanțe narcotice în cantități deosebit de mari. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul nominalizat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5., din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în 11 art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în acest recurs au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că instanța de apel i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legii, și că recursul menționat este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Carcevschi Boris XXXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 20 iulie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2018, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 12