1ra-1715/2018 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-1715/2018 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1715/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 20 iulie

2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2018,

declarat de inculpatul

Carcevschi Boris XXXXX, născut la

XX XXX XXXX în XXXXXXX, locuitor al XXXXXX,

XXXXXX, cetățean al R. Moldova, condamnat anterior

prin:

1) sentința Judecătoriei Bălți din 05.04.2007 și

decizia CSJ din 29.03.2010, în baza art. 217 alin. (2),

188 alin. (2) lit. e), f), 190 alin. (2) lit. c), 84, 85 Cod

penal la 6 ani și 9 luni ani închisoare, fără amendă.

Eliberat la 01.03.2013, după executarea pedepsei.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 22.02.2017 – 20.07.2017,

instanța de apel: 10.08.2017 – 28.03.2018,

instanța de recurs: 27.07.2018 – 07.11.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul farmaceutic pe un termen

de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

Carcevschi B., a dobândit droguri sub formă de „AB Fubinaca” într-o cantitate

nestabilită, pe care o păstra asupra sa. Apoi, la 07 noiembrie 2016, aproximativ la

ora 09.15, angajații de poliție, aflându-se în legătură cu necesitatea de serviciu pe

str. Mițchevici, mun. Bălți, l-au observat pe Carcevschi B., împreună cu Elmanov

1

D. care era suspectat în întrebuințarea și păstrarea de droguri. Astfel, Carcevschi B.

a fost condus la Dispensarul narcologic al SC Bălți pentru efectuarea expertizei, în

vederea constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde a fost întocmit procesul-

verbal nr. 710 din 07.11.2016 al examinării medicale de constatare a consumului

de alcool, stării de ebrietate și naturii ei cu concluzia „reexaminare medicală și

prelevare a probelor biologice”.

Ulterior, în rezultatul percheziției corporale efectuate asupra lui Carcevschi

B., în buzunarul scurtei a fost depistat un obiect din metal, care avea depuneri de

culoare cafenie pe pereții din interior, cu miros specific, iar în buzunarul blugilor a

fost depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se află o masă de

culoare galbenă, care au fost ridicate și împachetate într-o sacoșă din polietilenă,

fiind sigilată.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, în masa

mărunțită de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., ridicată de la Carcevschi B.,

s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1,

aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, fiind în proporții

deosebit de mari, pe care ultimul o păstra fără scop de înstrăinare. Pe pereții

obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu a fost

găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din

05.10.2004.

Instanța a reținut că inculpatul a refuzat să dea declarații, însă vinovăția

acestuia a fost dovedită prin probele administrate, și anume:

procesul-verbal de efectuare a percheziției corporale din 07.11.2016 și

planșa fotografică, conform căror la Carcevschi B. a fost depistat în buzunarul

scurtei un obiect din metal, care avea depuneri de culoare cafenie pe pereții din

interior, iar în buzunarul blugilor - un pachet din polietilenă de culoare galbenă în

care se află o masă de culoare galbenă;

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din

25.11.2016, potrivit căruia, în masa mărunțită, de culoare galbenă, ridicată de la

Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, care

este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțele narcotice și substanțele psihotrope

neutilizate în scopuri medicale al Listei nr. 1 Substanțe narcotice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare. Pe

pereții obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu

fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088

din 05.10.2004;

raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, prin care s-a constatat

că în masa mărunțită, de culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea

de 0,56 gr., a depistat substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1

Substanțe narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista

nr. 1 Substanțe narcotice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din

05.10.2004, cu modificările ulterioare. Pe pereții obiectului din metal a fost

depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu fost găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr.

1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.01.2017, ridicat de la

Carcevschi B. în cadrul efectuării percheziției corporale;

2

ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict și anexare la dosar a unui

plic sigilat cu ștampila nr. 108 Expert judiciar, în care se află masă vegetală de

culoare galbenă, cu cantitatea de 0,56 gr. și un obiect din metal cu substanța -

MMB (N) BZ-F, care nu a fost găsită în Lista substanțelor narcotice;

procesul-verbal de confruntare din 17.02.2017 între martorul Dobrovolschi

V. și învinuitul Carcevschi B., prin care ambii și-au menținut declarațiile

anterioare;

declarațiile martorului Bînzari V., potrivit căror, în luna noiembrie 2016 a

fost informat că în Inspectoratul de poliție Bălți a fost reținut inculpatul. În birou,

la etajul 2, a văzut inculpatul și doi angajați ai poliției – Dobrovolschi V. și Gașco

V. În urma efectuării percheziției inculpatului, a fost depistată masa vegetală de

culoare galbenă și un obiect metalic. Inculpatul a refuzat să treacă expertiza, a

recunoscut că obiectele sunt ale lui, dar nu a spus de unde le are;

declarațiile martorului Gașco V., ofițer de investigații în cadrul Secției de

Investigații Infracțiuni a IP Bălți, în care a indicat că la 07.11.2016, împreună cu

colegul său Dobrovolschi V., aflându-se în interes de serviciu pe str. Mițchevici,

mun. Bălți, l-au observat pe Carcevschi B., suspect în consumul de droguri și s-au

apropiat de el. În timpul discuției au bănuit că ultimul este în stare de ebrietate

narcotică și, posibil, are asupra sa droguri. Astfel, Carcevschi B. a fost condus la

Dispensarul narcologic al SC Bălți pentru efectuarea expertizei în vederea

constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde inculpatul a refuzat efectuarea

expertizei narcologice. Ulterior, fiind efectuată percheziția corporală a inculpatului,

în buzunarul scurtei a fost depistat un obiect din metal care, pe pereții din interior,

avea depuneri de culoare cafenie, cu miros specific, iar în buzunarul blugilor a fost

depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se afla o masă de

culoare galbenă. Cele depistate au fost ridicate, împachetate într-o sacoșă din

polietilenă și sigilate. Inculpatul a confirmat că obiectele depistate îi aparțin;

declarațiile martorului Dobrovolschi V., potrivit căror, inculpatul a fost

reținut, fiind suspectat de consum de droguri. Acesta a refuzat să efectueze

expertiza narcologică și, fiind condus la IP Bălți, în urma efectuării percheziției, la

el a fost depistată o masă vegetală de culoare galbenă și un obiect metalic;

În cadrul procesului-verbal de percheziție corporală din 07.11.2017,

inculpatul nu a înaintat careva obiecții și a arătat locul de unde i-au fost ridicate

obiectele interzise, ce se confirmă prin fotografiile anexate la procesul-verbal de

percheziție.

Circumstanțele constatate contravin afirmațiilor apărării că obiectele

interzise nu-i aparțin inculpatului.

Or, în situația în care obiectele interzise nu ar fi aparținut inculpatului, iar în

procesul-verbal de percheziție s-ar fi consemnat contrariul, apărarea urma să

conteste procesul-verbal în modul prevăzut de lege. Însă, careva obiecții în acest

sens, nu au fost înaintate, iar la procuratură nu a fost depusă vreo plângere privind

acțiunile pretinse a fi ilegale ale angajaților poliției care au efectuat percheziția.

Astfel, probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului,

acțiunile acestuia urmând a fi încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

ca procurarea și păstrarea drogurilor, săvârșite în proporții deosebit de mari fără

scop de înstrăinare.

3

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, anterior a fost condamnat,

antecedentul penal nefiind stins, are la întreținere un copil, nu este angajat în

câmpul muncii, nu au fost constatate circumstanțe atenuante și agravante.

Potrivit art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră recidivă comiterea cu

intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu antecedente penale

pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.

Conform art. 82 alin.(2) Cod penal, mărimea pedepsei pentru recidivă nu

poate fi mai mică de jumătate din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la

articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod.

Infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal se pedepsește cu

închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Totodată, inculpatul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei

Bălți din 05.04.2007 și decizia Curții Supreme de Justiție din 29.03.2010 în baza

art. 217 alin. (2), 188 alin. (2) lit. e), f), 190 alin. (2) lit. c), 84, 85 Cod penal la 6

ani 9 luni închisoare, fără amendă, fiind eliberat din locurile de detenție la

01.03.2013, după ispășirea pedepsei.

Astfel, infracțiunea incriminată a fost comisă în stare de recidivă, iar

mărimea pedepsei nu poate fi mai mică de jumătate din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul respectiv, adică mai mică de 3 ani închisoare.

Potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, în penitenciare de tip închis execută

pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave

și excepțional de grave, precum și persoanele care au săvârșit infracțiuni ce

constituie recidivă.

În același timp, cererea acuzării privind încasarea de la inculpat în folosul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 510 lei, urmează a fi respinsă.

Or, conform prevederilor art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul

statului.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie încasate din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 1020 lei.

Apelanta a invocat că potrivit art. 227-229 Cod de procedură penală,

cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală, care sunt suportate de condamnat sau sunt

trecute în contul statului.

Or, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați,

însă instanța de judecată nu s-a expus asupra încasării acestor cheltuieli din contul

inculpatului.

3.1. A declarat apel și avocata Aliona Ciocanu, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelanta a menționat că inculpatul, exercitându-și dreptul său, a refuzat să

dea declarații în instanță, dar în cadrul urmăririi penale a pledat nevinovat și a

4

explicat că angajații poliției i-au întins o cursă, iar pachetul cu droguri nu-i

aparține.

3.2. Inculpatul, la fel, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Apelantul a indicat că nu a comis faptele ce i se incriminează. Or, după ce a

fost eliberat din detenție a promis să se corecteze, limitându-se doar la muncă și

familie.

Sentința instanței de fond este neîntemeiată, nefiind prezentate dovezi în

probarea existenței elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal.

Astfel, prin raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, s-a

constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a

depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a fost stabilită cantitatea de „AB

Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1004 din 24.08.2016,

este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr.

Deci, raportul de expertiză nu este deplin, ce a influențat la calificarea

acțiunilor sale.

2018, apelul procurorului a fost respins, ca nefondat, iar apelurile avocatului și

inculpatului au fost admise, casată sentința parțial și pronunțată o nouă hotărâre.

Carcevschi Boris a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal

la 2 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în

domeniul farmaceutic pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, începând din 28.03.2018, deducându-se durata aflării în arest din

25.07.2017 până la 28.03.2018.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv toate circumstanțele, dând probelor administrate o

apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

acestea dovedind, pe deplin, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca procurarea și păstrarea

drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

Totodată, argumentele invocate în apelurile apărării contravin

circumstanțelor stabilite de prima instanță.

Astfel, instanța de fond a dat o apreciere justă declarațiilor martorilor,

nefiind stabilite circumstanțe care pun la îndoială veridicitatea lor, martorul

Dobrovolschi V. relatând, detaliat, împrejurările comiterii infracțiunii de către

inculpat, declarațiile acestuia fiind în coroborare cu depozițiile martorilor Gașco V.

și Bînzari V., care au indicat că în luna noiembrie 2016, inculpatul a fost stopat

fiind suspectat de consum de droguri, iar în urma efectuării percheziției la el a fost

depistat un pachet cu masă vegetală, precum și prin raportul de expertiză și

raportul de constatare tehnico-științifică.

Potrivit declarațiilor martorului Bînzari V., în urma efectuării percheziției la

inculpat a fost depistată masa vegetală de culoare galbenă și un obiect metalic, iar

acesta a recunoscut că îi aparțin, dar nu a spus de unde le are.

5

Or, afirmațiile apărării că inculpatul, de mai multe ori, a negat că obiectele

recunoscute ca corpuri delicte îi aparțin, că acestea au apărut la Inspectoratul de

Poliție, iar fotografiile cu buzunarele pantalonilor și ale scurtei au fost făcute în

momentul când și i s-a cerut să arate de unde a scos banii, țigările și bricheta, sunt

declarative și contravin materialelor dosarului și declarațiilor martorilor.

Sunt irelevante și alegațiile apărării că prin refuzul instanței de a dispune

efectuarea expertizei dactiloscopice asupra corpurilor delicte, necesitatea căreia a

apărut din motivul că inculpatul a indicat că aceste obiecte nu-i aparțin, acestuia i-a

fost încălcat accesul la justiție, prevăzut de art. 6 CEDO, iar cererile și obiecțiile

asupra actelor de ridicare a obiectelor au fost respinse ca neîntemeiate de organul

de urmărire penală.

Astfel, prin încheierea instanței de apel a fost admis demersul apărării

privind numirea expertizei dactiloscopice asupra corpului delict - un pachet de

polietilenă de culoare galbenă care conținea droguri, efectuarea căreia a fost

încredințată Centrului Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul

Justiției, cheltuielile fiind puse în sarcina inculpatului.

Potrivit avizului Centrului Național de Expertize Judiciare din 05.01.2018,

efectuarea expertizei a fost suspendată până la achitarea serviciilor. Inculpatul,

angajându-se anterior înaintării demersului să achite expertiza, a informat instanța

de apel despre imposibilitatea achitării expertizei și a solicitat examinarea cauzei

penale.

Prin scrisoarea din 22.02.2018, Centrul Național de Expertize Judiciare, în

temeiul art. 53 pct. 1) lit. g) și art.75 al Legii nr. 58 din 14.04.2016 Cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, a refuzat în efectuarea expertizei,

pe motiv că achitarea pentru efectuarea expertizei nu a fost efectuată.

Totodată, afirmațiile apărării că învinuirea a fost formulată pe fapte

neprobate, precum că el în perioada nestabilită de timp a procurat o cantitate

nestabilită de droguri, că circumstanțele expuse în ordonanța de punere sub

învinuire din 20.02.2017 nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei,

fiind mărit declarativ volumul învinuirii, făcând ca în această parte învinuirea să nu

fie probată, sunt neîntemeiate.

Potrivit învinuirii inculpatul, într-o perioadă nestabilită de timp, a dobândit

droguri sub formă de „AB Fubinaca”, într-o cantitate nestabilită, pe care o păstra

asupra sa. Apoi la 07 noiembrie 2016, aproximativ la ora 09.15, angajații poliției,

aflându-se în legătură cu necesitatea de serviciu pe str. Mițchevici, mun. Bălți, l-au

observat pe Carcevschi B., împreună cu Elmanov D., care era suspectat în

întrebuințarea și păstrarea drogurilor. Astfel, Carcevschi B. a fost condus la

dispensarul narcologic a SC Bălți pentru efectuarea expertizei în vederea

constatării stării de ebrietate și a naturii ei, unde a fost întocmit procesul-verbal nr.

710 din 07.11.2016 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei cu concluzia „refuz de examinare

medicală și prelevare a probelor biologice”.

Ulterior, în rezultatul percheziției corporale efectuate asupra lui Carcevschi

B., în buzunarul scurtei sale a fost depistat un obiect din metal care, pe pereții din

interior, avea depuneri de culoare cafenie, cu miros specific, iar în buzunarul

blugilor a fost depistat un pachet din polietilenă de culoare galbenă, în care se află

6

o masă de culoare galbenă, care au fost ridicate și împachetate într-o sacoșă din

polietilenă și sigilată.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, în masa

mărunțită de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., ridicată de la Carcevschi B.,

s-a depistat substanța „AB Fubinaca” care este inclusă în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1,

aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, adică în proporții

deosebit de mari, pe care ultimul o păstra fără scop de înstrăinare. Pe pereții

obiectului din metal a fost depistată substanța - MMB (N) BZ-F, care nu a fost

găsită în Lista nr. 1 Tabelul nr. 1, aprobată de Hotărârea Guvernului nr. 1088 din

05.10.2004.

Atât în ordonanța de punere sub învinuire, cât și în rechizitoriu, procurorul a

specificat nemijlocit și a constatat corect fapta infracțională, lipsind careva erori la

acest capitol. Mai mult, fiindu-i adusă la cunoștință ordonanța de punere sub

învinuire, inculpatului și avocatului care îl asista, careva plângeri sau obiecții pe

marginea învinuirii nu au înaintat.

Deci, fiind stabilit că inculpatul, în perioada nestabilită de timp, ilegal a

procurat și a păstrat droguri în proporții deosebi de mari fără scop de înstrăinare,

afirmațiile apărării în acest sens sunt lipsite de temei.

În același timp, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează

cu achitarea sau recalificarea faptei săvârșite, probele administrate confirmând cu

certitudine săvârșirea infracțiunii constatate.

La fel, sunt neîntemeiate și afirmațiile apărării că acuzarea s-a bazat doar pe

declarațiile unui singur martor, iar instanța de fond a ignorat prevederile art. 8 alin.

(2), (3) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

Totodată, alegațiile apărării privind afectarea sentinței adoptate prin

încălcarea normelor naționale și internaționale, prin faptul că inculpatul a fost

condamnat în lipsa probelor ce ar dovedi vinovăția lui, acesta urmând a fi achitat,

sunt declarative.

Astfel, instanța de fond just a concluzionat că inculpatul a săvârșit

infracțiunea incriminată, argumentând pedeapsa aplicată acestuia, în conformitate

cu prevederile legale, apreciind probele administrate în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpatului.

Or, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art. 101

Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse

la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și

demonstrând pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate,

nefiind constatate careva încălcări ale normelor legale și ale dreptului inculpatului

la un proces echitabil.

Mai mult, nu au fost stabilite împrejurări care ar duce la excluderea probelor

în cadrul procesului penal.

Versiunea inculpatului că el nu a săvârșit infracțiunea imputată lui a fost

combătută prin probe pertinente și concludente care au dovedit vinovăția lui, iar

starea de fapt reținută și de drept stabilită de prima instanță concordă cu

circumstanțele și probele administrate.

7

Prin urmare, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului este

neîntemeiată și nemotivată or, acțiunile acestuia au fost corect încadrate, iar

probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii.

Soluția instanței de condamnare a inculpatului în baza art. 217 alin. (4) lit. b)

Cod penal este fondată pe totalitatea probelor cercetate, care dovedesc vina

inculpatului, și anume declarațiile martorilor, confirmate prin rapoartele de

expertiză în cauză și probele scrise ale cauzei penale, apreciate corect de instanța

de fond, soluția fiind menținută de instanța de apel.

În același timp, potrivit modificărilor operate prin Legea Parlamentului nr.

163 din 20.07.2017, la art. 34, art. 72 alin. (3), art. 82 Cod penal, starea de recidivă

simplă a decăzut și la moment în acțiunile inculpatului persistă starea de recidivă

periculoasă. Persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai

puțin grave și grave, săvârșite cu intenție execută pedeapsa în penitenciare de tip

semiînchis.

Conform art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei

legi.

În circumstanțele stabilite, ținând cont de faptul că inculpatul a fost anterior

condamnat, în privința lui urmează a fi aplicată pedeapsa cu închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, aceasta fiind echitabilă faptei săvârșite

și care va duce la atingerea scopului de reeducare și corectare a inculpatului.

incomplet și excluderea din dosar a raportului de constatare tehnico-științifică nr.

34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a invocat că prin raportul de expertiză nr. 34/12/2-R-49 din

19.01.2017, s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de

0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a fost stabilită cantitatea de

„AB Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1004 din

24.08.2016, este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr., raportul de expertiză fiind

incomplet.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din

25.11.2016, la fel, este incomplet, în concluzie fiind indicat că în masa mărunțită,

de culoare galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”,

care este inclusă în Tabelul nr. 1, nefiind stabilită cantitatea substanței chimice

active „AB Fubinaca”.

Or, concluziile incomplete ale acestui raport au influențat la calificarea

acțiunilor sale și la adoptarea unei hotărâri ilegale.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

8

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1)

Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art.

430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii

atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că în recursul ordinar declarat, în pofida

prevederilor enunțate, nu este indicat nici un temei din cele nominalizate în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor

concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens

(pct. 5. din decizie).

Rezultă că, recursul ordinar nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legii, când faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie),

se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică

justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile martorilor oculari Bînzari V., Gașco V. și Dobrovoschi V., că

inculpatul a refuzat expertiza narcologică și în urma efectuării percheziției, la el a

fost depistată o masă vegetală de culoare galbenă, procesul-verbal de efectuare a

percheziției corporale din 07.11.2016 și planșa fotografică, conform căror la

Carcevschi B. a fost depistat în buzunarul blugilor un pachet din polietilenă de

culoare galbenă în care se află o masă de culoare galbenă, raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, că în masa mărunțită, de

9

culoare galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat

substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțele narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale al Listei nr. 1 Substanțe

narcotice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, raportul de

expertiză nr. 34/12/2-R-49 din 19.01.2017, că în masa mărunțită, de culoare

galbenă, ridicată de la Carcevschi B., cu greutatea de 0,56 gr., a fost depistată

substanța „AB Fubinaca”, care este inclusă în Tabelul nr. 1 Substanțe narcotice și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale, Lista nr. 1 Substanțe

narcotice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, procesul-

verbal de examinare a obiectului din 24.01.2017 ridicat de la Carcevschi B. în

cadrul efectuării percheziției corporale, ordonanța de recunoaștere în calitate de

corp delict a unui plic sigilat cu ștampila nr. 108 Expert judiciar, în care se află

masă vegetală de culoare galbenă, cu cantitatea de 0,56 gr., toate probele fiind

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile apărării, indicând și motivele pentru care a respins dovezile și

versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar că faptelor

săvârșite li s-a dat o încadrare juridică corectă (pct. 2. - 5. din decizie).

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel just și argumentat au

ținut cont că inculpatul are antecedente penale nestinse, că circumstanțe atenuante

pe caz lipsesc, cât și de prevederile art. 7, 61, 75, 34 alin. (1) Cod penal, conform

căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Se consideră

recidivă comiterea cu intenție a uneia sau mai multor infracțiuni de o persoană cu

antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpatului, precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie).

Totodată, argumentele recurentului că: „prin raportul de expertiză nr.

34/12/2-R-49 din 19.01.2017, s-a constatat că în masa mărunțită, de culoare

galbenă, cu greutatea de 0,56 gr., s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, însă nu a

fost stabilită cantitatea de „AB Fubinaca”, cantitatea căreia, potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 1004 din 24.08.2016, este stabilită de la 0,01 gr. până la 0,25 gr.,

raportul de expertiză fiind incomplet. Raportul de constatare tehnico-științifică nr.

10

34/12/2/2-R-2045 din 25.11.2016, la fel, este incomplet, ...au influențat la

calificarea acțiunilor sale și la adoptarea unei hotărâri ilegale” sunt nefondate,

deoarece concluziile din rapoartele de expertiză judiciară contestate de recurent și

soluția instanțelor coroborează evident cu Hotărârile Guvernului nr. 1088/05 din

05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nr. 79 din 23.01.2006

privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitatea acestora, nr.

1004 din 24.08.2016 cu privire la completarea Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, care prevăd expres și clar că „Mase vegetale

(amestec de prafuri și/sau plante sau amestecuri de ierburi, diverse părți de plante

de diferite specii, uscate sau umede, mărunțite sau întregi, care conțin AB-

FUBINACA ), în cantitatea 0,01gr.-0,25 gr. constituie cantități mari, iar cantitățile

deosebit de mari se consideră cantitățile ce depășesc cantitățile mari.

Prin urmare, acțiunile inculpatului au fost încadrate corect în baza art. 217

alin. (4) lit. b) Cod penal or, masa mărunțită, de culoare galbenă, cu greutatea de

0,56 gr., în care s-a depistat substanța „AB Fubinaca”, constituie substanțe

narcotice în cantități deosebit de mari.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu

poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul nominalizat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5., din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel

pe care îl propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

11

art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în acest recurs au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârile atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, că instanța de apel i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legii, și că recursul

menționat este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Carcevschi Boris

XXXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți din 20 iulie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 martie 2018, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

12