1ra-1143/2018 — art. 191 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 191 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1143/2018 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1143/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, Victor Boico și Iurie Bejenaru,
judecând, în lipsa părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul
Gafton Mihail în numele inculpatei și inculpata Iosipoi Tatiana și de către avocatul
Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Condrea Vadim, prin care se solicită casarea
sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 01 decembrie 2015 și deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, în cauza penală în
privința lui
Condrea Vadim xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat xxxxx
și
Iosipoi Tatiana xxxxx, născută la xxxxx,
originară și domiciliată xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.02.2014 – 01.12.2015;
Instanța de apel: 28.12.2015 – 04.03.2016;
Instanța de recurs: 27.05.2016 – 19.07.2016;
Instanța de apel: 19.08.2016 – 22.12.2016;
Instanța de recurs: 06.06.2017 – 18.07.2017;
Instanță de apel: 29.08.2017 – 14.02.2018;
Instanță de recurs: 11.05.2018 – 30.10.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 01 decembrie 2015,
Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza
art.196 alin.(4) Cod penal, la amendă în mărime de câte 1 200 unități convenționale
pentru fiecare, echivalentul a 24 000 lei.
Acțiunea civilă înaintată de către părțile vătămate Vartic Nadejda, Sandu
Feodora, Cantemir Maria, Frunză Alexandra, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia,
Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Silistraru Tatiana, Cojocaru Valeriu, Vîrlan
Nicolae, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Grițco Eugenia, Cotova Alexandra,
Ciobanu Zina, Ciobanu Liviu și Ciobanu Aliona, în partea încasării prejudiciului
material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor
cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea civilă.
În temeiul art.265 alin.(1) Cod de procedură civilă, s-a dispus încetarea
procesului la acțiunile civile înaintate de Brumaru Zinaida în sumă de 299 678 lei,
1
Ungureanu-Ursu Mariana în sumă de 161 270 lei, Vîrlan Natalia în sumă de 180 000
lei, Vîrlan Egor în sumă de 270 000 lei, Ursu Ivan în sumă de 22 078 lei, Șevcenco
Ina în sumă de 141 250 lei, Ungureanu Nadejda în sumă de 43 150 lei, Ursu Ivan în
sumă de 22 078 lei, Mardari Claudia în sumă de 260 000 lei, Ursu Elizaveta în sumă
de 32 361 lei, Silistraru Olga în sumă de 165 451 lei.
Totodată, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Șarco Eudochia în partea
încasării prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că, Condrea
Vadim, în perioada 01 ianuarie 2007 - 31 iulie 2011, activând în funcție de director al
Asociației de Economii și împrumut „Dănceni”, înregistrată la Camera Înregistrării
de Stat cu nr.xxxxx, fiind persoană cu răspundere materială, prin abuz de încredere,
împreună cu contabilul-șef al asociației, Iosipoi Tatiana, au primit mijloace bănești
sub formă de depuneri de economii de la următoarele persoane: Brumaru Zinaida -
270 000 lei, Ungureanu Tatiana - 136 810 lei, Ursu Mariana - 150 000 lei, Vîrlan
Egor - 179 000 lei, Vartic Nadejda - 50 000 lei, Sandu Feodora - 61 200 lei, Cantemir
Maria - 26 500 lei, Iosipoi Tamara - 6 000 lei, Frunză Alexandra - 48 800 lei,
Șevcenco Ina - 107 800 lei, Neaga Liubovi - 20 000 lei, Șarco Eudochia - 127 500 lei,
Grițco Eugenia - 127 500 lei, Mardari Claudia - 200 000 lei, Manciu Elizaveta - 55
000 lei, Ursu Veronica - 25 000 lei, Frunză Ruslan - 15 000 lei, Glavan Vera - 37
000 lei, Cebotari Lariana - 15 000 lei, Silistraru Tatiana - 53 100 lei, Ungureanu
Nadejda - 34 880 lei, Vulpe Vasile - 6 000 lei, Ursu Ivan - 21 808 lei, Ciubotaru
Larisa - 45 000 lei, Bîrca Alexei - 621 739 lei, Cebotari Sergiu - 17 000 lei, Cojocaru
Valeriu - 29 200 lei, Vîrlan Nicolae - 215 000 lei, Ursu Liuba - 200 000 lei, Cebotari
Alexei - 10 000 lei și Conțulescu Natalia - 253 178 lei, iar în total suma de 3 175
015 lei.
Ulterior, încălcând prevederile art.art.18, 19 și 23 din Legea Contabilității
nr.113-XVI din 27.04.2007, nu au înregistrat în casieria asociației și pe conturile
contabile corespondente, mijloacele bănești în sumă de 3 175 010 lei încredințate în
administrarea lor de către membrii AEÎ „Dănceni” în perioada 2008-2011, astfel prin
abuz de încredere au cauzat părților vătămate daune materiale în proporții deosebit de
mari, iar fapta dată nu constituie o însușire.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recunoscuți vinovați și condamnați:
- Condrea Vadim în baza art.191 alin.(5) Cod penal, la 12 ani, cu executarea în
penitenciar de tip închis;
- Iosipoi Tatiana în baza art.191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip închis pentru femei.
În motivarea cerințelor sale acuzatorul de stat invocat că, instanța neîntemeiat a
reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art.191 alin.(5) Cod penal în cele ale
art.196 alin.(4) Cod penal, deoarece probele administrate în cadrul urmăririi penale,
ulterior examinate și în cadrul cercetării judecătorești, demonstrează pe deplin
vinovăția acestora în delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor
altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, deoarece obiectul material
(mijloacele financiare ale părților vătămate) sa aflat efectiv, în condițiile legii, în
2
gestiunea și administrarea făptuitorilor (directorul și contabilul AEÎ „Dănceni”) și
aceste mijloace bănești le erau străine ultimilor, iar încredințarea acestor mijloace
bănești a avut loc în baza relațiilor contractuale încheiate, în urma cărora părților
vătămate li s-a cauzat prejudicii materiale, pe când potrivit art.196 Cod penal, nu are
loc însușirea bunului aflat în administrarea subiectului activ, ci a fructului
beneficiului, folosul utilizării bunului încredințat în exploatare și este eronată
constatarea că proprietarilor bunurilor nu le-a fost restituită dobânda, adică veniturile
nerealizate.
Prin raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013 s-a constatat că depunerile
bănești a persoanelor fizice și juridice la AEÎ ,,Dănceni” au fost atrase cu întocmirea
contractelor, însă au înregistrate doar în fișele de evidență a depunerilor și dobânzilor
aferente, fără să fi fost înregistrate în casieria asociației și pe conturile corespondente
a asociației.
La fel, instanța nu a dat apreciere declarațiilor părților vătămate, care
adresându-se la inculpați cu rugămintea de a le restitui banii, sub diferite pretexte
refuzau restituirea acestora, nu răspundeau la telefon, se ascundeau de deponenți,
ceea ce demonstrează latura subiectivă a infracțiunii incriminate, intenția și scopul de
profit.
Neîntemeiată este concluzia instanței, precum că nu au fost divizate mijloacele
bănești acordate în calitate de credite către AEÎ „Dănceni” de sumele pretinse de
către părțile vătămate în calitate de dobânzi, că specificul infracțiunii de delapidare
presupune o însușire efectivă a bunurilor altei persoane și partea acuzării urma să
indice cu precizie în rechizitoriu, care este suma însușită de către inculpați de la
fiecare parte vătămată, modalitatea însușirii, timpul cauzării prejudiciului, pe când
acțiunile și intențiile criminale ale inculpaților au fost posibile împreună și prin
înțelegere prealabilă, unul fiind administrator și altul contabil, au acționat de comun
acord, iar în rechizitoriu a fost indicată modalitatea delapidării averii străine,
însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului
și timpul cauzării prejudiciului 01 ianuarie 2007 – 31 iulie 2011;
3.2. Avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate Vartic Nadejda,
Sandu Feodora, Cantemir Maria, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Manciu
Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Grițco Eugenia, Cotova
Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona, Mardari Claudia și
Frunză Alexandra, a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care inculpații să fie recunoscuți vinovați și condamnați pentru faptele săvârșite,
deoarece prima instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile acestora în baza art.196
alin.(4) Cod penal, pe când infracțiunea săvârșită de ei s-a manifestat prin metoda
simplă - sub pretextul de împrumuturi, în lipsa contractelor de împrumut și a
dispozițiilor de încasare au distribuit mijloacele financiare a părților vătămate către
persoane de încredere ale inculpaților.
Prima instanță a ignorat declarațiile martorilor Castraveț Anatolie, Rachiu
Simion și Bogdan Efimia, care au transmis bani direct inculpatei Iosipoi Tatiana, dar
pe care nu le-au reflectat în actele contabile;
3.3. Avocatul Osoian Lilian în apelul declarat în numele părții vătămate
Brumaru Zinaida, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin
3
care inculpații să fie condamnați conform învinuirii înaintate, cu stabilirea unei
pedepse echitabile și admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de partea vătămată.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanță neîntemeiat a dispus
încetarea procesului la acțiunile civile în temeiul art.265 alin.(1) Cod de procedură
civilă, contrar prevederilor art.266 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă, fiindcă
acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal are alte părți decât în dosarul civil
examinat în Judecătoria Ialoveni, mai mult că acțiunea civilă în cadrul procesului
penal se judecă conform prevederilor art.art.219-225 alin.(1), (2) Cod de procedură
penală;
3.4. Avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Condrea Vadim, a
solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că
acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii, iar acțiunile civile să fie
lăsate fără soluționare.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, în cadrul cercetării judecătorești nu au
fost acumulate probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de
concluzionat că fapta inculpatului întrunește elementele infracțiunii de care a fost
găsit vinovat, deoarece în acțiunile acestuia lipsește atât latura obiectivă, cât și cea
subiectivă a infracțiunii.
Prima instanță incorect a stabilit că lipsa posibilității financiare a AEÎ
„Dănceni” de a restitui părților vătămate suma de 3 263 510 lei, echivalează cu
însușirea mijloacelor bănești de către Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana, pe când din
materialul probator administrat, și anume declarațiile părților vătămate, martorilor și
probelor scrise s-a constatat că banii nu au fost însușiți de inculpat, dar au fost
acordați în calitate de credite altor persoane fizice sau utilizați în interesul societății
comerciale.
Faptul că inculpații au dus în mod neglijent evidența contabilă nu
demonstrează că neajunsul depistat ar fi fost însușit de inculpat, fapt care se confirmă
și prin raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013.
Totodată, prima instanță nu a reținut faptul că inculpatul Condrea Vadim în
perioada februarie 2007- decembrie 2007, s-a aflat în concediu și a fost plecat peste
hotare, astfel nici nu-i puteau fi incriminate primirea mijloacelor bănești de la
Ungureanu Nadejda în sumă de 43 150, de la Brumaru Zinaida în sumă de 135 000
lei, 136 000 lei și 30 000 lei, de la Mardari Claudia în sumă de 200 000 lei și de la
Vîrlan Egor în sumă de 179 000 lei.
Pentru suma de 1 066 497 lei nu poate fi înaintată acțiune civilă, din motiv că a
expirat termenul de prescripție, iar pentru suma de 1 799 064,66 sunt titluri executorii
privind însorea de la debitorii AEÎ „Dănceni” a sumei respective, astfel membrii
asociației au de rambursat suma de 3 299 551,00 lei, pe când suma dată este
incriminată potrivit actului de învinuire, precum că ar fi fost însușită de inculpați.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2016,
apelul declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Condrea
Vadim a fost respins, ca nefondat și admise apelurile declarate de către procuror, de
către avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate Vartic Nadejda, Sandu
Feodora, Cantemir Maria, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Manciu Elizaveta, Ursu
Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Grițco Eugenia, Cotova Alexandra,
4
Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona, Mardari Claudia, Frunză
Alexandra și de către avocatul Osoian Lilian în numele părții vătămate Brumaru
Zinaida, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în partea stabilirii pedepsei și
soluționării acțiunii civile, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care lui Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana, condamnați în
baza art.196 alin.(4) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsa de câte 3 ani închisoare
fiecare, iar în temeiul art.90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei pentru perioada de probațiune de câte 5 ani pentru fiecare.
Acțiunea civilă înaintată de Șarco Eudochia a fost admisă, dispunându-se
încasarea de la Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana în beneficiul părții vătămate a
prejudiciului moral a câte 2 000 lei de la fiecare.
Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate - Brumaru Zinaida, Ungureanu-
Ursu Mariana, Vîrlan Natalia, Vîrlan Egor, Ursu Ivan, Șevcenco Ina, Ungureanu
Nadejda, Ursu Ivan, Mardari Claudia, Ursu Elizaveta, Silistraru Olga, au fost admise
în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască
instanța civilă.
În rest, sentința a fost menținută.
În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a
conchis că acțiunile inculpaților nu au fost îndreptate spre însușirea bunurilor altei
persoane, or, banii transmiși inculpaților pentru depozitare erau transmiși de către
aceștia altor membri ai AEÎ „Dănceni”, sub formă de împrumut, în baza contractelor
de împrumut, iar prejudiciul cauzat fiind din motivul proastei administrări de către
factorii de decizie, mai mult organul de urmărire penală a încălcat prevederile art.281
Cod de procedură penală,
Totodată, instanța de apel cu trimitere la dispozițiile art.art.7, 61, 75 Cod penal,
a considerat că pedeapsa aplicată inculpaților a fost individualizată incorect, din care
motiv a ajuns la concluzia stabilirii în privința inculpaților a pedepsei închisorii, cu
aplicarea dispozițiilor art.90 Cod penal, întru a avea posibilitatea reală de a repara
prejudiciile produse prin infracțiune.
Referitor la apelul avocatului Pascal Veronica în numele părții vătămate Șarco
Eudochia privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel l-a considerat fondat
și cu trimiterea la prevederile art.art.219-221, 225 Cod de procedură penală, cât și
circumstanța că în rezultatul săvârșirii infracțiunii de către inculpați - părții vătămate
i-a fost cauzate suferințe psihice și că concluzia primei instanțe în partea dată nu este
motivată, a conchis că acesta urmează a fi admis, urmând a fi încasat de la inculpați
în folosul lui Șarco Eudochia prejudicial moral.
La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind fondate motivele invocate de
avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate și părțile civile Ungureanu-
Ursu Mariana, Vîrlan Natalia, Vîrlan Egor, Ursu Ivan, Șevcenco Ina, Ungureanu
Nadejda, Ursu Ivan, Mardari Claudia, Ursu Elizaveta, Silistraru Olga, precum și cele
invocate de avocatul Osoian Lilian în numele părții vătămate și respectiv, părții civile
Brumaru Zinaida ce vizează admiterea acțiunilor civile.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală,
a contestat cu recurs decizia solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la
rejudecare, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând că,
5
instanța de apel, fiind de acord cu concluziile primei instanțe, care a reîncadrat
acțiunile inculpaților din prevederile art.191 alin.(5) în cele ale art.196 alin.(4) Cod
penal, nu a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor contra patrimoniului, de
obiectul juridic nemijlocit, de latura obiectivă și subiectivă, cât și de declarațiile
părților vătămate și rapoartele de expertiză nr.15644 din 18.07.2012 și nr.914 din
30.05.2013.
5.1. Avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate Vartic Nadejda,
Sandu Feodora, Cantemir Maria, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Manciu
Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Grițco Eugenia, Cotova
Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona, Mardari Claudia și
Frunză Alexandra, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a
contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu pronunțarea
unei noi hotărâri prin care inculpații să fie condamnați în baza art.191 alin.(5) Cod
penal și admiterea integrală a acțiunilor civile.
5.2. Inculpatul Condrea Vadim, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de
procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea
acestora, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii. Acțiunile civile să fie lăsate fără soluționare.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 iulie
2016, recursurile declarate au fost admise, casată total decizia instanței de apel, cu
dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, în cazul în care
instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la
concluzia că prima instanță just a reîncadrat acțiunile inculpaților în prevederile
art.196 alin.(4) Cod penal, ea urma să dezvăluie această concluzie și să își expună
punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz
nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor
cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.
Din aceste motive, instanța de recurs a considerat că este pripită concluzia
instanței de apel că învinuirea adusă în baza art.191 alin. (5) Cod penal, nu cuprinde
latura obiectivă a infracțiunii de delapidare a averii străine prin abuz de încredere, și
că probele acumulate la materialele cauzei nu confirmă faptul că inculpații ar fi
însușit mijloacele bănești a părților vătămate, ci dimpotrivă demonstrează că banii
transmiși pentru depozitare nu au fost însușiți de aceștia, dar transmiși de către dânșii
altor membri ai AEÎ „Dănceni” sub formă de împrumut, în baza contractelor de
împrumut, astfel că masa patrimonială a inculpaților nu a fost mărită în proporția în
care a fost diminuată masa patrimonială a părților vătămate.
Totodată, fapta constatată de prima instanță, nu corespunde normei reținute și
vine în contradicție cu concluziile făcute de instanțe, care au considerat că acțiunile
inculpaților formează componența de infracțiune prevăzut de art.196 alin.(4) Cod
penal.
Totodată, instanța de recurs a considerat pripite concluziile instanțelor de fond,
precum că actul de învinuire nu cuprinde cerințele esențiale prevăzute de art.281 Cod
de procedură penală, învinuirea fiind neclară, ne concretă, neprecisă, declarativă, fără
a arăta metoda și forma de delapidare, care avere străină încredințată în administrarea
6
inculpaților a fost însușită ilegal de către aceștia, de rând ce rechizitoriul corespunde
cerințelor art.296 Cod de procedură penală, fiind indicată modalitatea delapidării
averii străine, însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în
administrarea vinovatului, timpul cauzării prejudiciului, cui și în ce sumă, iar în
ședința de judecată inculpatul a indicat că a primit copia rechizitoriului, învinuirea
fiindu-i clară, circumstanțe asupra cărora instanța de apel nu s-a expus.
La fel, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu s-a expus
convingător asupra motivelor apelurilor avocaților în ce privește acțiunile civile
înaintate de părțile vătămate, prin care au solicitat restituirea împrumuturilor, care
sunt cert stabilite prin contractele de depunere la termen încheiate între părțile
vătămate și inculpații Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana, prin prisma prevederilor
art.387 alin.(1), (3) Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 decembrie
2016, apelul declarat de către avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate
Cotova Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona, Mardari
Claudia a fost respins ca fiind inadmisibil, apelul declarat de către avocatul Ionaș
Gheorghe în numele inculpatului Condrea Vadim a fost respins ca fiind nefondat, iar
apelurile declarate de către procuror, de către avocatul Veronica Pascal în numele
părților vătămate Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Cantemir Maria, Neaga Liubovi,
Șarco Eudochia, Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia,
Grițco Eugenia, Frunză Alexandra și de către avocatul Osoian Lilian în numele părții
vătămate Brumaru Zinaida au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
lui Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana, recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii
prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsa 3 ani închisoare
fiecăruia, iar conform art.90 Cod penal, executarea pedepselor stabilite a fost
suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 ani, obligându-i pe ultimii
să repare daunele cauzate în termen de 1 an.
Acțiunile civile înaintate de Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Cantemir Maria,
Frunză Alexandra, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Grițco Eugenia, Mardari Claudia,
Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Cojocari Valeriu, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia,
Silistraru Tatiana împotriva lui Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana privind încasarea
solidară a prejudiciilor materiale, au fost admise, fiind dispusă încasarea în mod
solidar de la Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana în beneficiul lui Vartic Nadejda suma
de 92 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, Sandu Feodora suma de 61 200 lei, cu
titlu de prejudiciu material, Cantemir Maria suma de 26 500 lei, cu titlu de prejudiciu
material, în rest acțiunea civilă a acesteia a fost respinsă ca fiind nefondată, Frunză
Alexandra suma de 59 648 lei, cu titlu de prejudiciu material, Neaga Liubovi suma de
40 000 lei, cu titlu de prejudiciu material, Șarco Eudochia suma de 127 500 lei, cu
titlu de prejudiciu material, în rest pretenția acesteia privind încasarea sumei de
20 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral a fost respinsă ca fiind nefondată, Grițco
Eugenia suma de 43 260 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 8 117 lei, cu
titlu de dobândă, Mardari Claudia 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma
de 60 000 lei, cu titlu de dobândă, Manciu Elizaveta suma de 57 000 lei, cu titlu de
prejudiciu material, Ursu Veronica suma de 39 650 lei, cu titlu de prejudiciu material,
7
în rest acțiunea civilă a acesteia a fost respinsă ca fiind nefondată, Cojocari Valeriu
suma de 33 580 lei, cu titlu de prejudiciu material, Ursu Liuba suma de 20 0000 lei,
cu titlu de prejudiciu material și suma de 36 000 lei, cu titlu de dobândă, Conțulescu
Natalia suma de 203 178 lei, cu titlu de prejudiciu material, Silistraru Tatiana suma
de 59 200 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 8 880 lei, cu titlu de dobândă.
Acțiunea civilă înaintată de Brumaru Zinaida împotriva lui Condrea Vadim și
Iosipoi Tatiana privind încasarea solidară a sumei de 270 000 lei, cu titlu de
prejudiciu material, a fost respinsă ca fiind nefondată.
Acțiunile civile înaintate de Silistraru Olga, Ungureanu Nadejda, Ursu Ivan,
Ursu Mariana, Șevcenco Ina, Ciobanu Zina, Ciobanu Aliona, Ciobanu Liviu, Vîrlan
Natalia, Vîrlan Egor, Ursu Elizaveta, Cotova Alexandra împotriva lui Condrea Vadim
și Iosipoi Tatiana privind încasarea solidară a prejudiciilor materiale, au fost respinse
ca fiind nefondate.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
7.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, acțiunile
inculpaților întrunesc pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la
art.196 alin.(4) Cod penal.
7.2. Referitor la apelul de avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate
Cotova Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona și Mardari
Claudia, instanța de apel a menționat că, avocatul nu are împuternici de a reprezenta
interesele acestor părți vătămate și cu trimitere la prevederile art.415 alin.(1) pct.1)
lit. b) Cod procedură penală, a fost respins ca fiind inadmisibil.
7.3. Referitor la apelurile declarate de către avocatul Pascal Veronica în
numele părților vătămate Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Cantemir Maria, Neaga
Liubovi, Șarco Eudochia, Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu
Natalia, Grițco Evghenia, Frunză Alexandra și de avocatul Osoian Lilian în numele
părții vătămate Brumaru Zinaida, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii
acțiunilor civile înaintate de către Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Frunză Alexandra,
Neaga Liubovi, Grițco Eugenia, Șarco Eudochia, Mardari Claudia, Manciu Elizaveta,
Cojocari Valeriu, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Silistraru Tatiana cu încasarea în
mod solidar de la inculpați a sumelor solicitate.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală,
a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând că,
instanța de apel reîncadrând acțiunile inculpaților Iosipoi Tatiana și Condrea Vadim
din art.191 alin.(5) Cod penal în art.196 alin.(4) Cod penal, nu a examinat sub toate
aspectele probele administrate în cadrul urmării penale și cercetate în ședințele
instanțelor de fond.
La fel, instanța de apel la pronunțarea deciziei, deși a reținut indicațiile
specificate în decizia Curții Supreme de Justiție, nu s-a condus în strictă conformitate
de prevederile legii procesuale penale, astfel încât distorsionat a tratat indicațiile
instanței de recurs, fără a expune clar în ce constă analiza erorilor de fapt și de drept
care au dus la adoptarea acestei soluții.
8.1. Avocatul Pascal Veronica în interesele părților vătămate Ciobanu Zina,
Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona, Mardari Claudia, Frunză Alexandra, Silistraru
8
Olga, Ursu Ivan, Ursu Mariana, Șevcenco Ina, Vîrlan Natalia, Vîrlan Egor, Ursu
Elizaveta, Cotova Alexandra și Ungureanu Nadejda, în temeiul art.427 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia solicitând casarea
parțială a acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului, avocatul a indicat că instanța de apel a încălcat
prevederilor art.410 Cod de procedură penală, și anume a admis agravarea situației
părților vătămate.
Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în
apelul declarat în latura penală.
8.2. Avocatul Orbu Ștefan în interesele părții vătămate Bîrcă Alexei, în
temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs
hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În susținerea recursului invocat că, instanțele de fond incorect au concluzionat
că acțiunile inculpaților nu pot fi încadrate în baza art.191 Cod penal, or, acestea au
reținut că inculpații au primit mijloace bănești, dar pe care nu le-au înregistrat în
casieria asociației și pe conturile contabile corespondente - mijloace bănești în sumă
de 3 175 010 lei încredințate în administrarea lor de către părțile vătămate în perioada
2008-2011 și care nu au fost întoarse deponenților.
8.3. Inculpatul Condrea Vadim, în temeiul pct.6), 8), 11) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea
acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii, iar acțiunile civile să fie lăsate fără soluționare.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, în cadrul cercetării judecătorești în
instanțele de fond nu au fost acumulate probe pertinente, concludente și utile din care
ar rezulta că fapta săvârșită de către acesta întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal.
Asupra recursurilor declarate, părțile vătămate Șarco Eudochia și Ciobanu
Zina au depus referințe, care s-au expus pentru casarea deciziei instanței de apel cu
pronunțarea unei noi hotărâri echitabile.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18
iulie 2017, au fost admise recursurile declarate, casată total decizia și dispusă
rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel, la
rejudecarea apelurilor nu a ținut cont de indicațiile instanței ierarhic superioare
expuse în decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2016,
prin care a fost dispusă rejudecare cauzei, ignorând prevederile art.436 alin.(2) Cod
de procedură penală, repetând eroarea de drept admisă de către prima instanță și fără
a da apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie
2018, apelul declarat de către avocatul Veronica Pascal în numele părților vătămate
Cotova Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona și Mardari
Claudia, a fost respins ca inadmisibil, apelul declarat de către avocatul Gheorghe
Ionaș în numele inculpatului Condrea Vadim a fost respins ca nefondat, iar apelurile
declarate de către procuror, de către avocatul Veronica Pascal în numele părților
9
vătămate Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Cantemir Maria, Neaga Liubovi, Șarco
Eudochia, Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba, Conțulescu Natalia, Grițco
Evghenia, Frunză Alexandra și de către avocatul Osoian Lilian în numele părții
vătămate Brumaru Zinaida, au fost admise, casată total sentința, rejudecată cauza și
pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
- Condrea Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.191
alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis;
- Iosipoi Tatiana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.191
alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip
închis.
Au fost admise parțial acțiunile civile înaintate de Vartic Nadejda, Sandu
Feodora, Cantemir Maria, Frunză Alexandra, Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Grițco
Eugenia, Mardari Claudia, Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Cojocari Valeriu, Ursu
Liuba, Conțulescu Natalia, Silistraru Tatiana împotriva lui Condrea Vadim și Iosipoi
Tatiana, cu dispunerea încasării în mod solidar, de la Condrea Vadim și Iosipoi
Tatiana în beneficiul lui Vartic Nadejda suma de 92 000 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Sandu Feodora suma de 61 200 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Cantemir Maria suma de 26 500 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Frunză Alexandra suma de 59 648 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Neaga Liubovi suma de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Șarco Eudochia suma de 127 500 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Grițco Eugenia suma de 43 260 lei cu titlu de prejudiciu
material și suma de 8 117 lei cu titlu de dobândă, în beneficiul lui Mardari Claudia,
suma de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 60 000 lei cu titlu de
dobândă, în beneficiul lui Manciu Elizaveta, suma de 57 000 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Ursu Veronica, suma de 39 650 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Cojocari Valeriu suma de 33 580 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Ursu Liuba, suma de 200 000 lei cu titlu de prejudiciu
material și suma de 36 000 lei cu titlu de dobândă, în beneficiul lui Conțulescu
Natalia, suma de 203 178 lei cu titlu de prejudiciu material, în beneficiul lui Silistraru
Tatiana, suma de 59 200 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 8 880 lei cu titlu
de dobândă, în beneficiul lui Ursu Ivan, suma de 22 078 lei cu titlu de prejudiciu
material, în beneficiul lui Ungureanu Nadejda, suma de 43 150 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Silistraru Olga, suma de 165 451 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Ursu Mariana, suma de 161 270 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Brumaru Zinaida, suma de 299 678 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Șevcenco Ina, suma de 141 250 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Vîrlan Natalia, suma de 180 000 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Vîrlan Egor, suma de 270 000 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Cotova Alexandra, suma de 20 000 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Ursu Elisaveta, suma de 32 361 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Ciobanu Zina, suma de 204 700 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Ciobanu Liviu suma de 37 000 lei cu titlu de
prejudiciu material, în beneficiul lui Ciobanu Aliona suma de 45 000 lei cu titlu de
prejudiciu material
10
În rest, acțiunile civile au fost respinse.
11.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat în fapt că, Condrea
Vadim, în perioada 01 ianuarie 2007 - 31 iulie 2011, activând în funcție de director al
Asociației de Economii și Împrumut „Dănceni”, înregistrată la Camera Înregistrării
de Stat cu nr.1003600118589, fiind persoană cu răspundere materială, având intenția
delapidării averii străine în scop de profit, împreună și prin înțelegere prealabilă cu
contabilul-șef al asociației, Iosipoi Tatiana, au primit mijloace bănești sub formă de
depuneri de economii de la următoarele persoane: Brumaru Zinaida - 270 000 lei,
Ungureanu Tatiana - 136 810 lei, Ursu Mariana - 150 000 lei, Vîrlan Egor - 179 000
lei, Vartic Nadejda - 50 000 lei, Sandu Feodora - 61 200 lei, Cantemir Maria - 26 500
lei, Iosipoi Tamara - 6 000 lei, Frunză Alexandra - 48 800 lei, Șevcenco Ina - 107 800
lei, Neaga Liubovi - 20 000 lei, Șarco Eudochia - 127 500 lei, Grițco Eugenia - 127
500 lei, Mardari Claudia - 200 000 lei, Manciu Elizaveta - 55 000 lei, Ursu Veronica
- 25 000 lei, Frunză Ruslan - 15 000 lei, Glavan Vera - 37 000 lei, Cebotari Lariana -
15 000 lei, Silivestru Tatiana - 53 100 lei, Ungureanu Nadejda - 34 880 lei, Vulpe
Vasile - 6 000 lei, Ursu Ivan - 21 808 lei, Ciubotaru Larisa - 45 000 lei, Bîrca Alexei
- 621 739 lei, Cebotari Sergiu - 17 000 lei, Cojocaru Valeriu - 29 200 lei, Vîrlan
Nicolae - 215 000 lei, Ursu Liuba - 200 000 lei, Cebotari Alexei - 10 000 lei și
Conțulescu Natalia - 253 178 lei și încălcând prevederile art.art.18, 19 și 23 din
Legea Contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 care prevede ciclul contabil,
contabilizarea faptelor economice în baza documentelor primare și registrele
contabile, nu au înregistrat în casieria asociației și pe conturile contabile
corespondente, suma depozitelor atrase de membrii AEÎ ,,Dănceni” în perioada 2008-
2011, și ca rezultat au însușit ilegal mijloacele bănești încredințate în administrarea
lor, care conform raportului de expertiză nr.914 din 30.05.2013 constituie 4 078 930
lei, prin ce au cauzat părților vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de
mari.
11.2. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, chiar dacă
Condrea Vadim nu recunoaște vina în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar Iosipoi
Tatiana recunoaște vina parțial, vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art.191 alin.(5) Cod penal, se confirmă prin declarațiile părților vătămate
Ungureanu Nadejda, Grițco Evghenia, Sandu Feodora, Șevcenco Ina, Șarco
Eudochia, Frunză Alexandra, Ungureanu Tatiana, Brumaru Zinaida, Cantemir Maria,
Vîrlan Nicolae, Vîrlan Egor, Mardari Claudia, Ursu Ivan, Ursu Mariana, Neaga
Liubov, Iosipoi Tamara, Manciu Elizaveta, Glavan Vera, Ursu Liuba, Silistraru
Tatiana, Ursu Veronica, Bîrcă Alexei, Vulpe Vasile, Conțulescu Natalia, Cojocara
Valeriu, Grițco Evghenia, a martorilor Conțulescu Larisa, Ursu Lilia, Condrea
Grigore, Șuba Nicolae, Vlad Gheorghe, Castraveț Anatolie, Vartic Radu, Bogdan
Efimia, Cociorvă Petru, Gulico Liubovi, Conțulescu Larisa, raportul de expertiză
nr.1564 din 18.07.2012, raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013.
Instanța de apel a menționat că, chiar dacă aparent mijloacele bănești au fost
folosite cu scopul de a produce surse financiare noi, de facto ele erau percepute de
inculpați ca fiind posesori ai bunului, or, depunerile și dobânzile nu erau înregistrate
în casieria asociației, fapt expus în raportul de expertiză nr.1564 din 18.07.2012.
Referitor la argumentele avocatului Gheorghe Ionaș, instanța de apel a indicat
11
că, raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013 se expune asupra stării de fapt a
asociației și circumstanțelor de apariție a datoriilor, or, obiectul speței nu reprezintă
administrarea eficientă/ineficientă sau neglijența produsă. Învinuirea adusă
inculpaților este bazată exclusiv pe acțiunile ilicite a inculpaților, folosindu-se de
situația lor de serviciu.
11.3. La capitolul individualizării pedepsei, cu trimitere la prevederile art.art.7,
16 alin.(5), 61, 75, 76, 77 Cod penal, instanța de apel a ajuns la concluzia că,
pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare pentru fiecare este echitabilă.
11.4. Totodată, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.220 alin.(1),
(2), 219 Cod de procedură penală și art.1398 alin.(1) Cod civil, a indicat că, la
materialele cauzei sunt prezente hotărâri în privința unor părți vătămate cu privire la
încasarea datoriilor din contul AEÎ „Dănceni”. La caz, s-au dispus a încasa sume
cauzate în urma comiterii unei infracțiuni care au creat efectiv prejudiciile părților
vătămate.
De asemenea, instanța de apel examinând acțiunile civile prin prisma art.118
Cod de procedură civilă, a dispus spre încasare prejudiciile materiale cauzate părților
vătămate, potrivit contractelor de depunere.
La fel, instanța de apel a considerat necesar de a admite și acțiunile civile ale
părților vătămate în privința cărora au fost pronunțate hotărâri civile de încasare a
sumelor de la AEÎ ,,Dănceni”, deoarece executarea hotărârilor civile a devenit
imposibilă de executat datorită acțiunilor inculpaților.
Cu referire la art.265 lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel a stabilit
că nu este justificată încetarea procesului, deoarece figurează persoane (pârâți)
diferiți.
11.5. Cu trimitere la art.401 alin.(1)-(2) Cod procedură penală, instanța de apel
a reținut din conținutul mandatului avocatului Pascal Veronica din 05.04.2012 că
aceasta este împuternicită de a reprezenta drepturile și interesele părților vătămate
Conțulescu Natalia, Șarco Eudochia, Ursu Veronica, Ungureanu Tatiana, în baza
contractului de asistență juridică nr.24 din 03 aprilie 2012 (f.d.87 vol. VI).
Din conținutul mandatului din 12 martie 2014 rezultă că avocatul Pascal
Veronica este împuternicită de a reprezenta drepturile și interesele părților vătămate
Silistraru Tatiana, Cantemir Maria, Manciu Elisaveta, Neaga Liubovi, Frunză
Alexandra, Ursu Veronica, Vartic Nadejda, Cebotari Alexei, Grițco Eugenia, Șarco
Eudochia, în baza contractelor de asistență juridică 30-38 din 30.05.2012 (f.d.88 vol.
VI). Prin contractul de asistență juridică nr. 61 din 24.12.2015 se atestă că avocatul
Pascal Veronica se obligă să presteze servicii de consultații juridice și reprezentare a
intereselor în instanța de judecată - Curtea de Apel Chișinău, cu întocmirea după caz
a actelor de procedură pentru Vartic Nadejda, Sandu Feodora, Cantemir Maria,
Neaga Liubovi, Șarco Eudochia, Manciu Elizaveta, Ursu Veronica, Ursu Liuba,
Conțulescu Natalia, Grițco Eugenia, Ciobanu Aliona, Mardari Claudia, Frunză
Alexandra. În acest context, instanța de apel a stabilit că avocatul Pascal Veronica nu
are împuterniciri de a reprezenta drepturile și interesele părților vătămate Cotova
Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona și Mardari Claudia,
cererea de apel fiind depusă și semnată de avocatul Pascal Veronica în interesele
părților vătămate fără careva împuterniciri, din care motive, cu referire la prevederile
12
art.415 alin.(1) pct. 1) lit. b) Cod de procedură penală, a respins ca fiind inadmisibil
apelul declarat de avocatul Pascal Veronica în numele părților vătămate Cotova
Alexandra, Ciobanu Zinaida, Ciobanu Liviu, Ciobanu Aliona și Mardari Claudia.
Avocatul Gafton Mihail în numele inculpatei și inculpata Iosipoi
Tatiana, în temeiul pct.6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, au contestat cu
recurs decizia, solicitând casarea a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului au invocat că, hotărârea atacată statuează și califică
acțiunile inculpatei prin prisma art.191 alin.(5) Cod penal numai printr-un abzaț,
constatând că Iosipoi Tatiana având intenția delapidării averii străine în scop de
profit, folosindu-se de situația de serviciu, a primit mijloace bănești sub formă de
depuneri de economii de la părțile vătămate și fiind administrator al acestor sume
bănești, încălcând intenționat prevederile legale privind ciclul contabil, nu a
înregistrat în casieria asociației și pe conturile contabile corespondente suma
depozitelor atrase de la membrii AE încredințate în administrarea lor, care conform
raportului de expertiză nr.914 din 30.05.2013 constituie 4 078 930 lei, prin ce a
cauzat părților vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari.
Alte argumente întru probarea și (sau) susținerea soluției instanța de apel nu a
indicat, faptul dat, constituind o îngrădire reală a dreptului la justiție.
Susțin recurenții că, instanța de apel nu a stabilit nici un argument și (sau)
probă că Iosipoi Tatiana a luat sursele financiare de la părțile vătămate în mod ilegal
și le-a trecut ilegal în proprietatea sa cu scop de îmbogățire.
Mai mult, instanța aduce ca argument faptul de neajuns pe conturile bancare a
AEÎ „Dănceni” în sumă de 4 078 930 lei, stabilite de raportul de expertiză nr.914 din
30.05.2013 dar neîntemeiat trece cu vederea și o altă concluzie a raportului dat, care
specifică faptul că suma creditelor de care au beneficiat membrii asociației și nu le-au
rambursat la asociație constituie 3 922 551 lei.
La același capitol instanța de apel a trecut cu vederea faptul că, conform
informației cu privire la activitatea AEÎ „Dănceni” în curs de lichidare, la situația
examinării apelurilor, ultima dispune de hotărâri judiciare irevocabile de încasare a
datoriei din contul beneficiarilor debitorii în sumă de 1 799 064 lei.
În concluzie, recurenții consideră că, instanța de apel nu a efectuat calificarea
corectă a acțiunilor inculpatei Iosipoi Tatiana, nu a stabilit elementul de bază în
acțiunile imputate, cum ar fi intenția și însușirea reală cu scop de îmbogățire a
resurselor financiare a părților vătămate, nu a elucidat pe deplin dacă sumele imputate
ca fiind sustrase (însușite) nu se conțin în suma de 3 922 551 lei ca credite
nerambursate de către beneficiarii asociației și (sau) în suma de 1 799 064 lei încasată
de la beneficiarii prin hotărâri judiciare irevocabile, nu a motivat soluția, nu a
examinat și nu a apreciat probatoriul administrat la cauză, nu a determinat rolul și
acțiunile concrete a lui Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana, iar aplicând pedeapsa
inculpatei Iosipoi Tatiana nu a aplicat principiile legale de stabilirea și individualizare
a pedepsei.
12.1. Avocatul Ionaș Gheroghe în numele inculpatului Condrea Vadim, în
temeiul pct.6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs
hotărârile adoptate solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de
13
achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiuni și a lăsa fără
soluționare acțiunile civile.
În motivarea recursului, apărătorul a invocat că, instanțele de fond incorect au
dat prioritate presupunerilor părților vătămate și declarațiilor contradictorii ale
martorilor, în baza acestor declarații au adoptat hotărâri de condamnare, fără a ține
cont și fără a aprecia la modul cuvenit depozițiile inculpatului, ale martorilor și
materialele dosarului penal.
Cu trimitere la literatura juridică de specialitate, recurentul a menționat că,
fapta constatată de instanța de apel se bazează pe presupunerea că lipsa posibilității
financiare a AEĂ „Dănceni” de a restitui părților vătămate suma de 3 263 510 lei
echivalează cu însușirea acestor mijloace bănești de către Condrea Vadim și Iosipoi
Tatiana, fapt care nu a fost probat în cadrul cercetării judecătorești. Din contra pe
parcursul ședințelor de judecată au fost acumulate probe directe și anume declarațiile
părților vătămate, martorilor și documente care confirmă că mijloacele bănești nu au
fost însușiți de inculpatul Condrea Vadim, dar au fost acordate în calitate de credite
altor persoane fizice sau utilizați în interesul societății comerciale. Unicul lucru pe
care s-a axat acuzatorul de stat și părțile vătămate a fost acela de a încerca să probeze
faptul că inculpatul Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana în mod neglijent au dus
evidența contabilă însă faptul dat nu demonstrează că neajunsul depistat ar fi fost
însușit de către inculpat.
Lipsa unei însușiri a mijloacelor bănești din partea inculpatului Condrea Vadim
este confirmată și prin raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013 (f.d.49-55 vol. V),
din care rezultă că deficitul mijloacelor bănești a fost cauzat în urma atragerii masive
a depozitelor și luării creditelor de la bănci în sume mult superioare împrumuturilor
acordate membrilor asociației și astfel, s-a format situația când AEÎ „Dănceni” era
nevoită să achite dobânzi și penalități la depozitele atrase și la creditele bancare, mult
mai mari decât dobânzile primite de la împrumuturile acordate persoanelor fizice,
fapt ce a dus la sistarea activității economice a AEÎ „Dănceni”.
Totodată, prin cumularea tuturor sumelor bănești ale părților vătămate indicate
în ordonanța de punere sub învinuire și constatate de instanța de apel, rezultă că
presupusul prejudiciu material cauzat părților vătămate constituie 3 263 510 lei.
Ulterior, în aceiași învinuire și faptă constatată de instanța de apel se indică suma de
4 078 930 lei, prin care s-ar fi cauzat părților vătămate un prejudiciu material în
proporții deosebit de mari. Astfel, nu este clară învinuirea înaintată în partea ce ține
de diferența sumei de 815 420 lei și nu este identificată nici-o persoana sau
persoanele cărora le-ar fi fost cauzat prejudiciul dat, prin urmare suma pretențiilor
părților vătămate urmează a se rezumă la 3 273 510 lei.
Din declarațiile părților vătămate rezultă că suma de 3 273 510 lei reprezintă
împrumuturile acordate AEÎ „Dănceni” și dobânzile la ele.
Potrivit raportului de expertiză nr.914 din 30.05.2013 rezultă că membrii
asociației, conform listei împrumuturilor acordate restante, la data de 30.06.2011 au
de rambursat la AEÎ „Dănceni” suma de 3 299 551 lei, pe când potrivit învinuirii ar
rezulta că suma dată ar fi fost însușită de către inculpați, fapt care este combătut prin
informația prezentată de către reprezentantul AEÎ „Dănceni” și concluzia raportului
de expertiză nominalizat, care direct indică la aceea că suma dată a fost acordată în
14
calitate de credite altor persoane fizice, care nu au restituit-o în termen asociației.
Astfel, din conținutul informației prezentate de către reprezentantul AEÎ
„Dănceni” rezultă că societatea dispune de titluri executorii privind încasarea de la
debitorii AEÎ „Dănceni” a sumei de 1 799 064, 66 lei, iar pentru suma de 1 066 497
lei nu pot fi înaintate acțiuni civile deoarece a expirat termenul de prescripție. În
asemenea circumstanțe este total neargumentată poziția instanței de apel privind
însușirea acestor sume bănești de către inculpatul Condrea Vadim.
Susține recurentul că, instanța de apel în mod superficial a examinat temeiurile
apelului părții apărării și nu sa expus detaliat asupra faptului că în acțiunile
inculpatului Condrea Vadim nu au existat acțiuni de înșelăciune și abuz de încredere;
de faptul că lipsa posibilității financiare a AEÎ „Dănceni” de a restitui părților
vătămate suma de 3 263 510 lei nu echivalează cu însușirea acestor mijloace bănești
de către Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana; prin cumularea tuturor sumelor bănești
ale părților vătămate indicate în ordonanța de punere sub învinuire rezultă că
presupusul prejudiciu material cauzat părților vătămate constituie 3 263 510 lei, iar în
învinuire se indică incorect suma de 4 078 930 lei; faptul că învinuirea înaintată lui
Condrea Vadim nu corespunde exigențelor prevăzute de art.6 alin.(3) lit. a) CțEDO,
art.art.23, 26 Constituție, art.art.7, 17, 281 Cod de procedură penală, deoarece nu este
indicat concret care este suma însușită de către inculpați de la fiecare parte vătămată,
modalitatea însușirii, timpul cauzării prejudiciului, iar prin modul de întocmire a
învinuirii a fost admisă încălcarea art.6 § 1 CțEDO.
Instanța de judecată este în drept să dispună admiterea acțiunii civile doar în
situația în care a adoptat o hotărâre de condamnare în privința inculpatului, prin care
a fost constată în acțiunile inculpatului o faptă ilegală, iar acesta ar fi acționat în mod
ilicit față de o persoană fizică sau juridică, însă cet. Neaga Liubovi, Ciobanu Aliona,
Ciobanu Liviu, Ursu Elisaveta, Cotova Alexandra, Vîrlan Natalia, Silistraru Olga,
Ursu Veronica nu figurează în calitate de părți vătămate sau civile în cadrul
procesului penal, nu au fost indicate în actul de învinuire, iar instanțele judecătorești
nu au constatat vinovăția inculpatului Condrea Vadim în comiterea unor acțiuni ilicite
față de persoanele nominalizate, prin urmare Condrea Vadim în cazul dat nu are
careva obligațiuni legale privind repararea prejudiciilor patrimoniale invocate de
către persoanele nominalizate anterior și ilegal admise de către instanța de apel.
Mai mult, prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie
2011 (f.d.183 vol. I) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Silistraru
Olga și dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Silistratu Olga
datoria în sumă de 136 810 lei, dobânda de depozit în sumă de 28 641 lei și
cheltuielile de judecată în sumă de 5 270 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie 2011
(f.d.191 vol. I) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Ungureanu-
Ursu Mariana și dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui
Ungureanu-Ursu Mariana datoria în sumă de 130 000 lei, dobânda de depozit în sumă
de 26 000 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 5 270 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 10 noiembrie 2011
(f.d.199 vol. I) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Vîrlan Egor și
Vîrlan Natalia și dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Vîrlan
15
Egor datoria în sumă de 217 000 lei, dobânda de depozit în sumă de 47 740 lei, iar în
folosul lui Vîrlan Natalia datoria în sumă de 150 000 lei și dobânda de depozit în
sumă de 30 000 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 28 noiembrie 2011
(f.d.239 vol. I) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Șevcenco Ina și
dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Șevcenco Ina datoria în
sumă de 107 800 lei, dobânda de întârziere în sumă de 9 734 lei și dobânda de
depozit în sumă de 23 716 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie 2011 (f.d.65
vol. II) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Ungureanu Nadejda și
dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Ungureanu Nadejda
datoria în sumă de 35 000 lei și dobânda de depozit în sumă de 2 280 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie 2011 (f.d.75
vol. II) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Ursu Ivan și dispusă
încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Ursu Ivan datoria în sumă de 20
000 lei și dobânda de depozit în sumă de 1 808 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 22 noiembrie 2012 (f.d.4-
5 vol. VI) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Mardari Claudia și
dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Mardari Claudia datoria
în sumă de 200 000 lei și dobânda de întârziere în sumă de 18 080 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 15 noiembrie 2011
(f.d.52-54 vol. VII) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Glavan
Vera și dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Glavan Vera
datoria în sumă de 37 000 lei și dobânda de întârziere în sumă de 516 98 și dobânda
de depozit în sumă de 4 500 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie 2011 (f.d.56
vol. VII) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Brumaru Zinaida și
dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Brumaru Zinaida datoria
în sumă de 270 000 lei și dobânda de întârziere în sumă de 24 408 lei.
Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Ialoveni din 04 noiembrie 2011 (f.d.67
vol. VII) a fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către Ursu Elizaveta și
dispusă încasarea din contul AEÎ „Dănceni” în beneficiul lui Ursu Elizaveta datoria
în sumă de 20 000 lei, dobânda de depozit în sumă de 1 992 lei și dobânda de
întârziere în sumă de 3 100 lei.
Astfel, în opinia recurentului, este ilegală încasarea de la Condrea Vadim în
beneficiul părților vătămate Silistraru Olga, Ungureanu-Ursu Mariana, Vîrlan Egor,
Vîrlan Natalia, Șevcenco Ina, Ungureanu Nadejda, Ursu Ivan, Mardari Claudia,
Glavan Vera, Brumaru Zinaida, Ursu Elizaveta a prejudiciilor materiale cauzate, din
motiv că sumele de bani invocate au fost deja încasate în ordine civilă de la AEÎ
„Dănceni”, iar prin decizia instanței de apel s-a dispus dubla încasare a unor sume
bănești și constituie o îmbogățire fără justă cauză a părților vătămate.
În cazul lui Condrea Vadim, atât prin declarațiile inculpatului precum și din
declarațiile părților vătămate, martorilor, contractelor de împrumut, rezultă că sumele
incluse în actul de învinuire au fost transmise în calitate de împrumuturi AEÎ
„Dănceni”; la momentul transmiterii banilor AEÎ „Dănceni” avea o situația materială
16
bună și, respectiv, existau premise pentru restituirea ulterioară a împrumutului; banii
au fost utilizați anume în scopurile indicate în statutul AEÎ „Dănceni” și specificului
activității economice a asociației.
Totodată, în cazul dat, existența contractelor de depunere la termen a
mijloacelor financiare și depozițiile inculpatului, prin care acesta recunoaște existența
datoriilor AEÎ „Dănceni” față de deponenți, existența în privința a multor părți
vătămate a hotărârilor judecătorești adoptate în ordine civilă privind încasarea
depunerilor, demonstrează cu certitudine prezența unor relații cu caracter civil, iar
contractele de depunere, fiind probe în cauza penală, garantează în mod real dreptul
părților vătămate de a pretinde la despăgubiri, formulând o acțiune civilă într-o
instanță civilă de drept comun în baza normelor dreptului civil, fapt care a și avut loc.
Asupra recursurilor declarate, a prezentat referință avocatul Pascal
Veronica în interesele părților vătămate Frunză Alexandra, Silistraru Olga, Ursu Ivan,
Ursu Mariana, Șevcenco Ina, Vîrlan Natalia, Vîrlan Egor, Ursu Elizaveta și
Ungureanu Nadejda, care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit
neîntemeiate.
13.1. La fel, referință asupra recursurilor declarate a prezentat și procurorul,
care s-a pronunțat pentru respingerea acestora ca inadmisibile.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele
considerente.
Potrivit art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva
deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică
legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra
tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.
În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea
hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este
nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată
și motivată.
Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că
titularii acestora invocă temeiuri pentru recurs pct.6), 11) alin. (1) art.427 Cod de
procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța
de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, persoana condamnată a
fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de
înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege
sau anulată de un act de amnistie.
Însă recurenții nu au indicat concret care sunt motivele invocate în apel asupra
cărora instanța nu s-a pronunțat, care motivare a soluției contrazice dispozitivul
hotărârii sau este expus neclar, care este eroarea gravă de fapt care a afectat soluția
instanței, prin care hotărâre persoana condamnată a fost judecată anterior în mod
definitiv pentru aceeași faptă, ce cauză de înlăturare a răspunderii penale există, prin
17
care lege nouă sau act de amnistie aplicarea pedepsei a fost înlăturată, or, poziția
instanței de recurs de a suplini din oficiu recursurile recurenților prin constatări
subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile
egalității armelor.
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu
este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale părții apărării cu
circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.
Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
La fel, Colegiul penal reține că recurenții își exprimă dezacordul cu decizia
instanței de apel sub aspectul temeiurilor prevăzute la pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat
pe deplin în esența acțiunilor inculpaților, or, nu a fost stabilită intenția și însușirea
reală a surselor financiare de la părțile vătămate și trecerea ilegală a acestora în
proprietatea inculpaților, nefiind astfel dovedită vinovăția inculpaților în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5) Cod penal.
Verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul conchide
că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției sale a respectat
prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.
Astfel, Colegiul lărgit ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea
descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.11. din prezenta
decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților Condrea Vadim și
Iosipoi Tatiana, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și
prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care
au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și
coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra motivelor pentru
care a respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând
concludent prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute la
art.191 alin.(5) Cod penal.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de instanțele de fond.
Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod
concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite
părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță
(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999, Helle c. Finlandei din
19 decembrie 1997).
18
Art.6 CțEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o
examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu
excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora.
Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art.6
CțEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la
fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct.80-81, Perez c. Franței din 12 februarie
2004, Albina c. României din 28 aprilie 2005).
Totodată, se reține că, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și
reproduse în pct.12., 12.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate pe critica modului în
care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de
procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor,
iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în
urma cercetării tuturor probelor administrate.
Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă
apreciere probelor din dosar.
Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea
este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei
de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și,
astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice
temei legal.
Colegiul penal lărgit respinge argumentul avocatului Ionaș Gheorghe prin care
se susține că, învinuirea înaintată lui Condrea Vadim nu corespunde exigențelor
prevăzute de art.6 alin.(3) lit. a) CțEDO, art.art.23, 26 Constituție, art.art.7, 17, 281
Cod de procedură penală, deoarece nu este indicat concret care este suma însușită de
către inculpați de la fiecare parte vătămată, modalitatea însușirii, timpul cauzării
prejudiciului, iar prin modul de întocmire a învinuirii a fost admisă încălcarea art.6 §
1 CțEDO, or, rechizitoriul corespunde cerințelor art.296 Cod de procedură penală,
fiind indicată modalitatea delapidării averii străine, însușirea ilegală a bunurilor altei
persoane, încredințate în administrarea vinovatului, timpul cauzării prejudiciului, cui
și în ce sumă, iar în ședința de judecată inculpatul a indicat că a primit copia
rechizitoriului, învinuirea fiindu-i clară, nefiind astfel încălcate drepturile
inculpatului.
Referitor la argumentul recurenților prin care se susține că, este ilegală
încasarea de la Condrea Vadim în beneficiul părților vătămate Silistraru Olga,
Ungureanu-Ursu Mariana, Vîrlan Egor, Vîrlan Natalia, Șevcenco Ina, Ungureanu
Nadejda, Ursu Ivan, Mardari Claudia, Glavan Vera, Brumaru Zinaida, Ursu Elizaveta
a prejudiciilor materiale cauzate, din motiv că sumele de bani invocate au fost deja
încasate în ordine civilă de la AEÎ „Dănceni”, fiind astfel admisă dubla încasare a
unor sume bănești, fapt ce constituie o îmbogățire fără justă cauză a părților vătămate,
Colegiul penal lărgit ține să menționeze că acțiunile civile în ordine civilă au fost
depuse de către părțile vătămate până la începerea urmăririi penale, iar hotărârile
19
civile au fost pronunțate pe parcursul urmăririi penale în privința lui Condrea Vadim
și Iosipoi Tatiana.
Astfel, la momentul adoptări hotărârilor civile nu era pronunțată o hotărâre
penală în privința inculpaților în care reclamanții să figureze ca părți vătămate, iar
mijloacele financiare să constituie obiectul infracțiunii.
Deci, odată ce a fost stabilită vinovăția inculpaților în delapidarea averii
străine, instanța în conformitate cu art.385 alin.(1) pct.10), 219, 220 Cod de
procedură penală, s-a expus asupra acțiunilor civile, or, prin hotărârile civile a fost
dispusă încasarea datoriilor din contul AEÎ ,,Dănceni” și nu a inculpaților.
La caz, AEÎ ,,Dănceni” potrivit art.art.449 lit. a), 450 lit. a) Cod de procedură
civilă, este în drept de a se adresa în instanța civilă cu cerere de revizuire a hotărârilor
civile prin care a fost dispusă încasarea datoriilor a părților vătămate în prezenta
cauză penală în privința cărora a fost dispusă încasarea prejudiciului și prin decizia
instanței de apel.
La fel, Colegiul penal respinge argumentul recurenților referitor la faptul că
prin cumularea tuturor sumelor bănești ale părților vătămate indicate în ordonanța de
punere sub învinuire și constatate de instanța de apel, rezultă că presupusul prejudiciu
material cauzat părților vătămate constituie 3 263 510 lei, însă în aceiași învinuire și
faptă constatată de instanța de apel se indică suma de 4 078 930 lei, prin care s-ar fi
cauzat părților vătămate un prejudiciu material în proporții deosebit de mari, deoarece
suma de 4 078 930 lei a fost stabilită prin raportul de expertiză nr.914 din 30.05.2013,
în care este indicat că, depunerile bănești a persoanelor fizice și juridice la AEÎ
,,Dănceni” au fost atrase cu întocmirea contractelor, însă au fost înregistrate doar în
fișele de evidență a depunerilor și dobânzilor aferente, fără să fi fost înregistrate în
casieria asociației și pe conturile corespondente a asociației. Suma depozitelor atrase
de la membrii AEÎ ,,Dănceni” în perioada 2008-2011 conform fișelor de depuneri
constituie sumele de 3 592 430 lei, 29 675 Euro și 1 000 USD echivalentul fiind de
4 078 930 lei (f.d.49-71 vol. V).
În anexa nr.3 a raportului de expertiză enunțat sunt indicate toate sumele și
persoanele care le-au depus, astfel, chiar dacă o parte din aceste persoane nu
figurează în calitate de părți vătămate în cauza penală, raportul de expertiză
stipulează expres suma de 4 078 930 lei care a fost însușită de inculpați.
Tot în acest context, Colegiul penal lărgit respinge argumentul avocatului
Gafton Mihail și inculpatei Iosipoi Tatiana precum că, instanța de apel a trecut cu
vederea faptul că suma creditelor de care au beneficiat membrii asociației și nu le-au
rambursat la asociație constituie 3 922 551 lei și argumentul avocatului Ionaș
Gheorghe că, din conținutul informației prezentate de către reprezentantul AEÎ
„Dănceni” rezultă că societatea dispune de titluri executorii privind încasarea de la
debitorii AEÎ „Dănceni” a sumei de 1 799 064, 66 lei, iar pentru suma de 1 066 497
lei nu pot fi înaintate acțiuni civile deoarece a expirat termenul de prescripție, or
inculpaților le-a fost incriminată însușirea ilegală a mijloacelor bănești încredințate în
administrarea lor, în urma neînregistrării acestor mijloace în casieria asociației și pe
conturile contabile corespondente, pe când părțile vătămate, după cum invocă
recurenții, au datorii față de asociație și nu față de inculpați.
Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea
20
contestată, în această parte, conține motive clare și legale pe care se întemeiază
soluția, că fapta întrunește elementele infracțiunii și că recursurile ordinare sunt
neîntemeiate.
Prin urmare, recursurile de pe rol fiind neîntemeiate, urmează a fi respinse ca
inadmisibile.
În conformitate cu art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul
penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul
Gafton Mihail în numele inculpatei și inculpata Iosipoi Tatiana și de către avocatul
Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Condrea Vadim, cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018, în cauza penală
privindu-i pe Condrea Vadim xxxxx și Iosipoi Tatiana xxxxx.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 noiembrie 2018.
Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti
Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan
/semnătura/ Elena Cobzac
Victor Boico
Iurie Bejenaru
21
30 octombrie 2018 Dosar nr. 1ra-1143/2018
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorului Anatolie Țurcan
Conform art.art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală
în cauza penală privindu-i pe Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana.
Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 01.12.2015, Condrea
Vadim și Iosipoi Tatiana au fost recunoscuți vinovați în baza art.196 alin.(4) Cod
penal, fiindu-le stabilită pedeapsa – amendă câte 1 200 unități convenționale, ce
constituie 24 000 lei.
Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate au fost admise în principiu, urmând
ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța în ordinea procedurii
civile.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018,
a fost casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre,
prin care Condrea Vadim și Iosipoi Tatiana au fost recunoscuți vinovați și
condamnați în baza art.191 alin.(5) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa câte 8 ani
închisoare fiecăruia.
Au fost admise acțiunile civile, dispunându-se încasarea de la inculpați a
sumelor solicitate de părțile vătămate.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30
octombrie 2018, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de
către avocatul Gafton Mihail în numele inculpatei și inculpata Iosipoi Tatiana și de
către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatului Condrea Vadim, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018.
La soluționarea cauzei penale asupra recursului ordinar în cauză, expun opinia
separată reieșind din următoarele considerente.
Consider că instanța de apel insuficient de argumentat a dispus casarea
sentinței și contrar prevederilor art.art.101, 414 Cod de procedură penală, nu a dat
aprecierea fiecărei probe administrate – în susținerea învinuirii înaintate, dar și nu s-a
expus asupra tuturor motivelor invocate în apeluri.
În acest sens, concluziile instanței de apel (pct.23 din decizie), - că ...
declarațiile depuse de către inculpații (Popa Vasile și Bîrcă Petru ?!) ...sunt
declarații ce nu corespund adevărului, nicidecum nu desfășoară motive concrete pe
care s-ar baza aprecierea critică a declarațiilor respective, dar și nu este arătat în ce
anume constă necorespunderea acestor declarații cu starea de fapt a lucrurilor.
Tot la pct.23 din decizia sa, instanța de apel expune că ”...analizând declarațiile
părților vătămate... acestea demonstrează cu certitudine vina inculpaților (Popa Vasile
și Bîrcă Petru), însă de fapt, nu se expune absolut de loc asupra pertinenței acestor
declarații, vizavi de faptul existenței faptei de însușire a mijloacelor bănești, în
mărimea sumei incriminate.
22
Expunând în decizie (pct.7) argumentele invocate de avocatul Ionaș Gheorghe
în numele inculpatului Condrea Vadim, că: 1) ...prin cumularea sumelor bănești
incriminate ca fiind sustrase, în total se constituie suma de 3 263 510 lei, însă instanța
a recunoscut însușirea sumei de 4 078 930 lei, astfel nefiind stabilit în fapt - de la cine
au mai fost însușiți bani în sumă de 815 420 lei; 2) ...din declarațiile părților vătămate
se rezumă că, suma însușirii incriminată inculpaților, se rezumă la împrumuturile
acordate și dobânzile la ele; 3) ...conform listei împrumuturilor acordate, restante –
membrii asociației au de rambursat AEÎ ,,Dănceni” suma de 3 299 551 lei, însă,
potrivit învinuirii înaintate, se incriminează că această sumă a fost însușită de
inculpați; 4) ...societatea dispune de titluri executorii privind încasarea în folosul AEÎ
,,Dănceni” a sumei de 1 799 064 lei, iar pe suma de 1 066 497 lei a expirat termenul
de prescripție pentru adresare în judecată în ordinea procedurii civile; 5)
...inculpatului Condrea Vadim i-a fost incriminată primirea banilor de la deponenți în
perioada februarie-decembrie 2007, când acesta nici nu se afla în țară, - instanța de
apel absolut nici într-un mod nu s-a expus asupra acestor argumente și nici nu a
încercat să le respingă.
La fel, instanța de apel, contrar prevederilor art.414 alin.(5) Cod de
procedură penală, nu a dat o apreciere argumentelor părții apărării referitor la
necorespunderea învinuirii, exigențelor art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția
Republicii Moldova și art.art.7, 17, 281 Cod de procedură penală, deși a menționat la
pct.7 din decizie, că aceste argumente sunt invocate de apelantul Ionaș Gheorghe.
Prin aprecierea eronată și cu caracter de presupuneri, instanța de apel nu doar
că a înfăptuit superficial și incomplet actul de justiție, dar și a admis ca persoanele
inculpate să fie lipsite de posibilitatea de a-și apăra efectiv interesele, astfel, creând
premisele unui viciu fundamental, care afectează soluția adoptată, or, soluția despre
existența faptei infracțiunii, dovedirea vinovăției persoanelor puse sub învinuire, în
mod imperativ trebuie să fie bazată pe norme legale și o argumentare clară.
Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de
admitere a recursurilor ordinare declarate, cu casarea totală a deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2018 și remiterea cauzei la
rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Judecător Anatolie Țurcan
23