2ra-3584/13 — Încasarea sumei

prima instanţă: A. Danilov 2ra-3584/13 instanţa de apel: L. Popova, A. Doga, S. Caitaz ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 împotriva Nataliei Gribova şi Dorin Bînţu cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 20 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 22 iulie 2011, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Gribova şi Dorin Bînţu cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii a indicat că de mai mult timp, în apartamentul nr. 37 din str. Calea Ieşilor 7, mun. Chişinău, unde locuiesc pârâții, nu a fost achitată integral plata pentru serviciile locativ-comunale. Menţionează că pentru perioada 01 iunie 2008 - 01 martie 2011, pârâții au acumulat o datorie în sumă de 12836,31 lei. Susţine că pârâții refuză să achite datoria în mod benevol.

Îşi întemeiază cererea în baza prevederilor art. art. 58, 60, 160 Codul cu privire la locuinţe; art. 512, 514, 572 Codul civil, Regulile provizorii de exploatare a locuinţelor, întreţinere a blocurilor locative şi teritoriilor aferente în Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1224 din 21 decembrie 1998, Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de canalizare şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 şi art. art. 5, 7, 86, 166, 167 CPC. Solicită încasarea de la pârâți a datoriei la plata pentru serviciile locativ- comunale în sumă de 12836,31 lei precum şi a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei reclamantul a depus cerere de majorare a cuantumului acţiunii şi a solicitat de a încasa din contul pârâților în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 datoria pentru serviciile locativ-comunale formată în perioada: 01 iunie 2008 - 01 aprilie 2012 în sumă de 26515,61 lei şi taxa de stat 795,47 lei. În motivarea cererii a indicat că, pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că în anul 2008, la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău a fost deja examinat un litigiu cu participarea aceloraşi părţi şi acelaşi obiect al acţiunii. Indică că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 27 octombrie 2008 a fost încasată din contul Nataliei Gribova datoria pentru serviciile locativ-comunale existente la data de 01 decembrie 2007 în sumă de 7074,09 lei.

Susţine că hotărârea fiind transmisă pentru executare silită a fost executată parţial, debitorul achitând doar suma de 2854,14 lei. Afirmă că deşi examinarea acţiunii prezente durează de ceva timp, totuşi pârâții continuă să nu achite plăţile lunare, suma datoriei în perioada 01 martie 2011 - 01 aprilie 2012 a crescut cu 11005,74 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă, încasat în mod solidar de la Natalia Gribova şi Dorin Bînţu în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 suma de 26515, 61 lei cu titlu de datorie pentru serviciile locativ - comunale pentru perioada 01 iunie 2008 - 01 aprilie 2012 şi cheltuieli de judecată, taxa de stat în sumă de 795,47 lei, iar în total suma de 27311,08 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Natalia Gribova şi Dorin Bînţu şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 13 august 2013, Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti cu remiterea pricinei civile spre rejudecare. Menţionează că decizia integrală a instanţei de apel le-a fost adusă la cunoştinţă la 27 iunie 2013. În motivarea recursului au invocat dezacordul cu hotărârile judecătoreşti recurate, pe care le consideră a fi emise cu grave încălcări atât a normelor de drept procesual cât şi de drept material.

Cu referire la art. 239 CPC, au indicat că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Remarcă că cererea de chemare în judecată a fost înaintată de intimat fără achitarea taxei de stat. Mai mult ca atât, ultimul a solicitat amânarea acestei achitării, invocând starea financiară dificilă, însă instanţa de fond fără a se expune prin încheiere la această cerinţă, prin care ar scuti sau amâna achitarea taxei de stat la depunerea acţiunii, prin hotărâre a încasat de la ei în beneficiul intimatului taxa de stat în mărime de 795,47 lei, care de fapt nu a fost achitată şi nici nu a fost încasată de la ÎMGFL-14, prin hotărârea primei instanţe fiind încălcate prevederile art. 85 alin. (4), 86, 269 CPC.

Mai indică că au fost respinse şi argumentele lor referitor la omiterea de către ÎMGFL-14 a termenului de prescripţie extinctivă prevăzut la art. 267 Cod civil prin motivaţia instanţelor inferioare precum că acţiunea a fost înregistrată în instanţă la data de 22 iulie 2011, iar ÎMGFL-14 solicită încasarea datoriei în perioada ultimelor trei ani. Consideră că intimatul are dreptul să solicite încasarea datoriei pentru perioada de trei ani şi anume din 01 august 2008 - 01 august 2011, sau după înaintarea cererii suplimentare 01 august 2008 - 01 aprilie 2012, perioada în care, potrivit informaţiei despre achitarea serviciilor locativ - comunale prezentate datoria constituie 23467,09 lei (f.d. 6-9, 71-72).

Menționează că ÎMGFL-14 solicită încasarea de la pârâții Natalia Gribova şi Dorin Bînţu a datoriei în sumă de 26 515,61 lei formată în perioada de timp 01 iunie 2008 - 01 aprilie 2012, indicând faptul că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 27 octombrie 2008 de la Natalia Gribova s-a încasat în folosul ÎMGFL-14 datoria în sumă de 7074,09 lei, iar prin suma de 2854,14 lei achitată de pârâtă în perioada de timp octombrie 2008 - 01 septembrie 2009 s-au stins parţial datoriile precedente, care în prezent constituie 4219,95 lei, iar pentru lunile curente careva achitări nu s-au efectuat, cu toate că motivele invocate, la încasarea sumei atât, de ÎMGFL-14 cât şi de instanţa de judecată nu corespund cu datele indicate în înscrisurile prezentate de ÎMGFL-14, suma datoriei încasate fiind majorată.

Afirmă că la data înaintării cererii şi prezentării informaţiei despre achitarea serviciilor locativ - comunale de către locatarul Natalia Gribova intimatul nu a introdus date privind stingerea parţială a datoriei fiind indicat că la 01 ianuarie 2008 pârâta a acumulat o datorie în sumă de 7446,41 lei (f.d. 6). Susţine că potrivit acestui act datoria formată în perioada de timp 01 iunie 2008 - 01 aprilie 2012 constituie 23772,05 lei, fiind diferenţa de cea solicitată cu 2743,56 lei, iar în perioada de timp octombrie 2008 - 01septembrie2009 au fost efectuate achitări în sumă de 2950,36 lei, care de fapt s-au achitat în lunile noiembrie 2008- februarie 2009 şi în august 2009. Achitarea sumei de 2854,14 lei, în contul datoriei încasate prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 27 octombrie 2008 în sumă de 7074,09 lei a fost achitată separat şi nu este reflectată în informaţia despre achitarea serviciilor locativ - comunale, iar prin majorarea sumei datorate solicitate constituie încasarea dublă şi a datoriei încasate prin hotărârea judecătorească precedentă. Mai mult ca atât, în perioada de 01 iunie 2008 - 01 aprilie 2012, perioada pentru care se solicită încasarea datoriei, de către Natalia Gribova a fost achitată suma de 5215,06 lei, care nu a fost calculată în contul stingerii datoriei precedente. Relatează că la emiterea hotărârilor contestate nu au fost luate în consideraţie şi explicaţiile Nataliei Gribova privind dezacordul încasării datoriei acumulate pentru serviciile comunale şi de la Dorin Bînţu.

Indică că din materialele dosarului rezultă că prima instanţă a examinat pricina în lipsa lui Dorin Bînţu, cererea de examinare a cauzei în lipsa sa a fost prezentată de avocatul pârâtei Natalia Gribova, care i-a comunicat că se examinează cauza de încasarea datoriei pentru neachitarea serviciilor comunale de la Natalia Gribova şi prezenţa lui nu este necesară. Susţine că toate citaţiile pentru şedinţele de judecată au fost expediate numai în adresa Nataliei Gribova, iar la adresa lui Dorin Bînţu ap. 417, str. E. Coca 15, mun. Chişinău nu au fost expediate, cu toate că în şedinţa de judecată Natalia Gribova a comunicat că Dorin Bînţu nu locuieşte la adresa indicată în acţiune, iar datoria acumulată pentru serviciile locativ - comunale îi aparţine doar Nataliei Gribova, şi este neîntemeiată acţiunea prin care se solicită încasarea datoriei pentru serviciile comunale şi în privinţa lui Dorin Bînţu, declaraţii care au fost ignorate de prima instanţă (f.d.

82). Totodată, consideră că prima instanţă, în lipsa unei probe ce ar confirma faptul că în perioada de acumulare a datoriilor solicitate spre încasare silită iunie 2008 - aprilie 2012, Dorin Bînţu a locuit în apartamentul nr. 37, str. Calea Ieşilor 7, mun. Chişinău, a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi a dispus încasarea de la ambii pârâți în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 mun. Chişinău a datoriei pentru serviciile comunale în sumă totală de 26515,61 lei şi a taxei de stat în sumă de 795,47 lei. Cu referire la art. 56 din Codul cu privire la locuinţe, au indicat că membrii familiei chiriaşului, care locuiesc împreună cu dânsul, se bucură la fel ca şi chiriaşul de toate drepturile şi le revin toate obligaţiile, ce decurg din contractul de închiriere a încăperii de locuit.

Membrii majori ai familiei poartă răspundere materială solidară cu chiriaşul potrivit obligaţiilor, ce decurg din contractul de închiriere. Dacă cetăţenii, indicaţi în articolul 55 din prezentul Cod, nu mai sânt membri ai familiei chiriaşului, dar continuă să domicilieze în încăperea de locuit, ocupată de dânsul, ei au aceleaşi drepturi şi obligaţii, ca şi chiriaşul şi membrii familie lui. Indică că conform art. 30 Cod civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau principală. Se consideră că persoana îşi păstrează domiciliul atâta timp cât nu şi-a stabilit un altul.

Cu referire la pct. 2 al Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, a indicat că contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă prevede, că locatar - persoană fizică sau juridică ce posedă şi foloseşte, în baza contractului de locaţiune, o încăpere în blocul locativ sau cămin, cu altă destinaţie decât cea de locuinţe ce îi aparţine proprietarului. Mai menţionează că de fapt, Dorin Bînţu a locuit în locuinţa pârâtei Natalia Gribova, apartamentul nr. 37, str. Calea Ieşilor 7, mun. Chişinău, în perioada februarie - august 2008, în baza unui contract de închiriere, potrivit căruia lunar era obligat să achite proprietarului apartamentului - Natalia Gribova, plata lunară pentru chirie şi serviciile comunale, în conformitate cu conturile de plată.

Astfel, la emiterea hotărârii instanţa se bazează în prealabil pe extrasul din fişa de locuinţă, prezentat de intimat, în care nu este indicat pentru ce perioadă de timp este prezentată informaţia (f. d. 4). Afirmă că în vederea constatării faptului domicilierii unui singur locatar în apartamentul nr. 37 din str. Calea Ieşilor 7, mun. Chişinău proprietara apartamentului - Natalia Gribova s-a adresat cu mai multe cereri privind verificarea la domiciliu şi întocmirea procesului - verbal în acest sens, pe care le-a prezentat în instanţa de judecată, însă răspuns la cerere nu a primit cu toate că la domiciliu s-a prezentat de mai multe ori lucrătorul ÎMGFL nr.14 - Ana Starciuc, motive care la fel nu au fost luate în consideraţie de instanţa de judecată (f.d.

131,154, 210, 234). Susţine că ÎMGFL-14 a prezentat informaţia despre achitarea serviciilor locativ – comunale la apartamentul nr. 37 din str. Calea leşilor 7, mun. Chişinău, în perioada iunie 2008 - aprilie 2012, eliberată de ÎM „Infocom”, cât şi procesul - verbal cu privire la contravenţie nr. 2 din 05 mai 2011, care nu conţine informaţii despre alţi locatari, în afară de locatarul Natalia Gribova. Cu referire la art. 241 alin. (5) CPC, a indicat că în motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Susţine că analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii, trebuie să fie clară şi simplă, precisă, concisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Consideră că prin emiterea unei hotărâri superficiale, s-a lezat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, prerogativă care prezumă dreptul la o hotărâre motivată, instanţa judecătorească fiind obligată a se expune asupra tuturor pretenţiilor invocate de către acesta. Menţionează că art. 373 alin. alin. (1) şi (5) CPC prevede că instanţa de apel verifică în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi a obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. Cu referire la art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale susţine că instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze deciziile astfel încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la casaţie, să nu lase părţile într-o stare de incertitudine şi să nu creeze impresia că nu au fost auzite. Principiul procesului echitabil reclamă ca hotărârea să fie motivată, justiţiabilul având posibilitate să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluţie şi să le conteste dacă sistemul prevede o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare punând în pericol dreptul la un proces echitabil (Kaufman contra Belgiei, 1986). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013 a fost expediată în adresa recurenţilor la 18 iunie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire nr. 2395 (f. d. 270), iar ultimii afirmă că decizia integrală a instanţei de apel le-a fost adusă la cunoştinţă la 27 iunie 2013. Astfel se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 13 august 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) al aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Natalia Gribova şi Dorin Bînţu, reprezentaţi de către avocatul Ina Pucas se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan