2ra-1200/17 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-1200/17 Judecătoria Cahul Judecător: Evgheni Bancov Curtea de Apel Cahul Judecători: Movilă Vitalie, Veleva Nina şi Dvurecenschii Evghenii ÎNCHEIERE 09 august 2017 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru şi Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bunescu Constantin, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud - Vest împotriva lui Bunescu Constantin, cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 09 februarie 2017, prin care apelul declarat de Bunescu Constantin a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Cahul din 19 octombrie 2016, ACONSTATAT: La 13 septembrie 2016, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud – Vest a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bunescu Constantin, cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea pretenţiilor a indicat că contrar prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatoriei de asistenţă medicală, Bunescu Constantin nu a achitat prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, pentru anii 2013, 2014 şi 2015 acumulînd o datorie ce constituie la 15 august 2016 sumei de 20530,25 lei. A mai invocat reclamanta că la 28 octombrie 2015, în adresa pîrîtului a fost expediată o înştiinţare nr. 17/49, comunicîndu-i-se debitorului despre achitarea datoriei. Solicită Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud – Vest, încasarea din contul lui Bunescu Constantin, în beneficiul companiei suma de 20530,25 lei. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 19 octombrie 2016, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud - Vest împotriva lui Bunescu Constantin, cu privire la încasarea datoriei.

S-a dispus încasarea din contul lui Bunescu Constantin, în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud - Vest, suma de 20530,25 lei – cu titlu de datorie. S-a dispus încasarea din contul Bunescu Constantin, în beneficiul statului suma de 615,91 lei – cu titlu de taxa de stat (f.d. 17, 23-24). Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune se încadrează în prevederile Legii. La 14 noiembrie 2016, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Bunescu Constantin, a declarat apel. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 09 februarie 2017, a fost respins apelul declarat de Bunescu Constantin, fiind menţinută hotărîrea Judecătoria Cahul din 19 octombrie 2016 (f.d. 49, 50-56). Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant sunt neîntemeiate şi nu şi-au găsit reflectarea în probele acumulate la materialele dosarului. Astfel, instanţa de apel a indicat că prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural, în consecinţă adoptînd o hotărîre întemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanţei de apel, la 11 aprilie 2017, Bunescu Constantin, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanțe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului a invocat că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a apricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curţii de Apel Chişinău, prin care la 13 februarie 2017 a fost expediată copia decizie instanţei de apel în adresa părţilor. La 06 aprilie 2017, Bunescu Constantin a depus o cerere la Judecătoria Cahul prin care a solicitat permisiunea de a face cunoştinţă cu materialele 2 dosarului, la aceeaşi dată recepţionînd şi copia deciziei instanţei de apel.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. La 22 mai 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar la 20 iunie 2017, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa prin care intimata Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Sud - Vest a solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate 3 sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Bunescu Constantin asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bunescu Constantin ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Recursul declarat de Bunescu Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4