2ra-14/18 — Recunoaşterea nulităţii actului juridic

Prima instanță: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-14/18 Judecător: L. Holeviţcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Negru DECIZIE 21 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea Luiza Gafton, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Marciuc Angela, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir împotriva Angelei Marciuc cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 23 martie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir şi s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 mai 2016, c o n s t a t ă: La 20 mai 2013, Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir au depus cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Marciuc, prin care au solicitat recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chişinău, încheiat la 16 ianuarie 2013 între Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir şi Marciuc Angela, autentificat și înregistrat sub nr. 322 de notarul public Stog Maria. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că până la 16 ianuarie 2013, au fost proprietarii apartamentului nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chişinău. Menţionează reclamanţii că Bucataru Vladimir, din cauza stării de sănătate, din 30 noiembrie 1997 se află în Internatul Psihoneurologic din s. Cocieri, iar Bucataru Valentina este pensionară şi locuiește singură, fiind îngrijită de un asistent social din mun.

Chişinău, sect. Râşcani. Susțin că la 08 decembrie 2012, asistentul social i-a făcut cunoştinţă Valentinei Bucataru cu pârâta Marciuc Angela, pe care a descris-o ca fiind o persoană decentă şi religioasă. Invocă că reclamanta a primit-o pe Marciuc Angela să locuiască în apartamentul său. 1 Relatează reclamanţii că pârâta a convins-o pe Bucataru Valentina, că ultima din motivul stării sănătății, ar avea nevoie de o îngrijire specială, permanentă. Ulterior Bucataru Valentina i-a propus pârâtei să scrie pe numele Angelei Marciuc un testament prin care să-i testeze apartamentul său, în schimb ultima urmând să o îngrijească până la sfârșitul vieții, însă Angelei Marciuc nu i-a convenit varianta întocmirii unui testament şi la rândul său i-a propus încheierea a unui contract de înstrăinare a bunului cu condiţia întreținerii pe viață.

Accentuează, că reclamanta a fost de acord să încheie contractul indicat, deoarece i s-a promis o îngrijire decentă şi locuirea în apartamentul său până la moarte. Astfel, la 10 ianuarie 2013, Bucataru Valentina împreună cu Marciuc Angela s-au prezentat la Bucataru Vladimir, aflat în Internatul Psihoneurologic, din s. Cocieri, unde l-au convins pe ultimul de faptul că mama sa Bucătaru Valentina are nevoie de o îngrijire permanentă. Ulterior, Bucataru Vladimir a fost condus în mun. Chişinău, la notar, unde a semnat procura pe numele mamei sale Bucataru Valentina. Precizează reclamanţii că la 16 ianuarie 2013, Bucataru Valentina și Marciuc Angela au mers la notar și au semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil.

Indică că Bucătaru Valentina a crezut că a semnat contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață. A menționat că este vorbitor de limbă rusă și că nu a înțeles nimic din ceea ce a vorbit notarul în timpul încheierii contractului. Invocă că reclamanta împreună cu pârâta au locuit până la mijlocul lunii aprilie 2013, moment în care pârâta a plecat sub pretextul că are nevoie să prelucreze grădina sa din s. Stăuceni, unde locuiește fiul ei minor. Pe parcurs, fiind vizitată de o vecină care a văzut copia contractului încheiat. Traducând textul acestuia vecina i-a explicat că de fapt a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare apartamentul nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun.

Chişinău, prin care reclamanta s-a obligat să elibereze spațiul locativ în timp de o zi, fără a-i fi acordat un alt spaţiu locativ. Indică reclamanţii că la 16 ianuarie 2013, contractul nominalizat a fost înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Chişinău, fiind deschisă altă carte de imobil. Susţine reclamanta că pentru rezilierea contractului de vânzare-cumpărare în mod benevol, pârâta i-a cerut 6 000 lei - cheltuieli pentru perfectarea contractului și suma de 4 000 lei - cheltuieli pentru îngrijirea acordată, care de fapt nu a fost. Afirma reclamanta că nu are nici o protecţie, iar în orice moment apartamentul litigios poate fi vândut de către pârâtă, respectiv, la această vârstă înaintată poate rămâne fără spaţiu locativ, iar pentru întreţinerea, ea nu are decât pensia lunară în mărime de 600 lei.

Solicită reclamanţii recunoașterea nulității contractul de vânzare-cumpărare, care a fost încheiat prin dol. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 mai 2016, cererea de chemare în judecată depusă de Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir 2 împotriva Angelei Marciuc cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chişinău din 16 ianuarie 2013 a fost respinsă (f.d.152, f.d.153-f.d.157, volumul I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2017, a fost admis apelul declarat de Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir. S-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 mai 2016, s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care: Cererea depusă Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir împotriva Angelei Marciuc cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, s-a admis.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie 2013, încheiat între Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir şi Marciuc Angela, prin care a fost vândut apartamentul nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chişinău (f.d.8, f.d. 8-17, volumul II). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 iunie 2017 Marciuc Angela a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2017, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 mai 2016. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că instanța de apel a apreciat probele arbitrar, a aplicat eronat normele de drept material.

A menționat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie 2013 încheiat între Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir şi Marciuc Angela, prin care a fost vândut apartamentului nr.x din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chişinău, a fost încheiat cu respectarea legislației și este perfect legal. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost recepționată de recurent la 15 mai 2017 (f.d.20, volumul II), recursul Angelei Marciuc se consideră declarat în termen. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 decembrie 2017, recursul declarat de către Marciuc Angela împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 23 martie 2017, a fost considerat admisibil.

La data de 15 decembrie 2017, Bucataru Vladimir prin intermediul cancelariei a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău. În şedinţa publică din 14 februarie 2018, recurenta Marciuc (Raicu) Angela şi reprezentantul recurentei avocatul Scrob Mihail (mandatul nr.1159373, f.d.50, volumul II) au susținut pe deplin recursul, au solicitat anularea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii instanţei de fond. Intimatul Bucataru Vladimir şi reprezentantul acestuia, avocatul Doroncean Olesea (mandatul nr.0563614, f.d.189, volumul I) nu au recunoscut recursul din motivele expuse în referinţă, au solicitat respingerea acestuia, cu menţinerea 3 deciziei instanţei de apel.

Audiind opinia participanţilor la proces, examinând argumentele invocate în cererea de recurs şi referinţă în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel și hotărârii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanța din următoarele considerente: Conform art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţând pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Conform alin. (5) al aceluiaşi articol, temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Colegiul, reţine că Bucătaru Valentina și Bucătaru Vladimir pretind anularea contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie 2013, invocând ca temei de nulitate - prevederile art. 228 Cod civil. Potrivit art. 228 Cod Civil, actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte.

(2) Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe, se putea aştepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări. (3) În cazul în care dolul este comis de un terţ, actul juridic poate fi anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a ştiut sau trebuia să ştie despre dol. Conform art. 216 Cod civil, actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de codul civil, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). Colegiul, reține că potrivit contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie 2013, Bucataru Valentina a vândut Angelei Marciuc apartamentul nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun.

Chişinău, contra sumei de X euro, banii fiind achitați anterior semnării contractului și anume suma de X lei. Colegiul, constată că în afară de contractul menționat, la materialele dosarului nu se regăsesc alte probe ce ar demonstra ferm faptul transmiterii mijloacelor bănești sau din contra ar demonstra că mijloacele bănești nu au fost transmise. În speță, aceasta fiind o circumstanță importantă, pornind de la care 4 instanța urma să efectueze analiza contractului contestat prin prisma condițiilor de valabilitate stabilite de lege. În susținerea poziției sale Bucataru Valentina a invocat că avea intenția să încheie un contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și nu un contract de vânzare-cumpărare, însă pe motiv că nu cunoaște limba de stat nu a înțeles ce fel de contract a semnat.

Aceste argumente la fel, reieșind din materialele dosarului nu au fost nici confirmate și nici infirmate prin careva probe. Colegiul, constată că contractul litigios a fost autentificat de notarul public Stog Maria, însă aceasta nu a fost atras în proces. Potrivit art. 50 alin. (2) al Legii cu privire la notariat, persoana care desfăşoară activitate notarială are obligaţia de a explica părţilor sensul şi importanța proiectului actului juridic şi de a verifica conformitatea conținutului lui cu intențiile reale ale părţilor şi dacă nu este în contradicţie cu legislaţia. Reieșind din prevederile normei menționate, Colegiul conchide că în situația în care reclamanta susține că a avut intenția să încheie un contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și nu un contract de vânzare-cumpărare, atragerea notarului în proces a fost obligatorie.

Mai mult, eventual în cazul declarării nulității contractului contestat în baza motivelor invocate de reclamant, ulterior notarul ar putea fi atras la răspundere pentru încălcarea obligațiilor sale indicate în Legea cu privire la notariat. Respectiv în prezenta cauză fiind indirect afectate drepturile și interesele notarului public Stog Maria. Astfel, acesta urma a fi atras în proces pentru a avea posibilitatea să-și apere interesele și totodată pentru a depune explicații cu referire la circumstanțele cauzei, care în opinia Colegiului au rămas neclare. Conform art. 67 alin. (1) şi (2) CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influențeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi.

Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. Potrivit art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare, soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanților, copârâţilor şi intervenienților. Colegiul, conchide că în speță au fost aplicate eronat normele de drept procedural indicate, pe cale de consecință survenind necesitatea remiterii cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că prima instanţă, a omis să atragă în proces notarul public Stog Maria în calitate de intervenient accesoriu, după caz, fiind constatată într-o manieră certă aplicarea eronată de către instanţele ierarhic inferioare a normelor de drept procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Marciuc Angela, de a casa integral decizia Curții de Apel Chişinău din 23 martie 2017 şi hotărârea 5 Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 mai 2016, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanţele ierarhic inferioare urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul participanţilor la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Marciuc Angela. Se casează decizia Curții de Apel Chişinău din 23 martie 2017 și hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 mai 2016, emise în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bucataru Valentina şi Bucataru Vladimir împotriva Marciuc Angelei cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chişinău sediul Rîşcani, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Iuliana Oprea Luiza Gafton Ion Druţă 6