3ra-1498/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1498/18 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău (L. Holeviţcaia) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (A. Albu, A. Toderaş, Eg. Bejenaru) ÎNCHEIERE 12 decembrie 2018 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nina Vascan examinând cererea depusă de către Serghei Mocanu cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia pentru etică şi disciplină, intervenienţi accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria şi Lapteacru Petru cu privire la contestarea deciziei c o n s t a t ă: La data de 16 iunie 2015, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia pentru etică şi disciplină cu privire la contestarea deciziei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 18 mai 2015 Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a emis o decizie în privinţa dânsului, prin care s-a constatat în acţiunile lui abatere disciplinară gravă, lipsa reputaţiei ireproşabile, cu deciderea aplicării sancţiunii disciplinare sub formă de retragere a licenţei XXXXX pentru exercitarea profesiei de avocat. A explicat că la data de 21 mai 2015 a depus cerere prealabilă la Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, solicitând anularea deciziei din 18 mai 2015, ca fiind emisă ilegal şi neîntemeiat, însă prin decizia pârâtei din 22 mai 2015, aceasta a fost respinsă ca nemotivată.

A susţinut reclamantul că decizia din 18 mai 2015 a fost emisă de către Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu încălcarea legislaţiei în vigoare, în special a prevederilor Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 şi Statutului profesiei de avocat, aprobat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova nr. 302 din 29 ianuarie 2011. Astfel, conform art. 57 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la avocatură, retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat se efectuează în temeiul ar.

25 alin. (1). Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură, licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul: a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancţiuni disciplinare; b) exercitării 1 profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit; c) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat; d) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat; e) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei; f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului; g) rămânerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului; h) pierderii de către avocat a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat; i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică; j) neindicării, în contractul de asistenţă juridică,

a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate. Prevederi similare se conţin şi în art. 30 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, aprobat de Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova nr. 302 din 29 ianuarie 2011. Aşadar, normele de drept citate supra cert, exhaustiv şi imperativ enumeră condiţiile de retragere a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, pe când pârâta contrar acestora, i-a retras licenţa în baza unui temei care de fapt nici nu este prevăzut de lege pentru a fi tras la răspundere disciplinară, şi anume lipsa reputaţiei ireproşabile a avocatului. Afară de aceasta, reieşind din dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, petiţiile referitoare la acţiunile avocaţilor, precum şi informaţia cu privire la abaterile disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, se examinează de către Comisia pentru etică şi disciplină.

În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului. Totodată, art. 48 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat, stipulează că Comisia pentru etică şi disciplină examinează abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile Legii, ale Statutului profesiei, Codului deontologic, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit Legii.

Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul Statut care prevede expres o astfel de calificare. Din conţinutul normelor de drept sus-enunţate rezultă, că Comisia pentru etică şi disciplină examinează abaterile disciplinare săvârşite doar de către avocaţii înscrişi în Lista avocaţilor, care au dreptul de a exercita profesia de avocat. A precizat că Comisia pentru etică şi disciplină a examinat petiţiile lui Eugeniu Colisnicenco, Marcel Balagura, Mariei Bădărău şi Petru Lapteacru, în care se descriu nişte fapte ce se presupune că ar fi fost săvârşite de către el până la data de 26 mai 2011, adică în perioada când dânsul încă nu deţinea licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat.

Pe lângă acestea, prin decizia din 18 mai 2015, Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldovan l-a tras repetat la răspundere disciplinară pentru aceleaşi fapte (pct. 102-107 din decizie), ce au stat la baza emiterii deciziei din 14 mai 2012, şi anume acţiuni nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei, existenţa abaterii disciplinare grave, lipsa reputaţiei ireproşabile, care ulterior a fost anulată prin hotărârea din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, irevocabilă. 2 A relatat că puterea lucrului judecat res judicata pro veritate habetur a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.

A reţinut că efectul „lucrului judecat” al unei hotărâri judecătoreşti are două accepţiuni: 1) stricto sensu – semnifică autoritatea de lucru judecat, care face imposibilă judecarea unui litigiu nou între aceleaşi părţi, pentru acelaşi obiect, cu aceeaşi cauză; 2) sensu lato – semnifică puterea lucrului judecat, care presupune că hotărârea beneficiază de o prezumţie irefragabilă că exprimă adevărul şi că nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre. Suplimentar, a indicat reclamantul că conform art. 48 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat, cercetarea se efectuează numai după informarea avocatului cu privire la obiectul cercetării disciplinare dedus din conţinutului plângerii, petiţiei ori al sesizării.

A invocat că Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, contrar prevederilor art. 48 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat, nu i-a comunicat despre obiectul petiţiilor nr. G/638 din 07 august 2014 şi nr. G/808 din 08 decembrie 2014 depuse de către Balagura Marcel şi E. Lupuşor, fapt despre care a anunţat comisia prin cererea nr. 56-15 din 25 februarie 2015. La fel, din copiile extraselor proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova din 07 iulie 2014, 09 septembrie 2014, 24 septembrie 2014, 13 octombrie 2014, 31 octombrie 2014, 24 noiembrie 2014, 08 decembrie 2014, 28 ianuarie 2015, 25 februarie 2015, 24 aprilie 2015 şi din 18 mai 2015, rezultă că au fost examinate doar plângerile nr. G/425 din 11 martie 2014, nr. G/523 din 22 mai 2014, nr. G/461 din 27 martie 2014, nr. G/502 din 06 mai 2014 şi nr. G/598 din 07 iulie 2014, pe când, în decizia din 18 mai 2015, se descriu fapte care au fost invocate numai de către petiţionarul E. Lupuşor.

Distinct de aceasta, din extrasul procesului-verbal al şedinţei Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova din 18 mai 2015, rezultă că membrul delegat al comisiei – Roman Zadoinov, a raportat cinci plângeri, iar ulterior a indicat că în procedura sa se află în număr de şapte. Subsidiar, a reiterat că tot în procesul-verbal al şedinţei Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova din 18 mai 2015, s-a raportat 8 episoade de încălcări disciplinare în privinţa sa, însă în decizia integrală din 18 mai 2015, acestea deja nu se mai regăsesc. A stabilit reclamantul că, contrar prevederilor art. 56 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova nu i-a cerut explicaţii în scris privind faptele invocate în petiţiile nr. G/638 din 07 august 2014 şi nr. G/808 din 08 decembrie 2014 depuse de către E. Lupuşor şi M. Balagura.

De asemenea, cu încălcarea dispoziţiilor art. 48 alin. (9), (11) şi (14) din Statutul profesiei de avocat, membrul delegat al Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova – Roman Zadoinov, nu a întocmit o notă în scris în care să fie consemnate faptele, probele administrate, poziţia avocatului cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerilor, Comisia examinând plângerile în lipsa unei note şi unor probe veridice, soluţionarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere disciplinară şi să dea explicaţii nemijlocit Comisiei, a avut loc în absenţa sa, nefiind citat în modul corespunzător pentru şedinţa din 18 mai 2015. Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a încălcat inclusiv şi procedura de examinare a cauzei disciplinare prevăzută de art. 48 alin. 3 (16) din Statutul profesiei de avocat, care stipulează că şedinţa comisiei pentru etică şi disciplină nu este publică, iar lucrările şedinţei se consemnează într-un proces-verbal, însă pârâta a făcut publică şedinţa din 24 septembrie 2014, cu înregistrarea video al acesteia şi ulterior postată pe pagina web www.curaj.tv.

Afară de aceasta, contrar prevederilor art. 48 alin. (18) din Statutul profesiei de avocat, Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova nu i-a comunicat despre emiterea deciziei din 18 mai 2015, care i-a fost expediată abia la 25 iunie 2015, deşi acesta a fost expediată spre executare la Ministerul Justiţiei la 10 iunie 2015. Cu atît mai mult, Comisia nu i-a examinat cererile din 24 martie 2015, prin care a solicitat recuzarea membrilor săi V. Tăbîrţă şi I. Ţurcanu, care la 24 septembrie 2014 s-au expus anticipat opinia în public despre faptele procedurii şi soluţia care urmează să fie adoptată de către comisie, fapt ce se confirmă prin înregistrarea video postată pe saite-ul www.curaj.tv.

La emiterea deciziei contestate au fost încălcate şi prevederile art. 58 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură şi art. 48 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de avocat, potrivit căror, procedura disciplinară nu poate fi intentată, iar cea intentată se clasează, dacă din momentul comiterii abaterii a trecut un an. În acest caz nu se ia în calcul perioada pierderii temporare de către avocat a capacităţii de muncă, aflării acestuia în concediu şi timpul aflării cauzei în procedura disciplinară. Astfel, termenul de tragere a lui la răspunderea disciplinară la data de 18 mai 2015 era deja expirat. În contextul expus, a cerut Mocanu Serghei anularea deciziei din 18 mai 2015 a Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, prin care a fost sancţionat disciplinar prin retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 2163 din 26 mai 2011. Prin încheierea din 26 ianuarie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău, au fost atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria şi Lapteacru Petru. Prin hotărârea din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, acţiunea lui Mocanu Serghei a fost admisă şi s-a anulat decizia din 18 mai 2015 a Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, prin care s-a constatat în acţiunile lui Mocanu Serghei abatere disciplinară gravă, lipsa reputaţiei ireproşabile, cu aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa acestuia prin retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocatXXXXX, ca fiind emisă contrar legii. La data de 22 martie 2016, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova prin intermediul reprezentantului său Cojocaru Adrian a declarat apel împotriva hotărârii din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău, iar la 18 aprilie 2016, şi Bădărău Maria a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe. Prin încheierea din 28 iunie 2017 a Curţii Supreme de Justiţie, a fost admisă cererea lui Mocanu Serghei privind strămutarea cauzei la o altă instanţă de judecată egală în grad, prezenta cauză civilă, fiind strămutată pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Bălţi. Prin decizia din 08 mai 2018 a Curţii de Apel Bălţi, au fost respinse apelurile declarate de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova prin intermediul reprezentantului său Cojocaru Adrian şi Bădărău Maria, şi s-a menţinut hotărârea din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău.

4 Ambele instanţe de judecată ierarhic inferioare şi-au motivat soluţiile prin faptul că legislaţia în vigoare, în special art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 şi art. 30 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011, prevede o listă exhaustivă a temeiurilor de retragere a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, însă Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor în decizia din 18 mai 2015 nu a indicat nici un temei legal sub incidenţa căruia se încadrează cele 8 cazuri examinate, concluzionând, la general la pct. 117 a deciziei contestate, fără o anumită argumentare, că reclamantul Mocanu Serghei a admis abateri disciplinare care atrag după sine sancţionarea disciplinară în privinţa acestuia conform art. 57 din Legea cu privire la avocatură, cu retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat în temeiul art. 25 alin. (1) lit. e), f) şi i) din legea enunţată.

Au conchis instanţele de judecată că pârâta de fapt nici nu a examinat fondul litigiului, decizia de sancţionare disciplinară a lui Mocanu Serghei, cu lipsirea acestuia de dreptul de a exercita profesia de avocat prin retragerea licenţei acestuia XXXXX fiind expuse doar argumentele plângerilor, lista înscrisurilor care au fost prezentate de către petiţionari, fără însă a se expune clar şi explicit asupra faptei ce i se incriminează reclamantului şi încadrarea juridică a acesteia, documentele ce o confirmă, precum şi perioada comiterii presupusei încălcări.

Le fel, au precizat instanţele de judecată ierarhic inferioare că pârâta în decizia din 18 mai 2015 a indicat ca temei juridic de retragere a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat – lipsa reputaţiei ireproşabile a avocatului, care nici nu este prevăzut în art. 25 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002 şi art. 30 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat nr. 302 din 29 ianuarie 2011. Afară de aceasta, în decizia contestată Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova s-a expus asupra faptelor invocate de către petiţionari ce au avut loc în perioada anilor 2004, 2005 şi 2009, pe când licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat a fost eliberată lui Mocanu Serghei la 26 mai 2011, prin urmare, pârâta a examinat abaterile disciplinare ce nu au fost săvârşite de către avocatul care nu era înscris în Lista avocaţilor ce au dreptul de a exercita profesia de avocat.

De asemenea, au mai reţinut instanţele de judecată ierarhic inferioare că pârâta în decizia contestată la pct. 106 şi 107 a admis încălcarea principiului res judecată, or, prin hotărârea din 23 ianuarie 2013, menţinută prin decizia din 30 mai 2013 a Curţii de Apel Chişinău şi decizia din 21 mai 2014 a Curţii Supreme de Justiţie, a fost anulată ca ilegală decizia Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova din 14 mai 2012, prin care s-a recunoscut că în acţiunile lui Serghei Mocanu, la obţinerea licenţei, există abatere disciplinară şi s-a stabilit sancţiune disciplinară sub formă de retragere a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, însă necătând la toate acestea Comisia pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din nou l-a sancţionat pe reclamant, inter alia, şi pentru accederea în profesia de avocat, cu folosirea datelor şi actelor cu infamaţii denaturate.

În ce priveşte argumentul reprezentantului Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova – Cojocari Adrian precum că lipsa reputaţiei ireproşabile a avocatului este o caracteristică, instanţele de judecată ierarhic inferioare au menţionat că nu ţine de competenţa Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova de a stabili caracteristicile avocaţilor, dar de a constata abaterile disciplinare şi sancţionare acestora, în baza legii, în cazul în care faptele invocate în plângeri într-adevăr s-au adeverit. 5 Iar, referitor la argumentul Mariei Bădărău precum că Mocanu Serghei nu merită să fie avocat, având un comportament neadecvat ca persoană şi specialist, precum şi că în toate litigiile la care a participat ultimul nu a avut câştig de cauză, instanţele de judecată l- au considerat declarativ, neavând un suport juridic probatoriu.

La data de 30 august 2018, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 08 mai 2018 a Curţii de Apel Bălţi şi a hotărârii din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. În susţinerea recursului a indicat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei instanţei de apel, invocând că Curtea de Apel Bălţi a examinat superficial prezenta speţă, cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. La data de 10 octombrie 2018, în adresa intimatului Mocanu Serghei şi intervenienţilor accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria şi Lapteacru Petru au fost expediate copiile recursului declarat de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţelor.

La 07 noiembrie 2018, Marcel Balagura a depus referinţă, solicitând admiterea recursului declarat de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova şi casarea deciziei din 08 mai 2018 a Curţii de Apel Bălţi şi a hotărârii din 21 martie 2016 a Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acţiunii ca neîntemeiată, invocând că instanţele de judecată ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea, în special dispoziţiile art. 48 alin. (7), (11), (14), (16) şi art. 61 din Statutul profesiei de avocat, precum şi nu au dat aprecierea corespunzătoare probelor din dosar. Alte referinţe nu au fost depuse.

La data de 11 decembrie 2018, Mocanu Serghei a depus cerere cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în vederea verificării constituţionalităţii prevederilor art. 25 alin. (1) lit. f) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, şi anume – „încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului”, cu sesizarea în acest sens a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea lui Serghei Mocanu cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 121 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituţională.

La ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa nu este în drept să se pronunţe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiţii: a) obiectul excepţiei intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie; b) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu; 6 c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile contestate.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condiţiile specificate la alin. (2), instanţa refuză ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu fondul cauzei. Instanţa de judecată poate ridica excepţia de neconstituţionalitate doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curţii de apel a fost declarată admisibilă conform legii.

Completul reţine că la data de 09 februarie 2016 Curtea Constituţională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 2 ”Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituţia Republicii Moldova (excepţia de neconstituţionalitate) (sesizarea nr. 55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenţei incertitudinii privind constituţionalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluţionarea unei cauze aflate pe rolul său, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituţională.

Astfel, conform § 79-80 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) şi lit. g) din Constituţie, controlul concret de constituţionalitate pe cale de excepţie constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva legislatorului însuşi, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituţionale sunt încălcate. Curtea a menţionat că dreptul de acces al cetăţenilor prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate la instanţa constituţională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeaşi Hotărâre, Curtea a reţinut că judecătorul ordinar nu se va pronunţa asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii cu Constituţia a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiţii: (1) obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie; (2) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu. (3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei; (4) nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituţionalităţii normelor contestate constituie competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale, or, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părţilor sesizarea Curţii Constituţionale, decât doar în condiţiile menţionate la paragraful 82. Excepţia de neconstituţionalitate care întruneşte aceste condiţii poate fi ridicată în faţa oricărei instanţe.

Aşadar, întru ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu sesizarea Curţii Constituţionale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condiţiilor strict-obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă şi § 82 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 09 februarie 2016 În circumstanţele expuse, şi verificând întrunirea de către titularul cererii privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a exigenţilor evidenţiate supra, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 7 atestă că la cazul speţei lipsesc temeiuri de a admitere a cererii respective depusă de către Serghei Mocanu, deoarece recursul declarat de către Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova împotriva deciziei din 08 mai 2018 a Curţii de Apel Bălţi, prin prisma art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, este considerat inadmisibil.

Or, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată doar dacă cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curţii de apel a fost declarată admisibilă conform legii. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea lui Mocanu Serghei privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale, urmează a fi respinsă.

În conformitate cu art. 121 şi art. 269-270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de către Mocanu Serghei cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi sesizarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Comisia pentru etică şi disciplină, intervenienţi accesorii Colisnicenco Eugeniu, Balagura Marcel, Bădărău Maria şi Lapteacru Petru cu privire la contestarea deciziei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nina Vascan 8