ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.11.2018

1ra-1914/2018 — art.321 CP

HOTĂRÂRE
23.11.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.321 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.8,10,16 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1914/2018 — art.321 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1914/2018

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Gaina Rodica în numele inculpatului Albu Ion, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 mai 2018, în cauza penală în privința lui

Albu Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 321 Cod penal la 3 ani închisoare.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa

stabilită s-a adăugat parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți din

20.06.2014, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 10 ani 6 luni închisoare, cu executarea

în penitenciar de tip închis.

și executând pedeapsa în penitenciarul nr. 11 Bălți, amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan

cel Mare 78a, la data de 12 iunie 2017, aproximativ la 14:00, aflându-se cu alți deținuți

în celula nr. 4, instigând pe ceilalți deținuți la dezordini în masă, a aprins cu ajutorul

brichetei o pernă și câteva cârpe, contrar Statutului executării pedepsei de către

condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 583 din 26.05.2006, care

prevede că, deținuții sunt obligați să se abțină de la acțiuni sau activități care ar crea

dificultăți la îndeplinirea obligațiunilor de serviciu ale personalului penitenciarului,

intenționat prin acțiuni violente nu s-a supus cerințelor legale ale angajaților

Penitenciarului, și anume de a se calma și stinge focul, continuând să fie agresiv,

numind pe colaboratorii Penitenciarului nr. 11 mun. Bălți cu cuvinte necenzurate.

1

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 321 Cod penal, conform

indicilor calificativi: „Nesupunerea prin violență cerințelor legitime ale administrației

penitenciarului, săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”.

acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, argumentând, că prin

înregistrarea video și declarațiile martorilor nu se confirmă vinovăția lui în comiterea

infracțiunii imputate, deoarece el se afla singur în celulă.

Totodată, a considerat că i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră pentru cele

săvârșite, menționând că a aprins perna ce-i aparține, și nu este averea statului.

respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, cu menținerea hotărârii atacate.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

inculpatului Albu Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal.

Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în

săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin

cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de către

instanța de fond și verificate de către instanța de apel, astfel, reținând că, prima instanță

a făcut o analiză amplă a probelor cercetate, iar concluziile privind vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui rezultă din probele

administrate, cărora le-a fost dată o apreciere legală sub toate aspectele, complet și

obiectiv.

Referitor la argumentele inculpatului, precum că a incendiat perna în semn de

protest, deoarece nu cunoștea motivul pentru care era deținut în izolatorul disciplinar,

și din motiv că în izolator nu erau condiții normale, instanța de apel le-a considerat

neîntemeiate, or, inculpatul putea primi răspuns la aceste întrebări prin mijloace legale,

însă acesta a recurs la acțiuni violente de nesupunere față de personalul

penitenciarului.

La fel, ca nefondate au fost respinse și argumentele inculpatului referitor la faptul

că a incendiat perna și îmbrăcămintea sa personală și nu cea oferită de penitenciar, or,

instanța de apel a menționat că, prin aceste acțiuni, inculpatul a pus în pericol atât viața

și sănătatea sa, cât și a altor persoane ce se aflau în penitenciar, iar în afară de aceasta,

manifestând un comportament agresiv, i-a numit pe colaboratorii penitenciarului cu

cuvinte injurioase și i-a amenințat cu răfuială fizică, prin ce a înjosit demnitatea

acestora.

Cu referire la motivul invocat de apelant, precum că i-a fost aplicată o pedeapsă

prea aspră pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a considerat că este nefondat,

or, verificând legalitatea pedepsei stabilite, a reținut că, prima instanță a respectat

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, de

circumstanțele cauzei, de consecințele survenite în urma săvârșirii infracțiunii, de

personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat și a comis prezenta

infracțiunea în perioada executării pedepsei în penitenciar, de influența pedepsei

asupra corectării vinovatului, de comportamentul acestuia în cadrul examinării cauzei

2

și de atitudinea lui față de cele comise, întemeiat a considerat că corectarea și

reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea acestuia de societate,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, care va atinge scopul pedepsei penale.

atacată, la 24 iulie 2018, cu recurs ordinar de către avocatul Gaina Rodica în numele

inculpatului, care invocând temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8)

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, pct. 10) – s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, pct. 16) Cod de procedură penală - norma de drept aplicată

în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior

de către Curtea Supremă de Justiție, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În susținerea solicitărilor sale, recurentul relevă că, instanțele de fond și-au bazat

hotărârile în exclusivitate pe declarațiile martorilor acuzării, care sunt colaboratori ai

penitenciarului, iar alți martori, inclusiv și deținuții celulei nr. 4, nu fost audiați, deci

poziția lor nu a fost cercetată.

În opinia apărării, cauza a fost cercetată unilateral, doar în baza probelor

prezentate de acuzare și cercetate în instanța de fond, or, la judecarea apelului nu au

fost prezentate probe noi, care ar demonstra vinovăția inculpatului, astfel ultimului i-a

fost îngrădit accesul la justiție, la un proces echitabil și contradictoriu, prin ce au fost

încălcate normele procedurale și normele internaționale de examinare a unei cauze

penale și în acest sens, fiind notificate pct.14.5 și 14.6 din Hotărârea nr.10 a Plenului

Curții Supreme de Justiție.

La fel, consideră că, în speță, este aplicabil și temeiul prevăzut la pct.16) alin. (1) al

art.427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel incorect a aplicat

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, examinând cauza contrar dispozițiilor

Hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005, cu

modificările și completările ulterioare.

declarat de avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului, solicitând inadmisibilitatea

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

8.1. Colegiul penal, lecturând recursul declarat de partea apărării, constată că

aceasta își exprimă dezacordul său cu hotărârea de condamnare a inculpatului Albu Ion

pentru infracțiunea imputată în baza art. 321 Cod penal, deoarece în acțiunile acestuia

nu sunt întrunite elementele infracțiunii, invocând temeiului de drept prescris în art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

3

În acest sens, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Albu Ion a fost recunoscut vinovat

și condamnat de prima instanță în baza art. 321 Cod penal, conform indicilor

calificativi: „Nesupunerea prin violență cerințelor legitime ale administrației

penitenciarului, săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”, soluție

menținută de către instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Albu Ion

în săvârșirea infracțiunii constatate, deoarece la judecarea apelului declarat de inculpat,

a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414

alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din

prezenta decizie soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu

o consideră necesară.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

8.2. În ce privește alegațiile avocatului recurent, precum că, inculpatului i-a fost

îngrădit accesul la justiție, la un proces echitabil și contradictoriu, invocând că, cauza a

fost cercetată unilateral, doar în baza probelor prezentate de acuzare și cercetate în

instanța de fond, or, la judecarea apelului nu au fost prezentate probe noi, care ar

demonstra vinovăția inculpatului, prin ce au fost încălcate normele procedurale și

normele internaționale de examinare a unei cauze penale și în acest sens, fiind

notificate pct.14.5 și 14.6 din Hotărârea nr.10 a Plenului Curții Supreme de Justiție,

Colegiul penal le consideră nefondate, or, din analiza materialelor dosarului se constată

că, în speță, nu a fost pronunțată hotărâre de achitare, ca ulterior, la judecarea cauzei în

instanța de apel, acuzatorul de stat să solicite audierea inculpatului și să prezinte în

ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului.

4

Totodată, instanța de recurs menționează că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar alin. (3)

al art.413 Cod de procedură penală, stipulează că, instanța de apel, la cererea părților,

poate cerceta suplimentar probele administrate în primă instanță și poate administra

probe noi.

Așadar, instanța de apel a respectat aceste prevederi, or, în hotărârea sa a relevat

că: „În ședința instanței de apel, partea apărării, care cere achitarea inculpatului, deși

consideră că inculpatul este nevinovat, însă nu a solicitat reluarea cercetării

judecătorești, audierea martorilor în instanța de apel conform regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în prima instanță și cercetarea suplimentară a probelor prezentate

la materialele cauzei. Reiese că partea apărării a fost de acord cu declarațiile martorilor,

precum și cu probele prezentate de partea acuzării în ședința instanței de fond.” (f.d.163-

164). Acest fapt, fiind confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată întocmit în

instanța de apel, or, careva cereri sau demersuri din partea inculpatului sau a

avocatului acestuia nu au fost înaintate. (f.d.160-161)

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide că, în speță, inculpatului

Albu Ion nu i-a fost lezat dreptul la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

8.3. Referitor la temeiul de drept prevăzut la pct.10) alin. (1) al art.427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal constată că acest temei doar este indicat de către

avocat în recursul declarat, însă nu este argumentat în acest sens, astfel, instanța de

recurs nu se va expune asupra acestui temei, deoarece nu este clară poziția părții

apărării referitor la pedeapsa stabilită inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, în

condițiile când în recurs apărarea solicită achitarea inculpatului.

8.4. În ce privește temeiul de drept prevăzut de pct.16) alin. (1) al art.427 Cod de

procedură penală, indicat de către partea apărării în recursul declarat, Colegiul penal

subliniază că aceste temei poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în

hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior

de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre

unificarea practicii judiciare.

În acest sens Colegiul penal menționează că la invocarea temeiului respectiv de

drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire

la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze

anterioare a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză.

Mai mult, se mai reține și faptul că, în spețe care pun problema divergenței de

jurisprudență, rolul Curții nu este acela de a constata din oficiu asupra căror cauze s-a

aplicat diferit normele de drept, ci acestea trebuie să fie indicate expres în textul

recursului, pentru a fi supuse verificării.

Prin urmare, Colegiul conchide că motivarea recursului avocatului prin prisma

pct. 16) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală se consideră necorespunzătoare

potrivit cerințelor avute în vedere de legislator la stabilirea acestui temei de recurs.

5

8.5. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul

Gaina Rodica în numele inculpatului Albu Ion se declară inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gaina Rodica în numele

inculpatului Albu Ion împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

30 mai 2018, în cauza penală în privința lui Albu Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 23 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Boico Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-23
0,95
1ra-1435/18 — Art. 201 1 alin. 3 lit. a Cp
Dosarul nr. 1ra-1435/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 23 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena şi Boico Vi
CSJ 2018-09-26
0,95
1ra-1491/2018 — art. art. 287 alin. 2 lit. b, 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1491/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, a examinat admisibilitatea
CSJ 2020-03-18
0,94
1ra-588/2020 — art. 186 al. 2 lit. d, CP
Dosarul nr. 1ra-588/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 18 martie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie examinând admi
CSJ 2019-11-13
0,94
1ra-1549/2019 — art. 201/1 alin. 1 lit. b, 320/1 CP
Dosarul nr. 1ra-1549/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în prin
CSJ 2019-07-19
0,94
1ra-704/19 — Art. 27, 145 alin. 2 lit. e1 Cp
Dosarul nr. 1ra-704/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: președinte: Timofti Vladimir judecători: Toma Nadejda, Ţurcan Anatolie, Cobzac Elena,
Sursă