3ra-1319/19 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1319/19 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C.Roșca) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila) ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2019 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gabura Ruslan împotriva Inspectoratului General al Poliţiei cu privire la anularea parţială a ordinului de sancționare disciplinară, modificarea sancţiunii disciplinare şi restabilirea în funcţie, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Gabura Ruslan, c o n s t a t ă La 12 septembrie 2018, avocatul Cebotari Andrei în interesele lui Gabura Ruslan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei cu privire la anularea parţială a ordinului nr. 388ef din 20 august 2018 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a subofiţerului patrulare al Plutonului Edineţ, Briceni, Ocniţa al Companiei de patrulare nr. 2 Bălţi a Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Naţional de Patrulare, agent Ruslan Gabura”, modificarea sancţiunii disciplinare, precum şi restabilirea în funcţie.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 07 noiembrie 2016, a încheiat contractul individual de muncă nr. 13406 cu Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei, fiind angajat în funcţia de Inspector inferior patrulare. A invocat că, la 20 august 2018, de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei a fost emis ordinul nr.388 din 20 august 2018 cu privire la sancţionarea disciplinară a subofiţerului patrulare al Plutonului Edineţ, Briceni, Ocniţa al Companiei de Patrulare nr.2 Bălţi al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Naţional de Patrulare, agent Ruslan Gabura, prin care a fost sancţionat disciplinar cu concediere.

A susținut că în motivarea ordinului, a fost indicat precum că, în baza raportului înregistrat cu numărul 1766, conducerea Inspectoratului Naţional de Patrulare a dispus desfăşurarea anchetei de serviciu în vederea elucidării circumstanţelor pretinselor încălcări disciplinare admise de către subofiţerul patrulare al Plutonului Edineţ, Ocniţa, Briceni al Companiei de patrulare nr.2 Bălţi a Inspectoratului Naţional de Patrulare, agent Ruslan Gabura. În cadrul anchetei s-a constatat că, în perioada de timp 07.08.2018, ora 17:00 - 08.08.2018, ora 08:00, potrivit dislocaţiei forţelor şi mijloacelor Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Naţional de Patrulare, agentul Ruslan Gabura a fost implicat în serviciul de patrulare auto pe teritoriul raionului Edineţ.

În pofida faptului că, a fost cunoscut cu graficul de serviciu, acesta, contrar prevederilor art.50 lit. s) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi ale art. 9 alin.(2) lit. d) din Codul muncii, fără a avea motive întemeiate şi fără a informa despre motivul neprezentării, nu s-a prezentat la serviciu, fapt constatat de către conducerea Plutonului Edineţ, Ocniţa, Briceni, în cadrul instrucţiunii angajaţilor ce urmau să exercite serviciul de la ora 17:00. Fiind contactat telefonic, de către comandanţii sus-numiţi, precum şi de către alţi angajaţi ai Plutonului Edineţ, Ocniţa, Briceni, reclamantul Ruslan Gabura nu a răspuns la apelurile telefonice.

Fapta lui Gabura Ruslan a fost calificată în conformitate cu prevederile pct. 39 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, drept abatere disciplinară. Conform pct. 39 din Statutul disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fapta (acţiune sau inacţiune) a funcţionarului săvârşită cu vinovăţie, prin care, au fost încălcate prevederile prezentului Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicţiile şi incompatibilităţile statuate de legislaţia în vigoare, ordinele şi dispoziţiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidenţă se înscrie specificul funcţiei, precum şi cerinţele fişei postului deţinut.

Conform prevederilor art.86 alin.(l) lit.h) din Codul muncii, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă, constituie temei pentru concediere. Gabura Ruslan, pe marginea respectivului caz a oferit explicaţiile, recunoscând vina. A declarat reclamantul că nu este de acord cu ordinul de concediere din poliţie, deoarece la data de 07.08.2017 s-a adresat la medic pentru îngrijiri, din motiv că a suferit un accident în urma lucrului cu aparatul pentru metal. Prezentându-se la medic, acesta s-a plâns că în urma lucrului cu aparatul pentru metal, a suferit un accident care s-a soldat cu pătrunderea în ochi a unei schije de metal prezentând lăcrimări fapt ce se confirmă prin certificatul medical, şi ulterior cu prescrierea unei reţete pentru urmarea unui tratament.

A menționat că nu s-a prezenta la serviciu la data de 07.08.2018, din motive obiective. Nu a avut posibilitatea de a comunica cu superiorii săi în acea zi din motiv că se simţea rău. A afirmat că a recunoscut vinovăţia, însă doar în partea ce ţine de faptul că, nu a întreprins toate măsurile pentru a anunţa superiorii despre faptul că, nu se va putea prezenta în acea zi la serviciu, nu şi în absenţa fără nici un temei la serviciu.

2 A solicitat anularea parţială a ordinului nr. 388ef din 20 august 2018, cu privire la sancţionarea disciplinară a subofiţerului patrulare al Plutonului Edineţ, Briceni, Ocniţa al Companiei de patrulare nr. 2 Bălţi al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Naţional de Patrulare, agent Ruslan Gabura, prin care, a fost sancţionat disciplinar cu concediere, modificarea ordinului nr. 388 din 20 august 2018 cu modificarea sancţiunii disciplinare „concediere” cu sancţiunea disciplinară mai blândă „mustrare aspră”, precum şi restabilirea în funcţie. Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de Gabura Ruslan și s-a menținut hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că aplicabilă speţei este Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, în calitate de lege specială, Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 09.07.2013, Codul de etică şi deontologia al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc. Astfel, potrivit art. 53 din Legea sus-enunţată, se consideră abateri disciplinare acţiunile sau inacţiunile poliţistului prin care se încalcă prevederile legii, ale altor acte normative, restricţiile şi interdicţiile stabilite, clauzele contractului individual de muncă, cerinţele fişei postului, prevederile Codului de etică şi deontologie al poliţistului.

Totodată, conform art. 55 din Legea nr. 320 din 27 decebrie 2012, sancţiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului numai după efectuarea anchetei de serviciu privitor la abaterea disciplinară. La examinarea abaterii disciplinare, audierea poliţistului şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Poliţistul în privinţa căruia se desfăşoară ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, să solicite şi/sau să prezinte probe în apărare. La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior de către poliţist, de împrejurările în care a fost săvârşită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise.

Pentru o singură abatere disciplinară se aplică o singură sancţiune disciplinară. Faptele care constituie abateri disciplinare, modul de aplicare, atenuare şi ridicare a sancţiunilor disciplinare sunt prevăzute în Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat de Guvern. Conform punctului 8 subpunctul 2) din Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013, poliţiştii sunt obligaţi să se conducă, în exercitarea atribuţiilor, de legislaţia în vigoare, asigurând îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa poliţiei.

De asemenea, conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) şi c) a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa poliţiei şi să execute la timp şi întocmai atribuţiile conform funcţiei deţinute.

3 În corespundere cu prevederile art. 50 lit. s) ale Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcţionarul public cu statut special este obligat să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu recompensarea timpului lucrat, potrivit legislaţiei. În aceeaşi ordine de idei, conform prevederilor art. 86 alin. (1) lit. h) al Codului muncii, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă, constituie temei pentru concediere.

Instanța de apel a reținut că în virtutea funcţiei pe care o deţinea apelantul Gabura Ruslan, fiind funcţionar public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acesta nu numai că nu s-a prezentat la serviciu fără careva motive întemeiate, dar nici nu a anunţat la serviciu despre imposibilitatea prezentării sale la serviciu şi nici nu a răspuns la apelurile telefonice a şefilor şi colegilor săi, prin ce a manifestat o încălcare vădită a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, art. 50 lit. s) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi art. 9 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, prin urmare sancţiunea disciplinară aplicată corespunde faptei comise.

La 30 august 2019 prin intermediul oficiului poștal a depus recurs avocatul Dumitru Marco în interesele recurentului Gabura Ruslan solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. 4 Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntârziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 03 iulie 2019, iar la 31 iulie 2019 a fost recepționată de avocatul Dumitru Marco în interesele recurentului Gabura Ruslan, conform avizului de recepție, astfel, cererea de recurs depusă la data de 30 august 2019, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2, 3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul 5 Dumitru Marco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secţiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. 6 În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) şi 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Gabura Ruslan, reprezentat de avocatul Dumitru Marco se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru 7