2rh-93/21 — Recunoașterea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2rh–93/21 ÎNCHEIERE 13 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron examinând cererea de recuzare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru, înaintată de Ursu Nicolae, de la examinarea cererii de revizuire depuse de Ursu Nicolae împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție prin care au fost respins recursul declarat de către Ursu Nicolae și menținută decizia din 24 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 22 decembrie 2012, Ursu Nicolae s-a adresat în instanţă cu o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursu Sava și Ursu Alexandru cu privire la declararea nulităţii contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.

La 31 martie 2014, Ursu Nicolae a mai înaintat o cerere de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Ursu Sava și Ursu Alexandru, intervenienți accesorii Ursu Victor și Ursu Vladimir cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate și determinarea cotelor părți reale din bunul imobil și din autovehicul. La 14 decembrie 2015, Ursu Nicolae a depus cerere de concretizare împotriva lui Ursu Sava, Ursu Alexandru, Ursu Radu, intervenienți accesorii Ursu Larisa, Ursu Victor, Ursu Vladimir, notarul public Șevciuc Victor, cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, recunoașterea dreptului de proprietate prin moștenire, determinarea cotelor părți reale și împărțirea în natură a imobilului și a autovehiculul de model „VAZ 2107”, declararea nulității contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și a contractului de donație.

La 19 mai 2017, Ursu Nicolae a înaintat încă o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ursu Alexandru și Ursu Radu, intervenient accesoriu notarul public Izdebschi Natalia cu privire la constatarea nulității actului juridic – testamentul cu nr. 1290, întocmit la 20 martie 2015. La 23 octombrie 2017, reclamantul a înaintat cerere de concretizare, prin care a formulat aceleași solicitări ca și în cererea de concretizare depusă la data de 14 1 decembrie 2015, împotriva lui Ursu Sava, Ursu Alexandru, Ursu Radu, intervenienți accesorii Ursu Larisa, Ursu Victor, Ursu Vladimir, notarul public Șevciuc Victor cu privire la recunoașterea faptului acceptării succesiunii; recunoașterea dreptului de proprietate prin moștenire; determinarea cotelor părți reale și împărțirea în natură a imobilului și a autovehiculului; declararea nulității contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață și a contractului de donație.

Prin hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), acțiunea înaintată de Ursu Nicolae a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Ursu Nicolae și menținută hotărârea din 10 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curţii Supreme de Justiţie, recursul declarat de Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul Hriplivaia Valentina, a fost respins. La 19 iulie 2021, Ursu Nicolae, reprezentat de avocatul Hriplivaia Valentina, a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea lui să fie admisă integral.

La 08 octombrie 2021, Ursu Nicolae a depus o cerere de recuzare în privința judecătorilor Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru. În motivarea cererii de recuzare a indicat că nu are și nu poate avea încredere în judecătorii recuzați, este total dezamăgit în instanțele judecătorești, or ultima lui speranță în soluționarea favorabilă a cauzei civile care îl vizează, a fost spulberată prin respingerea recursului declarat prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție. Mai mult, a menționat că același complet de judecată a mai examinat anterior o cauză civilă în privința imobilului din str. XXXX, 12, mun. Chișinău și trebuia să se abțină de la examinarea cauzei. Totodată, în viziunea lui Ursu Nicolae emiterea hotărârilor favorabile părții adverse este influențată de o persoană care protejează pârâții, care în mod deschis intervenea atât în instanța de apel, cât și în instanța de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, din următoarele considerente. Conform art. 50 alin. (1) lit. a), e) al Codului de procedură civilă, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă la judecarea anterioară a cauzei a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Potrivit art. 118 alin.(1) al Codului de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor sale, iar conform art. 52 alin. (2) al Codului de procedură civilă cererea de recuzare trebuie să fie motivată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme 2 de Justiţie a constatat cu certitudine că temei de recuzare a judecătorilor Svetlana Filincova, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru este faptul că, în opinia revizuentului Ursu Nicolae, ar fi influențați de persoane care protejează interesele părții adverse în proces. La fel, Ursu Nicolae a considerat că participând anterior la examinarea unei cauze legate de imobilul din str. XXXX, 12, mun.

Chișinău, judecătorii recuzați sunt în imposibilitate să participe la examinarea prezentei cauze. În această ordine de idei, Colegiul reține că, temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției. Cu referire la argumentele revizuentului, privind imparțialitatea judecătorilor la examinarea cauzei civile, Colegiul menționează că, dubiile sau suspiciunile cu privire la obiectivitatea și nepărtinirea magistratului nu pot servi drept argument justificat întru recuzarea acestora, atâta timp cât nu există fapte dovedite care să dea naștere la îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea lor.

Totodată, argumentele invocate în această privință, de fapt, sunt percepute de către Colegiu ca un dezacord al revizuentului cu soluția dată de către completul care a examinat recursul, iar o cerere de recuzare nu poate îngloba forma unei căi de atac asupra incidențelor procedurale prevăzute de art. 440 al Codului de procedură civilă. Cu referire la argumentele lui Ursu Nicolae ce țin de așa-numita influență din partea unor persoane interesate asupra magistraților Curții Supreme de Justiție, Colegiul reține că după cum s-a specificat anterior, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă, inclusiv la înaintarea unei cereri de recuzare, fapt omis de către revizuent.

În privința declarațiilor lui Ursu Nicolae că anterior judecătorii recuzați au participat la examinarea unei cauze în privința imobilului nominalizat, Completul evidențiază că nici în susținerea acestei poziții nu au fost prezentate probe din care ar fi putut să fie stabilite circumstanțe importante speței. Totuși, potrivit bazei de date publice a Curții Supreme de Justiție, se atestă existența unor cauze civile examinate anterior cu participarea lui Ursu Nicolae și altor persoane, inclusiv părți în prezenta cauză, însă obiectul cauzelor vizate este diferit de la caz la altul, circumstanță care nu poate fi încadrată în prevederile art. 50 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă.

Prin urmare, reținând că nu au fost prezentate careva probe plauzibile în susținerea argumentelor ce ar pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie le respinge ca declarative. În această ordine de idei, după cum indică şi jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului, imparțialitatea în mod normal denotă absența prejudecății sau părtinirii, existenta sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Curtea a făcut distincție între o abordare subiectivă şi o abordare obiectivă. În ceea ce privește al doilea test, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite şi care pot trezi dubii în ceia ce privește imparțialitatea.

3 De altfel Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului promovează constant principiul aparenţei de imparţialitate, conform căruia esenţial în derularea unui proces echitabil nu este credinţa de imparţialitate a celui ce judecă, ci percepţia în acest sens a celui judecat. Prin urmare, Colegiul conchide că, în speță nu au fost constate careva circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, iar raportând circumstanţele constatate la prevederile legale enunţate, se apreciază drept neîntemeiată cererea revizuentului Ursu Nicolae de recuzare a judecătorilor Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru.

În conformitate cu art. 52, art. 53, art. 269-270 ale Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : Se respinge cererea înaintată de Ursu Nicolae cu privire la recuzarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, Galina Stratulat și Iurie Bejenaru. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron 4