2ac-219/21 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-219/21 ÎNCHEIERE 4 decembrie 2021 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron examinând cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Comisia Electorală Centrală împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2, terți Partidul Politic ,,Șor”, Marina Tauber, Inspectoratul de Poliție Bălți, Nicolai Grigorișin și Arina Spătaru cu privire la obligarea emiterii actului administrativ, c o n s t a t ă: La 2 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2, terți Partidul Politic ,,Șor”, Marina Tauber, Inspectoratul de Poliție Bălți, Nicolae Grigorișin şi Arina Spătaru cu privire la obligarea Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 de a emite hotărârea privind anularea înregistrării concurentului electoral al Partidului Politic ,,Șor” – Marina Tauber,

candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021 și turul doi din 05 decembrie 2021. Prin hotărârea din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central, s-a admis acțiunea și s-a obligat Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 să emită hotărâre cu privire la anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic ,,Șor” – Marina Tauber, candidat pentru funcția de primar al mun. Bălți la alegerile locale noi din 21 noiembrie 2021 și turul doi din 05 decembrie 2021. La 4 decembrie 2021 Nicolae Grigorișin a depus apel împotriva hotărârii din 04 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central.

La 4 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus apel împotriva hotărârii din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central. La 4 decembrie 2021 reprezentantul cu drept de vot consultativ al terților Partidul Politic ,,Şor” şi Marina Tauber, Vadim Banaru a depus apel împotriva hotărârii din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central. 1 La 4 decembrie 2021, candidatul la funcția de primar al municipiului Bălţi din partea Partidului Politic ,,Şor” – Marina Tauber a depus apel împotriva hotărârii din 4 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălţi, sediul Central.

La 4 decembrie 2021, Partidul Politic ,,Şor” și candidatul acestuia la funcția de primar al municipiului Bălţi – Marina Tauber, reprezentați de avocații Aureliu Colenco, Denis Calaida şi reprezentantul cu drept de vot consultativ – Vadim Banaru au depus cerere cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă și art. 198 alin. (3) lit. a) din Codul administrativ. La 4 decembrie 2021 Marina Tauber a depus cerere de recuzare judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh.

În susținerea cererii de recuzare, a invocat faptul că membrii completului de judecată nr. 2, în componența judecătorilor Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh, urmează a fi înlăturați de la examinarea cererii de strămutare, întrucât au emis decizia asupra încheierii din 3 decembrie 2021 a Curţii de Apel Chişinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ înaintată de către Partidul Politic ,,Şor” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind contestarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021 cu privire la controlul reflectării veniturilor şi cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic „Şor” în campania electorală aferentă alegerilor locale noi, pentru perioada de până la 30 noiembrie 2021. La fel, a indicat că există dubii rezonabile şi împotriva judecătorului Tamara Chişca-Doneva, din motiv că anterior aceasta a emis hotărâri defavorabile PP „Şor”, iar acest fapt suscită neîncrederea în ceea ce priveşte nepărtinirea judecătorului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea de recuzare înaintată judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca- Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. În temeiul art. 49 alin. (1) și (2) Cod administrativ, într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acţioneze persoanele care: a) înseşi au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sînt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfăşoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen.

Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituţie de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acţionat în mod similar în afara calităţii lor funcţionale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se 2 bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populaţie sau grup profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză. La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei.

Conform alin. (2) lit. b), c) și d) al aceluiași articol, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acţionează pentru autoritatea publică: şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură; şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative. În corespundere cu prevederile art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Articolul 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluţionării cererii de abţinere de la judecată şi efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 şi 54. În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiţii esenţiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privinţa judecătorului şi anume: recuzarea trebuie să fie motivată şi poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei în fond. După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 4 decembrie 2021 Marina Tauber, a înaintat recuzare judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh.

În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că propunerea de recuzare înaintată de Marina Tauber, este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh, fiind invocat că aceştia nu sunt imparţiali deoarece au emis decizia asupra încheierii din 3 decembrie 2021 a Curţii de Apel Chişinău, prin care s-a declarat inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ înaintată de către Partidul Politic ,,Şor” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind contestarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.188 din 1 decembrie 2021 cu privire la controlul reflectării veniturilor şi cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic „Şor” în campania electorală aferentă alegerilor locale noi, pentru perioada de până la 30 noiembrie 2021. Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 3 conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a-i afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorii recuzaţi nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare,

întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea judecătorului. Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorilor nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor şi cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“. În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului recuzat, Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorului și a inadmisibilității participării acestuia la judecarea cauzei. Totodată, nu poate fi admisă cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, întrucât aceasta nu face parte din completul de judecată care examinează cererea de strămutare.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh. 4 În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Marina Tauber cu privire la recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Tamara Chişca-Doneva, Maria Ghervas, Nina Vascan şi Victor Burduh. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iurie Bejenaru judecătorii Nicolae Craiu Aliona Miron 5