3-34/24 — Anularea deciziei Comisiei de evaluare

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1075 din 01 august 2016, Valeriu Sîrbu a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

La 15 decembrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Comisiei independente de evaluare lista candidaților pentru funcţia de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

Prin decizia nr. 23 din 09 decembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a procurorilor a decis că candidatul nu întrunește criteriul de integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

La 17 decembrie 2024, Valeriu Sîrbu, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus prin intermediul poștei electronice, iar la 18 decembrie 2024 pe suport de hârtie, cerere de contestare împotriva deciziei nr. 23 din 09 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la 1 funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

La 18 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat- aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Oxana Parfeni, care face parte din Completul de judecată special în componența judecătorilor: Ion Malanciuc, președinte, Diana Stănilă și Oxana Parfeni, iar judecător supleant fiind Lilia Roic- Botezatul.

Prin încheierea judecătorului raportor din 20 decembrie 2024, Oxana Parfeni, inter alia s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de către Valeriu Sîrbu, s-au informat participanții că contestația va fi examinată în ședință publică pe 16 ianuarie 2025, începând cu ora 13:30, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău) și s-a explicat participanților că aceștia urmează să expedieze Curții Supreme de Justiție prin e-mail, cu cel puțin 3 zile până la data ședinței, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum şi orice probe sau înscrisuri suplimentare.

La 13 ianuarie 2025, reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama, a depus prin intermediul poștei electronice două cereri de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de către Valeriu Sîrbu împotriva deciziei nr. 23 din 09 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

În conformitate cu art. 14 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, la 17 ianuarie 2025, recuzarea înaintată judecătorului Ion Malanciuc a fost repartizată separat, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Conform fișei de repartizare, recuzarea înaintată judecătorului Ion Malanciuc a distribuită judecătorului raportor Diana Stănilă.

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 06 februarie 2025 pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Ion Malanciuc. Fiind legal citați, nici reclamantul Valeriu Sîrbu, nici reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Zama, nu s-au prezentat la ședința de judecată, nu au comunicat Completului de judecată special motivul neprezentării. Reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat examinarea cererilor de recuzare în lipsa sa. LEGISLAȚIA

Articolul 14 alin. (4) și (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că: „(4) În cazul abţinerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalţi membri ai completului special, 2 cu substituirea membrului a cărui abţinere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abţinere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant... (6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, şi nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

Art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ prevede că: „(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50... (3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 49 din Codul administrativ statuează că: „(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit). (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil. 3

Art. 50 din Codul administrativ prevede că: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65/2023 stipulează că: „În cazul în care buna funcționare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, iar judecătorii temporar transferaţi revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

Avocatul Vitalie Zama a considerat că prin această modalitate, în prezent, este afectată independența judecătorului Ion Malanciuc, atât pe criteriu de termen dependent de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de comportament decizional, or, tot Consiliul Superior al Magistraturii, care l-a transferat temporar, va decide în final după evaluarea Comisiei vetting dacă judecătorul a promovat testul de etică.

Reprezentantul reclamantului a invocat dezideratele Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 12 mai 2016 statuate în pct. 46, potrivit cărora „având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție de instanță supremă de drept comun, unica instanţă judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curții Supreme de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție.

Avocatul Vitalie Zama a indicat că, în privința detașării judecătorilor, Legea prevede expres că „judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Institutului Național al Justiției sau al subdiviziunii Ministerului Justiției care asistă Agentul Guvernamental.” Astfel, potrivit Legii nr. 544/1995, ierarhia națională a instanțelor judecătorești este următoarea: Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătorii. Iar promovarea unui magistrat în cadrul sistemului judecătoresc are loc în format etapizat, ierarhic superior (vertical). Respectiv, mecanismul promovării dintr-o instanță ierarhic inferioară într-o instanță ierarhic superioară este precedat de un concurs, o evaluare, iar detașarea unui judecător nu poate fi realizată decât în Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Justiție, Ministerul Justiției și nicidecum nu în Curtea Supremă de Justiției.

Complementar, avocatul Vitalie Zama a invocat că, în condițiile reglementate de art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, magistrații transferați temporar în cadrul Curții Supreme de Justiție nu vor fi supuși procedurii de evaluare (vetting), drept măsură de stimulare pentru detașarea temporară la Curtea Supremă de Justiție, vor examina contestațiile depuse de candidați care nu au promovat procesul de evaluare pre-vetting, dar și vor examina recursuri în pofida calității de facto de judecători ai instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

Astfel, în opinia avocatului Vitalie Zama, având în vedere statutul Curții Supreme de Justiție, de instanță supremă de drept comun, unica instanţă judecătorească de acest grad, instituția transferului nu are incidență în situația judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În cazul în care intervine vacanța funcției pentru un judecător al Curții Supreme de Justiție, locul acestuia nu poate fi ocupat 5 prin transfer de un judecător de la o altă instanță. Cauzele lui ar putea fi preluate doar de către un alt judecător de la Curtea Supremă de Justiție sau de un nou judecător numit de Parlament pentru această funcție.

Reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, prin cererea din 06 februarie 2025, a solicitat respingerea cererilor de recuzare depuse de reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al judecătorului Ion Malanciuc la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe ierarhic inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr. 65/2023 nu ridică dubii de imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la aceste norme, avocatul Vitalie Zama nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial cauza de contencios administrativ intentată la contestația lui Valeriu Sîrbu.

Completul de judecată special reține că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc se referă, în esență, la inadmisibilitatea de principiu a participării acestora la examinarea oricăror contestații depuse împotriva deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr. 26/2022, deoarece nu sunt judecători plenipotențiari ai Curții Supreme de Justiție.

Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Avocatul Vitalie Zama nu contestă faptul că în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost afectată grav ca urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai acestei instanțe. Ei nu neagă nici faptul că judecătorul Ion Malanciuc a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii și că corespundea la data hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii criteriilor legale de ocupare a funcției de 6 judecător al Curții Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț public și cu acordul judecătorilor.

Avocatul Vitalie Zama pun în discuție legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională prin decizia nr. 100 din 10 august 2023 a declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituționalității articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023. Instanța constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune în discuție independența judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă. La moment, articolul 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu și este opozabil tuturor. Completul de judecată este surprins că, în pofida acestor fapte, reclamantul Valeriu Sîrbu, care este procuror, dar și reprezentantul acestuia, care este avocat de profesie, nu au făcut referire în cererea de recuzare la decizia nr. 100, chiar dacă aceasta a fost adoptată cu mai mult 1 an până la depunerea cererii de recuzare.

Avocatul Vitalie Zama susține că judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. Ei nu au susținut în niciun fel această alegație. Transferul temporar la Curtea Supremă de Justiție este efectuat de către Consiliului Superior al Magistraturii, care este garantul independenței judecătorilor. Judecătorii transferați beneficiază de aceleași garanții de independență ca și ceilalți judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11-lea judecător al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de independență.

Completul de judecată special notează că argumentul cu privire la inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr. 26/2022 de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost examinat și respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte de dispoziție emise până la formularea cererii de recuzare de către reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din 23 februarie 2024 în cauza nr. 3rh-39/23, încheierile din 08 aprilie 2024 și 18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, încheierea din 04 iulie 2024 în cauza nr. 3-9/24, încheierea din 13 septembrie 2024 în cauza nr. 3-11/24, încheierile din 13 septembrie și 16 septembrie 2024 în cauza nr. 3-24/24, încheierea din 17 septembrie 2024 în cauza nr. 3-20/24, încheierea din 24 septembrie 2024 în cauza nr. 3-17/24, dar și încheierile din 10 octombrie 2024, 11 octombrie 2024 și 15 octombrie 2024 în cauza nr. 3-25/24.

Avocatul Vitalie Zama a mai susținut că judecătorul recuzat nu poate participa la examinarea cauzei pe motiv că nu a fost supus evaluării conform Legii nr. 65/2023. Însă, prezentul litigiu se referă la o decizie a Comisiei de evaluare a 7 procurorilor, emisă în temeiul Legii nr. 26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiţie examinează contestațiile împotriva deciziilor defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3 judecători şi un judecător supleant. Judecătorii şi judecătorul supleant sunt desemnați de președintele Curţii Supreme de Justiţie. Legea nr. 26/2022 nu interzice judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să facă parte din acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.

Completul de judecată special consideră că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Ion Malanciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.

În conformitate cu art. 14 alin. (4) și (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, art. 49, art. 50, art. 195, art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, precum şi art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererile de recuzare înaintate de către reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama, judecătorului Ion Malanciuc de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de către Valeriu Sîrbu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Lilia Roic-Botezatu Diana Stănilă 8