3-34/24 — Anularea deciziei Comisiei de evaluare

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1075 din 01 august 2016, Valeriu Sîrbu a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

La 15 decembrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Comisiei independente de evaluare lista candidaților pentru funcţia de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

Prin decizia nr. 23 din 09 decembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor”, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, Comisia de evaluare a procurorilor a decis că candidatul nu întrunește criteriul de integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriului de integritate etică și, prin urmare, nu promovează evaluarea.

La 17 decembrie 2024, Valeriu Sîrbu, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, a depus prin intermediul poștei electronice, iar la 18 decembrie 2024 pe suport de hârtie, cerere de contestare împotriva deciziei nr. 23 din 09 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la 1 funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

La 18 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod automat- aleatoriu spre examinare judecătorului raportor Diana Stănilă, care face parte din Completul de judecată special în componența judecătorilor: Diana Stănilă, președinte, Diana Stănilă și Diana Stănilă, iar judecător supleant fiind Lilia Roic- Botezatul.

Prin încheierea judecătorului raportor din 20 decembrie 2024, Diana Stănilă, inter alia s-a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, contestația formulată de către Valeriu Sîrbu, s-au informat participanții că contestația va fi examinată în ședință publică pe 16 ianuarie 2025, începând cu ora 13:30, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție (str. Petru Rareș, 18, mun. Chișinău) și s-a explicat participanților că aceștia urmează să expedieze Curții Supreme de Justiție prin e-mail, cu cel puțin 3 zile până la data ședinței, sub sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile, precum şi orice probe sau înscrisuri suplimentare.

La 13 ianuarie 2025, reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama, a depus prin intermediul poștei electronice două cereri de recuzare a judecătorului Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de către Valeriu Sîrbu împotriva deciziei nr. 23 din 09 decembrie 2024 a Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la candidatura lui Valeriu Sîrbu la funcţia de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

În conformitate cu art. 14 alin. (4) din Legea nr. 26/2022, la 17 ianuarie 2025, recuzarea înaintată judecătorului Diana Stănilă a fost repartizată separat, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.

Conform fișei de repartizare, recuzarea înaintată judecătorului Diana Stănilă a distribuită judecătorului raportor Lilia Roic-Botezatu.

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 06 februarie 2025 pentru examinarea recuzării înaintate judecătorului Diana Stănilă. Fiind legal citați, nici reclamantul Valeriu Sîrbu, nici reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Zama, nu s-au prezentat la ședința de judecată, nu au comunicat Completului de judecată special motivul neprezentării. Reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat examinarea cererilor de recuzare în lipsa sa. LEGISLAȚIA

Articolul 14 alin. (4) și (6) din Legea nr.26/2022 stipulează că: „(4) În cazul abţinerii sau recuzării membrului completului de judecată special, examinarea cererii respective se face de către ceilalţi membri ai completului special, 2 cu substituirea membrului a cărui abţinere sau recuzare se discută de către membrul supleant. În cazul admiterii cererii de recuzare sau abţinere, cauza se examinează cu substituirea judecătorului vizat de către membrul supleant... (6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, şi nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.”

Art. 202 alin. (1), (3)-(4) din Codul administrativ prevede că: „(1) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50... (3) Declarația de abținere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor și anexarea probelor pertinente. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 49 din Codul administrativ statuează că: „(1) Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acționeze persoanele care: a) înseși au statut de participant la procedura administrativă; b) sunt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sunt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în afara calității lor funcționale/de serviciu. (2) Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație sau grup profesional ale cărui interese comune sunt atinse de chestiunea în cauză. (3) Membru de familie în sensul alin. (1) lit. b) și d) sunt: a) logodnicul/logodnica; b) soțul/soția; c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv; d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată sunt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit). (4) Persoanele indicate la alin. (3) se consideră membri de familie și atunci când căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă persoanele sunt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil. 3

Art. 50 din Codul administrativ prevede că: „(1) Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției. (2) Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”

Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă statuează că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Art. 21 alin. (8) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție nr. 65/2023 stipulează că: „În cazul în care buna funcționare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, iar judecătorii temporar transferaţi revin în funcțiile deținute înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, raportat la vechimea în muncă respectivă.”

În opinia avocatului Vitalie Zama, acest fapt contravine prevederilor art. 8 alin. (32) lit. b) din Legea nr. 544/1995, conform căruia judecătorului îi este interzis să fie membru al unui partid politic sau să desfășoare orice activitate cu caracter politic, inclusiv pe perioada detașării din funcții, precum și prevederilor art. 15 4 alin. (2) lit. a) și d), care stipulează că judecători trebuie să fie imparțiali și să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului și prestigiul justiției, care compromit cinstea și demnitatea judecătorului, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor.

Totodată, avocatul Vitalie Zama a notat că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor şi opiniilor politice în viață privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului şi/sau a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică duce la interzicerea şi participării judecătorilor la mitingurile politice.

Reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, prin cererea din 06 februarie 2025, a solicitat respingerea cererilor de recuzare depuse de reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama.

Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate de către reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama, nu cad sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul administrativ.

Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Completul de judecată special nu poate accepta ca fiind viabile argumentele reprezentantului reclamantului, care consideră că prezența judecătorului Diana Stănilă la ceremonia de depunere a jurământului și investire în funcție a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, ar constitui o manifestare politică incompatibilă cu statutul de magistrat. Or, ceremonia de învestire în funcție a Președintelui Republicii Moldova este un act de stat și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de Codul electoral, nefiind un eveniment politic sau un miting electoral.

Ceremonia solemnă de depunere a jurământului și învestirea în funcție Președintelui Republicii Moldova reprezintă o etapă instituțională obligatorie în exercitarea funcției supreme în stat, conform prevederilor constituționale. La astfel 5 de ceremonii sunt prezenți, în mod obișnuit, reprezentanți ai tuturor puterilor statului, inclusiv ai autorității judecătorești, ceea ce nu poate fi interpretat ca un act de susținere politică.

La acea ceremonie solemnă au participat reprezentanți ai mai multor instituții importante din stat, dar și alte personalități notorii, printre care președintele Curţii Constituționale, președintele Parlamentului Republicii Moldova, prim-ministrul Republicii Moldova, foștii șefi de stat Petru Lucinschi și Nicolae Timofti, președintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare, membri ai Guvernului, deputați din Parlament, membri ai corpului diplomatic, actori și alții, în total în lista persoanelor care au fost invitate la eveniment fiind aproximativ 500 de persoane.

Judecătorul recuzat Diana Stănilă a participat la acest eveniment în calitate oficială, ca reprezentant al Curții Supreme de Justiție, care este instanța judecătorească supremă în Republica Moldova, dar nu în nume personal sau ca exponent al unei opțiuni politice.

Completul de judecată special consideră că, avocatul Vitalie Zama a interpretat greșit norma privind interdicția desfășurării activităților politice din art. 8 alin. (32) lit. b) din Legea nr. 544/1995. Or, această prevedere vizează implicarea activă a magistraților în acțiuni care pot genera suspiciuni privind afilierea politică, cum ar fi participarea la mitinguri de susținere electorală, promovarea unor candidați politici sau exprimarea unor opinii partizane.

La caz, avocatul Vitalie Zama face o confuzie între participarea la un eveniment oficial și implicarea într-un miting electoral. Spre deosebire de un miting politic, ceremonia de învestire este o procedură formală, care se desfășoară în baza Constituției și a legilor statului. Interdicția participării la activități politice nu include participarea la evenimentele instituționale unde sunt prezenți reprezentanți ai tuturor ramurilor puterii de stat.

În această ordine de idei, Completul de judecată special conchide că, participarea judecătorului Diana Stănilă la ceremonia solemnă de învestire a Președintelui Republicii Moldova nu poate fi interpretată ca o manifestare politică sau ca o acțiune ce ar afecta imparțialitatea și prestigiul justiției și nu poate trezi îndoieli rezonabile unui observator obiectiv privind imparțialitatea ei la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ, deoarece la acea ceremonie nu au fost discutate cauze concrete, în special cauza reclamantului.

Completul de judecată special consideră că argumentele invocate pentru recuzarea judecătorului Diana Stănilă nu se încadrează în temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali şi 6 inamovibili şi se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent şi imparțial şi acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Iar, art. 15 alin. (1) lit. a) din aceiași Lege stipulează că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.

În conformitate cu art. 14 alin. (4) și (6) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022, art. 49, art. 50, art. 195, art. 202 și art. 230 din Codul administrativ, precum şi art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL DE JUDECATĂ SPECIAL, instituit în cadrul Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare înaintată de către reprezentantul reclamantului Valeriu Sîrbu, avocatul Vitalie Zama, judecătorului Diana Stănilă de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la cererea de contestare depusă de către Valeriu Sîrbu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 7