1ra-1853/18 — Art. 201 1 alin. 4 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 201 1 alin. 4 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1853/18 — Art. 201 1 alin. 4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1853/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Timofti Vladimir,
judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de
către avocații Buguța Elena și Țurcan Arina în numele inculpatei Sîrbu Mariana
și de către inculpata Sîrbu Mariana, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018, în cauza penală
privind-o pe
Sîrbu Mariana XXXXX, născută la
XXXXX, originară și domiciliată în
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.04.2017 – 25.04.2018;
Instanța de apel: 14.05.2018 – 11.06.2018;
Instanța de recurs: 16.08.2018 – 17.10.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 25 aprilie 2018, a
fost recunoscută vinovată Sîrbu Mariana în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2011 alin. (4) Codul penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 12
(doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru
femei, de tip închis.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Sîrbu Mariana se
afla în relații de concubinaj cu Rău Vasile de aproximativ 17 ani și din această
relație au un copil minor în vârstă de 16 ani, în ultima perioadă de timp între
aceștia au avut loc mai multe conflicte în familie din motivul consumului abuziv
de alcool de către ambii concubini, astfel la data de 11 decembrie 2016
aproximativ la ora 19:00 Sîrbu Mariana, aflându-se la domiciliul lor din
XXXXX, fiind sub influența alcoolului, în urma unui conflict apărut între ea și
concubinul ei, care de asemenea se afla sub influența alcoolului și care a inițiat
conflictul, acționând intenționat, manifestând un comportament violent față de
concubin i-a aplicat mai multe lovituri grave cu un cuțit de bucătărie în regiunea
abdomenului și capului, urmare a cărui fapt acesta a fost transportat la Spitalul
raional Călărași în secția de terapie intensivă, iar în urma leziunilor corporale
1
grave periculoase pentru viață ce le-a primit, acesta la data de 12 decembrie
2016 la ora 05:07 a decedat.
În rezultatul efectuării expertizei judiciare nr. 130 din 28 ianuarie 2017,
s-a constatat că, moartea lui Rău Vasile a survenit în urma a două plăgi înțepat-
tăiate ale abdomenului cu penetrare în cavitatea abdominală și lezarea lobului
stâng al ficatului, pancreasului și intestinului subțire, urmate de hemoragie
internă masivă, pe cadavru s-au mai depistat două plăgi în regiunea capului și
brațului stâng, toate plăgile sus indicate au fost produse prin acțiunea obiectului
ascuțit-înțepător-tăios, cu puțin timp până la internarea în staționar (conform
datelor histologice – cu aproximativ 10-12 ore până la deces) și în ansamblu se
califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care se află în
legătură cauzală cu decesul.
Prin acțiunile sale premeditate, Sîrbu Mariana a comis infracțiunea
prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea
intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al
familiei, manifestată prin acțiuni violente, care au cauzat vătămarea gravă a
integrității corporale soldată cu decesul victimei.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpata Sîrbu Mariana și avocatul
acesteia Buguța Elena și de către avocatul Țurcan Arina în numele inculpatei
Sîrbu Mariana, invocând următoarele argumente:
- probele prezentate în instanța de fond și cercetate nemijlocit în instanța
de judecată demostrează cu certitudine faptul că Sîrbu Mariana pe tot parcursul
traiului în comun cu Rău Vasile era victimă a violenței în familie urmare a
acțiunilor violente, a abuzului fizic și maltratărilor din partea concubinului ei;
- acest comportament al lui Rău Vasile în raport cu Sîrbu Mariana a fost
prezent atât la data de 11 decembrie 2016, cât și pe parcursul întregilor ani de
conviețuire în concubinaj cu inculpata. La data de 11 decembrie 2016, Rău
Vasile a manifestat în raport cu inculpata abuzul fizic, și-a manifestat
autoritatea și controlul asupra ei printr-un comportament agresiv, violent, prin
maltratarea inculpatei, iar ultima a fost impusă de circumstanțe în comiterea
faptei care i se incriminează;
- reieșind din declarațiile inculpatei, confirmate inclusiv prin declarațiile
martorilor audiați in instanță se atestă faptul că, inculpata pe parcursul
întregilor ani de conviețuire cu Rău Vasile a fost victima violenței în familie: ea a
fost supusă prin acțiunile ultimului la bătăi, înjurături, amenințări, scandaluri,
abuzuri, teamă și neputință;
- fapta ce i se impută inculpatei, a fost săvârșită aflându-se în legitimă
apărare împotriva atacului asupra ei din partea lui Rău Vasile;
- Rău Vasile la data de 11 decembrie 2016 a manifestat în raport cu
inculpata abuzul fizic, violența prin maltratarea acesteia și aplicarea forței fizice
asupra inculpatei, iar ultima fiind impusă de circumstanțe în comiterea faptei
care i se incriminează pentru a se apăra pe sine împotriva atacului din partea
concubinului ei. Faptul că, Rău Vasile aplica violența fizică asupra inculpatei s-a
probat prin declarațiile martorilor audiați în instanță, precum și prin prezența
ordonanței de protecție în raport cu victima Sîrbu Mariana la data de 19 august
Totodată, inculpata pe parcursul a 19 ani, practic zilnic a fost supusă
2
bătăilor, amenințărilor, abuzurilor, temerilor din partea acțiunilor lui Rău
Vasile;
- săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de împrejurări grele de
ordin familial, Rău Vasile permanent aplica forța fizică asupra inculpatei,
consuma băuturi alcoolice și devenea agresiv, iar în momentul în care a
agresat-o fizic pe inculpată la data de 11 decembrie 2016, ultima simțind că, se
află în pericol în urma acțiunilor lui Rău Vasile, a comis fapta ce i se
incriminează. Inculpata a comis o infracțiune pentru prima data, se
caracterizează pozitiv la locul de trai și la locul de muncă, are la întreținere un
copil minor, ultima a chemat imediat ambulanța, a chemat organele poliției, nu
s-a eschivat de la locul comiterii infracțiunii, nu a încercat să ascundă urmele
infracțiunii, imediat a două zi a fost la spital interesându-se de starea sănătății
concubinului ei, pe tot parcursul desfășurării urmăririi penale a fost prezentă la
toate acțiunile procesuale, nu s-a eschivat de la judecarea cauzei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018,
a fost respins ca nefondat apelul comun al avocatului Buguța Elena și inculpatei
Sîrbu Mariana și apelul suplimentar al avocatului Țurcan Arina în numele
inculpatei Sîrbu Mariana, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, vinovăția
inculpatei este demonstrată prin următoarele probe:
- declarațiile succesorului părții vătămate Rău Ana;
- declarațiile martorilor Dragancea Dumitru, Rău Dumitru, Struța Maria,
Rață Gheorghe;
- înștiințarea IP Călărași de către medicul SMAU Călărași Popov E. din
11 decembrie 2016 (f. d. 9);
- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 decembrie 2016, prin
care este consemnat faptul că, locul cercetării îl constituie gospodăria cet. Rău
Dumitru, cu participarea și acordul ultimului și a Marianei Sîrbu (f. d. 10 – 17);
- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 12
decembrie 2016 (f. d. 40 - 42);
- procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului, din 12 decembrie
2016 (f. d. 45);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 12 decembrie 2016, prin
care este consemnat faptul că, examinării a fost supus un maiou și o pereche de
pantaloni, care aparțineau lui Rău Vasile, ridicate de la Fetcu Maria. Hainele
enunțate prezintă multimple pete de culoare brun roșietică, asemănătoare cu
sângele (f. d. 46);
- raportul de expertiză judiciară nr. 819 din 13 ianuarie 2017 (f. d. 55 – 56);
- raportul de expertiză judiciară nr.130 din 28 ianuarie 2017 (f. d. 57 – 64);
- procesul-verbal al examinării medicale de constatare a faptului de
consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, nr. 0000466, din 12
decembrie 2016 (f. d. 74 – 75).
Prin urmare, instanța de apel a respins ca nefondate motivele cu referire la
faptul că, inculpata a săvârșit fapta penală fiind în stare de legitimă apărare,
deoarece conform practicii judiciare este legitimă apărare constituie o acțiune
pe care o realizează o persoană săvârșind o faptă prevăzută de legea penală
pentru a înlătura efectele unui atac care periclitează valorile sociale ocrotite de
3
lege. Legitima apărare este o activitate social-utilă, deoarece fapta săvârșită în
condițiile enunțate de lege nu este prejudiciabilă.
În acest sens instanța de apel a constatat că, nu a avut loc un atac din
partea victimei, deoarece la fața locului nu au fost stabilite careva obiecte
folosite, faptele inculpatei au rezultat dintr-o ceartă cu victima, or, însăși
inculpata a menționat că, i-a aplicat lui Rău Vasile două lovituri în regiunea
stomacului, iar ulterior, când concubinul era culcat pe pat i-a aplicat și lovituri
în regiunea capului. Astfel, Sîrbu Mariana a recunoscut faptul că, i-a aplicat
lovituri cu cuțitul părții vătămate Rău Vasile, când acesta era culcat, adică era în
imposibilitate să-i aplice careva lovituri așa cum susține inculpata, mai mult
decât atât inculpata a avut posibilitate să fugă și să anunțe poliția.
Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele inculpatei că dânsa s-ar fi
aflat în legitimă apărare nu și-au găsit confirmarea la examinarea cauzei.
Totodată instanța de apel a reținut că în speță este prezentă legătura de
cauzalitate dintre acțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, deoarece
fără acțiunea respectivă urmările prejudiciabile nu puteau să se producă, ori
utilizând în mod intenționat un cuțit cu aplicarea loviturii în regiunea toracică
în mod conștient, de mai multe ori, inculpata își dădea seama și înțelegea că, vor
fi lezate organele interne de importanță vitală, fapt ce poate duce la deces, a
dorit survenirea acestor consecințe și a acționat în continuare.
Instanța de apel a statuat că, în familia lui Rău Vasile și Sîrbu Mariana, în
perioada vieții în comun, se făcea abuz de alcool de către ambii concubini, care
la momentul comiterii infracțiunii erau amândoi în stare de ebrietate alcoolică,
și se agresau reciproc. Faptul că, Sîrbu Mariana în anul 2015 a fost victima
violenței în familie nu poate îndreptăți comportamentul ei violent ulterior.
Astfel, instanța de apel, reieșind din cele expuse și în baza probelor
administrate la urmărirea penală, examinate în prima instanță și verificate în
instanța de apel, instanța de apel a conchis, că fapta incriminată inculpatei
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de săvârșirea căreia a fost
recunoscută vinovată.
La fel, instanța de apel a reținut că, stabilirea și individualizarea pedepsei,
instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-79 Cod penal, de
gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele agravante și atenuante.
Astfel, instanța de apel a concluzionat, că prima instanță în mod întemeiat
a constatat că în privința inculpatei va fi eficientă aplicarea unei pedepse sub
formă de închisoare pe un termen de 12 ani, deoarece în speța respectivă nu au
fost stabilite careva circumstanțe excepționale, care ar justifica aplicarea unei
pedepse sub limita minimă în conformitate cu prevederile art. 79 Cod penal, așa
cum invocă avocații, acestea nefiind aplicabile în contextul faptelor expuse
supra.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare
avocații Buguța Elena și Țurcan Arina în numele inculpatei Sîrbu Mariana și
inculpata Sîrbu Mariana.
6.1. La 25 iulie 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, au declarat
recurs ordinar avocații Buguța Elena și Țurcan Arina în numele inculpatei Sîrbu
Mariana, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
4
apel și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpatei să-i fie
aplicată o pedeapsă mai blândă în baza art. 79 Cod penal.
În motivarea recursului, invocând temeiul de drept prevăzut de pct. 6) și
10) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, au indicat următoarele
argumente:
- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea
de apel;
- pe tot parcursul conviețuirii dintre inculpata Sîrbu Mariana și victima Rău
Vasile, ultimul aplica violența fizică față de Sîrbu Marina, fapt ce a avut loc și în
ziua comiterii infracțiunii, astfel ultima a fost impusă de circumstanțe în
comiterea faptei ce i se incriminează;
- faptul că Rău Vasile aplica forța fizică față de Sîrbu Marina se confirmă și
prin declarațiile martorilor;
- instanțele de judecată urmau să ia în considerație circumstanțele
excepționale, și anume ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, dacă ele
au provocat infracțiunea; săvârșirea infracțiunii ca urmare a unui concurs de
împrejurări grele de ordin familial; a comis infracțiune pentru prima dată, se
caracterizează pozitiv la locul de muncă și de trai, are la întreținere un copil
minor; inculpata a chemat imediat poliția și ambulanța, nu s-a eschivat de la
locul comiterii infracțiunii, nu a încercat să ascundă urmele infracțiunii, imediat
a doua zi a fost la spital interesându-se de starea sănătății a concubinului ei; pe
tot parcursul desfășurării urmării penale a fost prezentă la toate acțiunile
procesuale, nu s-a eschivat de la judecată.
6.2. La 31 iulie 2018, în termen, a declarat recurs ordinar inculpata Sîrbu
Mariana, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o
pedeapsă mai blândă în baza art. 79 Cod penal.
În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 10)
alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat argumente similare
cu cele invocate în recursul declarat de către avocații Buguța Elena și Țurcan
Arina în numele inculpatei Sîrbu Mariana.
Procurorul prin referința depusă a solicitat declararea inadmisibilității
recursurilor pe motiv, că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în
dependență de circumstanțele atenuate și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod
penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora
din următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Potrivit art. 432 alin.(1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
5
Colegiul penal de asemenea menționează că, temeiurile pentru recurs pot fi
invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în
instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.
Instanța de recurs subliniază că, potrivit practicii judiciare constante,
erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea
la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit conținutului recursurilor, recurenții invocă temei de drept pct. 6)
și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel atunci când: hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma criticilor aduse de
recurenți, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 61 Cod penal,
pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare
și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Conform sentinței instanței de fond, menținută de instanța de apel,
inculpata a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2011 alin. (4)
Cod penal, a cărui sancțiune prevede pedeapsa închisorii în mărime de la 12 la
15 ani.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții
generale a prezentului Cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din
numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Colegiul penal reține că instanțele ierarhic inferioare, individualizând
pedeapsa inculpatei corect au reținut că, aceasta a comis o infracțiune deosebit
de gravă, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatei, nu are antecedente
penale, inculpata nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, la
locul de trai este caracterizează satisfăcător, are la întreținere un copil minor, de
faptul că succesorul victimei nu are careva pretenții față de inculpată, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și
de condițiile de viață ale inculpatei.
Totodată, instanța de apel corect a reținut și faptul, că în speța dedusă
judecății nu există careva circumstanțe excepționale care ar justifica aplicarea
unei pedepse sub limita minimă, iar prevederile art. 79 Cod penal, nu sunt
aplicabile, or, argumentele invocate de către avocat și inculpată, precum că
6
ultima se caracterizează pozitiv la locul de trai și de muncă, are la întreținere un
copil minor, după consumarea infracțiunii, a chemat poliția și ambulanța, nu s-a
eschivat de la locul comiterii infracțiunii, nu a încercat să ascundă urmele
infracțiunii, imediat a doua zi a fost la spital, interesându-se de starea sănătății
concubinului ei, pe tot parcursul desfășurării urmăririi penale a fost prezentă la
toate acțiunile procesuale, nu s-a eschivat de la judecarea cauzei, nu constituie
circumstanțe excepționale, acestea fiind circumstanțe care au fost luate în
considerație de către prima instanță la individualizare pedepsei aplicate
inculpatei, fiindu-i stabilită pedeapsa minimă prevăzută de norma art. 2011 alin.
(4) Cod penal.
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal constată, că argumentele
recursurilor privind lipsa de motivarea a concluziilor instanței de apel privind
individualizarea pedepsei stabilite inculpatei sunt neîntemeiate, deoarece
concluziile instanței de apel în acest sens sunt corecte și pe larg motivate, iar
pedeapsa stabilită inculpatei se încadrează în limitele prevăzute de legea penală,
fiind individualizată cu respectarea exigențelor legii.
Mai mult ca atât, Colegiul penal subliniază că, potrivit practicii judiciare
constante, instanțele judecătorești sunt singure în măsură să determine măsura
de pedeapsă și durata acesteia precum și modul de executare al pedepsei, ținând
cont de prevederile legale în acest sens și de circumstanțele cauzei, prin urmare,
argumentele recursurilor potrivit cărora inculpata urma să beneficieze de
aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal nu pot să determine pronunțarea unei
soluții privind admiterea recursurilor.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate
de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură
penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de
drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este
legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind
vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocații Buguța
Elena și Țurcan Arina în numele inculpatei Sîrbu Mariana și de către inculpata
Sîrbu Mariana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
11 iunie 2018, în cauza penală privindu-o pe Sîrbu Mariana XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
7