1ra-1714/18 — Art. 264 1 alin. 4 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 264 1 alin. 4 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1714/18 — Art. 264 1 alin. 4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1714/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E 17 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului Țerna Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Țerna Nicolae XXXXX, născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 23.10.2017 – 30.01.2018; Instanța de apel: 17.04.2018 – 23.05.2018; Instanța de recurs: 27.07.2018 – 17.10.2018; A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 30 ianuarie 2018, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Țerna Nicolae a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șașe) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, i s-a adăugat lui Țerna Nicolae la pedeapsa stabilită prin sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 16.02.2017 în baza art. 174 alin. (1) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, astfel definitiv lui Țerna Nicolae i s-a stabilit pedeapsa de 3 ani și 5 luni (trei ani și cinci luni) închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Țerna Nicolae încălcând prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 357 din 13.05.2009, care prevede că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze 1 capacitatea de conducere, la 26.08.2017, aproximativ la orele 19:30, conștientizând faptul că, anterior a consumat băuturi alcoolice și se află în stare de ebrietate alcoolică, fără a deține permis de conducere de categorie corespunzătoare, intenționat a condus în stare de dereglare psihofuncțională a propriului organism, survenită în urma consumului de alcool, pe drum public din satul Chetrosu, r-nul Hîncești, mijlocul de transport și anume motocicleta de model ”Viper 200”, fără număr de înmatriculare, având o concentrație a vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,86 mg/1, ceea ce potrivit art. 134/12 Cod penal corespunde gradului avansat de ebrietate alcoolică. Acțiunile lui Țerna Nicolae au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi: „Conducerea mijlocului de transport, de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat care nu deține permis de conducere”.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului Țerna Nicolae, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie casată sentința în partea stabilirii pedepsei penale cu aplicarea unei pedepse non privative de libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității cu executarea pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Hîncești din 16.02.2017 în baza art. 174 alin. (1) Cod penal în formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani de sine stătător, invocând următoarele argumente: - sentința în partea aplicării pedepsei este ilegală, neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată din mai multe considerente. Așadar, inculpatul Țerna Nicolae a recunoscut vina pe deplin în așa mod cum a fost formulată în rechizitoriu și a acceptat probatoriul administrat la faza de urmărire penală; - instanța de fond a aplicat în privința inculpatului Țerna Nicolae pedeapsa mai aspră sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni; - instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului Țerna Nicolae fără constatarea faptei infracționale; - instanța pune la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului Ciornîi Veaceslav, potrivit căruia la volanul motocicletei se afla Țarina Nicolae; - tot la baza sentinței de condamnare se face trimitere la stabilirea cu certitudine a vinovăției lui Guștiuc Nicolai, în acțiunile căruia sunt prezente elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (4) Cod penal; - respectiv, instanța de judecată a stabilt vinovăția altei persoane, decât Țerna Nicolae; - la stabilirea pedepsei de către instanța de judecată urma să ea în considerație faptul căinței sincere a inculpatului, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii precum și faptul că este unicul întreținător al familiei sale și acesta este caracterizat pozitiv de administrația publică locală și la locul de muncă. 2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului Țerna Nicolae, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului proces penal, verificate de către instanța de apel, a considerat că, vinovăția inculpatului deplin este dovedită și acțiunile lui Țerna Nicolae corect au fost încadrate în temeiul art. 2641 alin. (4) Cod penal și în acest sens nefiind contestată sentința de către avocatul inculpatului. Totodată, instanța de apel a specificat că, argumentele avocatului privind neconstatarea faptei criminale de către instanță nu pot fi reținute, deoarece din descriptivul sentinței se desprinde contrariul și anume constatarea faptei infracționale comise de Țerna Nicolae încadrată în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. A mai menționat instanța de apel că, nu pot fi admise ca plauzibile alegațiile apărării privind comiterea faptei de către Guștiuc Nicolae și includerea de către instanță în motivarea sentinței a faptei comise de Țerna Nicolae, deoarece prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018 omisiunile date au fost înlăturate, în plus apărarea nu contestă legalitatea sentinței la stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică, ci doar la individualizarea pedepsei, astfel aceste omisiuni care au fost înlăturate nu pot servi temei pentru a interveni în soluția instanței și poartă un caracter pur declarativ. La fel, instanța de apel a statuat că, la stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea infractorului, circumstanțele cauzei, precum și influența pedepsei asupra inculpatului. Astfel, instanța a stabilit că inculpatul Țerna Nicolae anterior a fost condamnat prin sentința din 16.02.2017 în baza art. 174 al. (1) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. În asemenea circumstanțe, instanța de fond corect a statuat că antecedentul penal nu este stins și Țerna Nicolae a comis infracțiunea în termenul de probațiune. Totodată, a mai reținut instanța de apel că, inculpatul a fost condamnat la data de 16.02.2017 și a comis fapta la 26 august 2017, deci în termenul suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite prin sentința din 16.02.2017. Infracțiunea comisă la 26 august 2017 de către Țerna Nicolae face parte din categoria infracțiunilor ușoare și aceasta a fost comisă cu intenție. Instanța de apel a apreciat critic poziția apărării, precum că inculpatului ar fi rațional să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, or, inculpatul Țerna Nicolae nu a pășit pe calea corectării, nu și-a făcut concluziile necesare fiindu-i dată o șansă de corectare fără izolarea acestuia de societate prin sentința din 16.02.2017 și acesta a comis repetat o infracțiune cu intenție. 3 Astfel, instanța de apel nu a reținut ca fiind justificată solicitarea avocatului inculpatului privind aplicarea unei pedepse non privative de libertate, deoarece a considerat că aplicarea unei astfel de pedepse în speța dedusă judecății nu este posibilă în virtutea circumstanțelor expuse supra.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 16 iulie 2018, în termen, declară recurs ordinar avocatul Daniel Șontea în numele inculpatului Țerna Nicolae, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel; - nu poate fi reținut ca întemeiat argumentul instanței de apel precum că, prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018, omisiunile date au fost înlăturate, or, din textul încheierii se reține că a fost corectată eroarea materială din dispozitivul și partea descriptivă a sentinței, cu substituirea sintagmei „Țerna” în locul sintagmei „Țernă” și „Țetna”, iar referitor la sintagma „Guștiuc Nicolai”, instanța nu a întreprins careva măsuri de corectare a erorilor; - Instanța de fond a stabilit vinovăția lui Guștiuc Nicolai, deși inculpat este Țerna Nicolae, iar instanța de apel a omis să se expună și asupra acestui motiv.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, pledând pentru declararea inadmisibilității acestuia, deoarece hotărârea atacată este legală și întemeiată și care cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului Colegiul penal constată, că recurentul ca temei invocă pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției 4 contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal atestă că instanța de apel la pronunțarea deciziei s-a condus de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, dând apreciere probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la concluzia corectă, că este întemeiată soluția primei instanțe, privind condamnarea lui Țerna Nicolae în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal. Cu referire la motivele recursului privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în baza probelor din dosar, Colegiul penal menționează, că aceasta este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și care nu constituie un temei de drept prevăzut în art. 427 Cod de procedură penală, de aceea invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Colegiul penal consideră, că nu poate fi reținut nici argumentul recurentului, precum că, instanța de fond a stabilit vinovăția lui Guștiuc Nicolai, deși inculpat este Țerna Nicolae, iar instanța de apel a omis să se expună și asupra acestui motiv, or, instanța de apel a specificat că prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018, omisiunile date au fost înlăturate, iar dacă a rămas o careva eroare materială evidentă, aceasta poate fi corectată de către prima instanță în ordinea prevăzută de legislație, cu atât mai mult că din partea motivată și dispozitiv se vede clar că aceasta este o eroare materială evidentă, în acestea fiind indicat numele și prenumele inculpatului Țerna Nicolae. Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, aceste erori au un caracter pur-tehnic și nu pot influența soluția emisă de către instanțele ierarhic inferioare, or, Colegiul penal reiterează că, reieșind din textul sentinței se 5 stabilește incontestabil că instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului Țerna Nicolae, recunoscându-l vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, totodată stabilindu-i o pedeapsă echitabilă. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, erorile invocate de către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind comise în speța, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului Țerna Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Țerna Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 6
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.