1ra-1714/18 — Art. 264 1 alin. 4 Cp

1ra-1714/18 — Art. 264 1 alin. 4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1714/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Șontea Daniel în numele inculpatului Țerna Nicolae, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Țerna Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 23.10.2017 – 30.01.2018;

Instanța de apel: 17.04.2018 – 23.05.2018;

Instanța de recurs: 27.07.2018 – 17.10.2018;

A C O N S T A T AT :

baza art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Țerna Nicolae a fost

recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod

penal fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6

(șașe) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, i s-a adăugat lui Țerna Nicolae la

pedeapsa stabilită prin sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Hîncești din 16.02.2017 în baza art. 174 alin. (1) Cod penal

sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, astfel definitiv lui Țerna Nicolae i s-a stabilit

pedeapsa de 3 ani și 5 luni (trei ani și cinci luni) închisoare în penitenciar de tip

semiînchis.

încălcând prevederile art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 357 din 13.05.2009, care prevede că,

conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate, sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze

1

capacitatea de conducere, la 26.08.2017, aproximativ la orele 19:30,

conștientizând faptul că, anterior a consumat băuturi alcoolice și se află în stare

de ebrietate alcoolică, fără a deține permis de conducere de categorie

corespunzătoare, intenționat a condus în stare de dereglare psihofuncțională a

propriului organism, survenită în urma consumului de alcool, pe drum public

din satul Chetrosu, r-nul Hîncești, mijlocul de transport și anume motocicleta de

model ”Viper 200”, fără număr de înmatriculare, având o concentrație a

vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,86 mg/1, ceea ce potrivit art. 134/12

Cod penal corespunde gradului avansat de ebrietate alcoolică.

Acțiunile lui Țerna Nicolae au fost încadrate în baza art. 264/1 alin. (4) Cod

penal, după indicii calificativi: „Conducerea mijlocului de transport, de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat care nu

deține permis de conducere”.

inculpatului Țerna Nicolae, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie casată sentința în partea stabilirii

pedepsei penale cu aplicarea unei pedepse non privative de libertate sub formă

de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității cu executarea

pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Hîncești din 16.02.2017 în baza

art. 174 alin. (1) Cod penal în formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani

de sine stătător, invocând următoarele argumente:

- sentința în partea aplicării pedepsei este ilegală, neîntemeiată și pasibilă

de a fi anulată din mai multe considerente. Așadar, inculpatul Țerna Nicolae a

recunoscut vina pe deplin în așa mod cum a fost formulată în rechizitoriu și a

acceptat probatoriul administrat la faza de urmărire penală;

- instanța de fond a aplicat în privința inculpatului Țerna Nicolae pedeapsa

mai aspră sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni;

- instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului Țerna Nicolae fără

constatarea faptei infracționale;

- instanța pune la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului

Ciornîi Veaceslav, potrivit căruia la volanul motocicletei se afla Țarina Nicolae;

- tot la baza sentinței de condamnare se face trimitere la stabilirea cu

certitudine a vinovăției lui Guștiuc Nicolai, în acțiunile căruia sunt prezente

elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 264/1 alin. (4) Cod

penal;

- respectiv, instanța de judecată a stabilt vinovăția altei persoane, decât

Țerna Nicolae;

- la stabilirea pedepsei de către instanța de judecată urma să ea în

considerație faptul căinței sincere a inculpatului, contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii precum și faptul că este unicul întreținător al familiei

sale și acesta este caracterizat pozitiv de administrația publică locală și la locul

de muncă.

2

a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Șontea Daniel în numele

inculpatului Țerna Nicolae, cu menținerea sentinței fără modificări.

în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul întregului

proces penal, verificate de către instanța de apel, a considerat că, vinovăția

inculpatului deplin este dovedită și acțiunile lui Țerna Nicolae corect au fost

încadrate în temeiul art. 2641 alin. (4) Cod penal și în acest sens nefiind

contestată sentința de către avocatul inculpatului.

Totodată, instanța de apel a specificat că, argumentele avocatului privind

neconstatarea faptei criminale de către instanță nu pot fi reținute, deoarece din

descriptivul sentinței se desprinde contrariul și anume constatarea faptei

infracționale comise de Țerna Nicolae încadrată în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal.

A mai menționat instanța de apel că, nu pot fi admise ca plauzibile

alegațiile apărării privind comiterea faptei de către Guștiuc Nicolae și

includerea de către instanță în motivarea sentinței a faptei comise de Țerna

Nicolae, deoarece prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018

omisiunile date au fost înlăturate, în plus apărarea nu contestă legalitatea

sentinței la stabilirea vinovăției sau încadrarea juridică, ci doar la

individualizarea pedepsei, astfel aceste omisiuni care au fost înlăturate nu pot

servi temei pentru a interveni în soluția instanței și poartă un caracter pur

declarativ.

La fel, instanța de apel a statuat că, la stabilirea pedepsei, instanța a ținut

cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea infractorului, circumstanțele

cauzei, precum și influența pedepsei asupra inculpatului.

Astfel, instanța a stabilit că inculpatul Țerna Nicolae anterior a fost

condamnat prin sentința din 16.02.2017 în baza art. 174 al. (1) Cod penal la

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu suspendarea executării pedepsei pe

un termen de probațiune de 3 (trei) ani în conformitate cu prevederile art. 90

Cod penal.

În asemenea circumstanțe, instanța de fond corect a statuat că

antecedentul penal nu este stins și Țerna Nicolae a comis infracțiunea în

termenul de probațiune.

Totodată, a mai reținut instanța de apel că, inculpatul a fost condamnat la

data de 16.02.2017 și a comis fapta la 26 august 2017, deci în termenul

suspendării condiționate a executării pedepsei stabilite prin sentința din

16.02.2017. Infracțiunea comisă la 26 august 2017 de către Țerna Nicolae face

parte din categoria infracțiunilor ușoare și aceasta a fost comisă cu intenție.

Instanța de apel a apreciat critic poziția apărării, precum că inculpatului ar

fi rațional să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate sub formă de

amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, or, inculpatul Țerna

Nicolae nu a pășit pe calea corectării, nu și-a făcut concluziile necesare fiindu-i

dată o șansă de corectare fără izolarea acestuia de societate prin sentința din

16.02.2017 și acesta a comis repetat o infracțiune cu intenție.

3

Astfel, instanța de apel nu a reținut ca fiind justificată solicitarea avocatului

inculpatului privind aplicarea unei pedepse non privative de libertate, deoarece

a considerat că aplicarea unei astfel de pedepse în speța dedusă judecății nu

este posibilă în virtutea circumstanțelor expuse supra.

recurs ordinar avocatul Daniel Șontea în numele inculpatului Țerna Nicolae,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

sentinței, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt

complet de judecată.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) alin.

(1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în

cererea de apel;

- nu poate fi reținut ca întemeiat argumentul instanței de apel precum că,

prin încheierea Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018, omisiunile date au

fost înlăturate, or, din textul încheierii se reține că a fost corectată eroarea

materială din dispozitivul și partea descriptivă a sentinței, cu substituirea

sintagmei „Țerna” în locul sintagmei „Țernă” și „Țetna”, iar referitor la sintagma

„Guștiuc Nicolai”, instanța nu a întreprins careva măsuri de corectare a erorilor;

- Instanța de fond a stabilit vinovăția lui Guștiuc Nicolai, deși inculpat este

Țerna Nicolae, iar instanța de apel a omis să se expună și asupra acestui motiv.

declarat, pledând pentru declararea inadmisibilității acestuia, deoarece

hotărârea atacată este legală și întemeiată și care cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Din textul recursului Colegiul penal constată, că recurentul ca temei invocă

pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

4

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal atestă că instanța de apel la pronunțarea deciziei s-a condus

de prevederile art. 101 Cod de procedură penală, dând apreciere probelor din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor

probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la

concluzia corectă, că este întemeiată soluția primei instanțe, privind

condamnarea lui Țerna Nicolae în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal.

Cu referire la motivele recursului privind aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în baza probelor din dosar, Colegiul penal menționează,

că aceasta este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și care

nu constituie un temei de drept prevăzut în art. 427 Cod de procedură penală, de

aceea invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Colegiul penal consideră, că nu poate fi reținut nici argumentul

recurentului, precum că, instanța de fond a stabilit vinovăția lui Guștiuc Nicolai,

deși inculpat este Țerna Nicolae, iar instanța de apel a omis să se expună și

asupra acestui motiv, or, instanța de apel a specificat că prin încheierea

Judecătoriei Hîncești din 31 ianuarie 2018, omisiunile date au fost înlăturate, iar

dacă a rămas o careva eroare materială evidentă, aceasta poate fi corectată de

către prima instanță în ordinea prevăzută de legislație, cu atât mai mult că din

partea motivată și dispozitiv se vede clar că aceasta este o eroare materială

evidentă, în acestea fiind indicat numele și prenumele inculpatului Țerna

Nicolae.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, aceste erori au un

caracter pur-tehnic și nu pot influența soluția emisă de către instanțele ierarhic

inferioare, or, Colegiul penal reiterează că, reieșind din textul sentinței se

5

stabilește incontestabil că instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului Țerna

Nicolae, recunoscându-l vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641

alin. (4) Cod penal, totodată stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, erorile invocate de

către recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu

și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind comise în speța, prin

urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi

declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Șontea Daniel în

numele inculpatului Țerna Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe Țerna Nicolae

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

6