1ra-1712/2018 — art. 191 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1712/2018 — art. 191 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1712/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Gleaznă Andrei,

prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași

din 15 martie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 mai 2018, în cauza penală în privința lui

Gleaznă Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 30.05.2017 – până la 15.03.2018

instanța de apel:

de la 21.04.2018 – până la 24.05.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 27.07.2018 – până la 17.10.2018

A C O N S T A T A T:

2018, Gleaznă Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

încredințare în administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 2

ani.

În temeiul art. 85 alin. (1), (2) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe

și a pedepselor complementare, lui Gleaznă Andrei i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de încredințare

în administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 2 ani.

1

S-a admis acțiunea civilă înaintată de Beregoi Elena, cu încasarea în

beneficiul acesteia, din contul lui Gleaznă Andrei, a sumei de 20000 lei cu

titlu de prejudiciu material.

deținând funcția de farmacist în baza ordinului de angajare nr. 22 din 01

decembrie 2016 și contractului individual de muncă nr. 12 din 01.12.2016 la

SC „Airam Dar” SRL, amplasată în or. Sipoteni, r-nul Călărași, fiind

persoană cu răspundere materială conform contractului privind

răspunderea materială individuală deplină din 01.12.2016, la 13 decembrie

2016, aflându-se la locul său de muncă în incinta farmaciei menționate

supra, acționând cu intenția îndreptată spre însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea lui, a însușit ilegal bani în

sumă de 20000 lei, care se aflau în safeul situat în sediul farmaciei, după

care a plecat într-o direcție necunoscută. Astfel, în urma acțiunilor sale

intenționate, Gleaznă Andrei a cauzat părții vătămate Beregoi Elena un

prejudiciu material în sumă totală de 20000 lei.

2018, a declarat apel avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatului

Gleaznă Andrei, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să fie dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilite inculpatului și să fie respinsă acțiunea civilă înaintată în

cauză.

În argumentarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele

motive:

- prima instanță nu a reținut argumentele apărării în ceea ce privește

stabilirea unei pedepse non-privative de libertate, or în ședința de judecată

au fost invocate circumstanțe excepționale: - necesitatea resurselor

financiare pentru pariuri sportive, care au un impact psihologic negativ

asupra persoanei, creându-i dependență; - aflarea la întreținere a unui copil

minor și a mamei; - manifestarea căinței active; - recunoașterea vinovăției;

- conform materialelor cauzei, în calitate de parte vătămată a fost

recunoscută Beregoi Elena, însă suma de 20000 lei a fost sustrasă din

casieria SC „Airam Dar” SRL, astfel atât organul de urmărire penală, cât și

instanța de judecată eronat au considerat-o pe Beregoi Elena ca parte civilă

în cauză. În opinia apelantului, ca parte civilă urma a fi recunoscută

întreprinderea a cărei administrator este Beregoi Elena, or ultima nu este

persoana căreia nemijlocit i s-a cauzat prejudiciul;

- prima instanță eronat a admis acțiunea civilă, or nu a fost depusă o

careva cerere de chemare în judecată de către partea civilă;

2

- prezintă relevanță constatarea din sentință, potrivit căreia „…cererea

depusă de partea civilă la 20 februarie 2018, prin intermediul Secției de evidență și

documentare procesuală a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, instanța de

judecată atestă că aceasta a fost înaintată după finalizarea cercetării judecătorești

și, respectiv, nu poate fi reținută la judecarea cauzei în fond.”;

- sunt neîntemeiate constatările primei instanțe, potrivit cărora partea

vătămată Beregoi Elena, în instanța de judecată, și-a susținut pretențiile și a

solicitat încasarea de la inculpat a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu

material, or la etapa susținerilor verbale, partea vătămată Beregoi Elena nu

a formulat o astfel de solicitare.

2018, pronunțată integral la 21 iunie 2018, a fost respins, ca nefondat, apelul

declarat de către avocatul Chitoroga Ion în numele inculpatului Gleaznă

Andrei, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate, referindu-se la criticile invocate de

către apelant privind pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind neîntemeiate și a constatat că prima instanță, la

individualizarea pedepsei, a ținut cont de toate criteriile de individualizare

a pedepsei, precum și de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75 - 77 Cod penal și a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și de

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

În acest sens, instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute

argumentele apelantului, privind faptul că inculpatul Gleaznă Andrei

întruneste toate condițiile pentru a-i fi stabilită o pedeapsă non-privativă

de libertate or, desi acesta a recunoscut vinovăția, faptul că anterior a fost

condamnat pentru o infracțiune similară denotă că acțiunea infracțională

de însusire a bunurilor altei persoane a devenit o îndeletnicire pentru

inculpat. Din acest considerent, instanța de apel a considerat că pedeapsă

stabilită inculpatului Gleaznă Andrei este una oportună și binevenită,

având în vedere că acesta, prin executarea pedepsei penale, urmează să

conștientizeze gravitatea urmărilor faptei comisă.

Mai mult, instanța de apel a constatat că atât din solicitările

apelantului, cât și din materialele cauzei s-a atestat invocarea în apel a

acelorași argumente care au fost susținute în fața primei instanței, asupra

cărora au fost date răspunsuri detaliate, respectându-se dreptul

inculpatului la un proces echitabil, inclusiv sub aspectul motivării hotărârii

atacate.

3

În contextul art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, în calitate de circumstanță

atenuantă în privința inculpatului Gleaznă Andrei, instanța de apel a

reținut contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, iar în temeiul art. 77

alin. (1) lit. a) Cod penal, în calitate de circumstanță agravantă, s-a stabilit

că inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiune similară. În acest

sens, instanța de apel a constatat că în privința inculpatului au devenit

aplicabile prevederile art. 78 alin. (4) Cod penal, potrivit cărora „în caz de

concurs al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborârea pedepsei până la

minimul sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la articolul corespunzător din

Partea specială a prezentului cod nu este obligatorie.”.

Apreciind în ansamblu circumstanțele cazului, prin prisma scopului

pedepsei penale, ținând cont de personalitatea inculpatului, de prevederile

legale menționate, instanța de apel a considerat că prima instanță just i-a

stabilit inculpatului Gleaznă Andrei pedeapsa principală sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, totodată fiind just stabilită și pedeapsa

complementară, iar ulterior, prin prisma art. 85 alin. (1) Cod penal,

inculpatului în mod argumentat i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare, cu executare reală și pedeapsa suplimentară sub

forma privării de dreptul de a ocupa funcții de încredințare în administrare

a bunurilor altor persoane.

Instanța de apel a respins și argumentul apelantului, privind aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, acesta fiind contrar

prevederilor art. 90 alin. (10) Cod penal, potrivit cărora „în cazul în care cel

condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune

intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85 Cod

penal, dacă, după caz, nu sânt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul

articol…".

Sub aspect de drept, instanța de apel a reiterat că inculpatul Gleaznă

Andrei a comis infracțiunea în perioada de probațiune, stabilită prin

sentința Judecătoriei Bălți din data de 14 decembrie 2015, pentru comiterea

unei infracțiuni similare, circumstanță care în opinia instanței de apel

denota că inculpatul nu și-a schimbat comportamentul în vederea

respectării cu strictețe a ordinii de drept, ceea ce justifica concluzia că

scopul legii penale nu va fi atins în cazul excluderii modalității reale de

executare a pedepsei cu închisoare.

4.2. Referindu-se la criticile invocate de apelant privind soluționarea,

de către prima instanță, a acțiunii civile, instanța de apel le-a considerat

neîntemeiate și a constatat corectitudinea soluției privind admiterea

acțiunii civile, înaintată în partea reparării prejudiciului material, având în

4

vedere că partea vătămată Beregoi Elena a prezentat date confirmative

privind întinderea prejudiciului material până la suma de 20000 lei (f.d. 27-

31, vol. II).

În ceea ce privește cerința apelantului privind respingerea acțiunii

civile înaintate de către parta vătămată Beregoi Elena, precum și referitor la

careva pretinse încălcări de ordin procesual la capitolul recunoasterii

ultimei în calitate de parte vătămată în proces, instanța de apel a constatat

că alegațiile apelantului nu au suport atât faptic, cât și de drept. În acest

sens, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 79

alin. (2) Cod de procedură penală „în calitate de reprezentant al persoanei

juridice, recunoscută ca parte civilă sau parte civilmente responsabilă, se admite

conducătorul unității respective la prezentarea legitimației”.

În contextul dat, instanța de apel a constatat că prin ordonanța

organului de urmărire din 13 ianuarie 2017, Beregoi Elena a fost

recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată și tot la aceiași dată a

fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 35-37, vol. I).

În acest sens, instanța de apel a considerat că prevederile art. 79 alin.

(2) Cod de procedură penală, anterior nominalizate, just au fost aplicate de

către organul de urmărire penală în privința lui Beregoi Elena or, conform

extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr. 304490 din

29.01.2015, Beregoi Elena are funcția de administrator în cadrul SC „Airam

Dar” SRL, astfel că acesteia corect i s-a atribuit calitatea de parte vătămată

în cadrul procesului penal.

Reieșind din aceste considerente, instanța de apel a considerat că

argumentele apelantului privind soluționarea acțiunii civile de către prima

instanță poartă un caracter formal, inclusiv din considerentul că inculpatul

Gleaznă Andrei, în cadrul ședinței instanței de apel, a recunoscut integral

acțiunea civilă și a menționat că este de acord să repare dauna cauzată în

cel mult două săptămâni.

2018, pronunțată integral la 21 iunie 2018, au fost atacate cu recurs ordinar

de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Gleaznă Andrei,

depus la 26 iunie 2018, care a solicitat casarea acestora, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Gleaznă Andrei să-i

fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate, cu aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal și cu executarea separată a pedepselor stabilite prin

sentință. Suplimentar, recurentul a solicitat respingerea acțiunii civile

înaintate în cauză.

În argumentarea cererii depuse, recurentul a reiterat motivele din apel

și a invocat următoarele:

5

- instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor

inculpatului și nu a respectat principiile individualizării pedepsei penale,

circumstanțe care constituite temeiuri pentru casarea deciziei atacate;

- pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, instanțele de fond și

apel nu au respectat în deplină măsură prevederile art. 61 alin. (2), 75 Cod

penal și nu au reținut că inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit sincer de

cele comise, a cooperat cu organul de urmărire penală și are la întreținere

un copil minor și pe mama sa, a căror susținere financiară a constituit

scopul comiterii infracțiunii. În acest context, recurentul consideră că nu

există careva impedimente în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în

privința inculpatului;

- acțiunea civilă urma a fi lăsată fără examinare, iar SC „Airam Dar”

SRL urma să se adreseze în instanța civilă, deoarece atât organul de

urmărire penală, cât și instanța de judecată eronat au stabilit partea

vătămată în cauză, care nu este Beregoi Elena, or bunurile au fost

delapidate nu de la ultima, ci de la întreprinderea pe care aceasta o

administra.

pentru dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind

vădit neîntemeiat. În motivarea solicitării expuse, procurorul a menționat

că pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată în deplină

corespundere cu prevederile legale, iar acțiunea civilă a fost soluționată

conform rigorilor art. 219 Cod de procedură penală.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, dispune inadmisibilitatea lui în cazul

în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Examinând argumentele invocate de recurent în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, nesusceptibile de

a impune necesitatea casării deciziei atacate, reieșind din următoarele

considerente.

Colegiul penal constată că motivele invocate în recursul ordinar sunt

identice celor din apel, conținutul acestora fiind modificat sub aspectul

raportării la decizia instanței de apel. În acest context, Colegiul penal

respinge afirmațiile potrivit cărora instanța de apel nu s-a expus motivat

asupra argumentelor inculpatului și, în mod corespunzător, nu se constată

6

incidența temeiului pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

Colegiul penal atestă că instanța de apel, fiind sesizată cu cerere de

apel în partea stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile, s-a expus

argumentat asupra acestor chestiuni și, contrar invocărilor recurentului, a

indicat motive suficiente pentru aprecierea temeiniciei și legalității soluției

adoptate. În particular, referindu-se la critica privind individualizarea

pedepsei, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor

apelantului și a expus constatări detaliate atât în privința tuturor criteriilor

de individualizare a pedepsei, cât și în raport cu modalitatea de executare a

acesteia. Totodată, Colegiul penal atestă că instanța de apel s-a expus pe

larg în privința argumentelor invocate de apelant privind soluționarea

acțiunii civile. În ansamblu, reieșind din plenitudinea constatărilor expuse

în decizia instanței de apel, reflectate la pct. 4.1. al prezentei decizii, care nu

necesită a fi reiterate din considerentul plenitudinii și temeiniciei lor,

Colegiul penal conchide că urmează a fi dispusă inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat în cauză, ca fiind vădit neîntemeiat, or instanța

de apel s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel, iar

hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Gleaznă Andrei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, în

cauza penală în privința lui Gleaznă Andrei XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

7