1ra-1711/2018 — art. 145 alin. 2 lit. b, e, j CP

1ra-1711/2018 — art. 145 alin. 2 lit. b, e, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1711/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Gromovenco Vladimir în numele inculpatului Bunu Serghei, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai

2018, în cauza penală privindu-l pe

Bunu Serghei XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Serghei a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2) lit. b), e) și j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de partea civilă, cu privire

la prejudiciu material, moral și cheltuielile de asistență juridică.

S-au trecut în contul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu

efectuarea expertizelor judiciare medico – legale în sumă de 33 688 lei.

rechizitoriului, Bunu Serghei este învinuit de comiterea faptei prejudiciabile și

anume, pentru faptul că, la 31.10.2016, aproximativ la ora 17:00, Bunu Serghei s-a

deplasat la domiciliul Roșca Elizavetei, situat în XXXXX, cu scopul de a

împrumuta bani, unde a intrat în domiciliul ultimei, în rezultatul unui conflict

apărut spontan, intenționat i-a aplicat ultimei lovituri cu pumnii peste diferite părții

ale corpului cauzându-i echimoze și excoriații pe față, fractura oaselor nazale,

echimoze pe membrele superioare și gamba dreaptă, excoriații pe genunchiul

stâng, precum și că, folosind un obiect neidentificat i-a cauzat plagă din regiunea

1

gâtului, după care a strangulat-o cu mâinile, cauzându-i asfixie mecanică, în

rezultatul căror acțiunii, Roșca Elizaveta a decedat pe loc, fapt confirmat prin

raportului de expertiză medico legală nr. 20119 din 25 noiembrie 2016.

În temeiul rechizitoriului transmis în instanța de judecată, precum și al

ordonanței de modificare a învinuirii în sensul agravării, reprezentantul învinuirii a

încadrat din punct de vedere juridic fapta în temeiul art. 145 alin. (2) lit. b), e), și j)

Cod penal, „omorul unei persoane săvârșit din interes material, profitând de

starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei

înaintate și cu deosebită cruzime”.

Astfel, prima instanță, cercetând probele din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

colaborării lor, a ajuns la concluzia că , fapta nu a fost comisă de inculpat, or,

acuzatorul nu a prezentat probe pertinente și concludente care să confirme că fapta

a fost comisă de inculpat.

Prima instanță a indicat că, raportul de expertiză medico-legală nr. 119 din 25

noiembrie 2016 și din explicațiile expertului judiciar Vodă Nicolae, rezultă că nu a

fost constatată cu certitudine data și ora decesului Roșca Elizavetei, având în

vedere faptul că concluziile expertului judiciar indică asupra faptului că moartea

putea să survină cu 2-4 zile înainte de a fi fost examinat cadavrul la 04 noiembrie

2016, ora 9:30, circumstanțe care au importanță pentru justa soluționare a cauzei

penale și care pun la îndoială declarațiile martorului Mocanu Gheorghe privitor la

comiterea infracțiunii de către Bunu Serghei la 31 octombrie 2016, ora 17:00, or,

din declarațiile lui Covalenco Iurie, ale concubinei, Arapan Alexandra, ale

Moscalu Liliei, minorului Mocanu Tudor, care declară că nu au observat careva

modificări în comportamentul lui Bunu Serghei pe parcursul și în seara zilei de 31

octombrie 2016, rezultă că, pe parcursul zilei Bunu Serghei a fost întotdeauna

însoțit de terțe persoane, care au fost audiate în ședința de judecată și dintre care

doar Mocanu Gheorghe declară că împreună cu Serghei au intrat în gospodăria

Elizavetei Roșca pentru ca Bunu Serghei să împrumute bani de drum pentru

Gheorghe pe motiv că ultimul este în conflict cu victima.

Mai mult, din declarațiile martorilor Covalenco Iurie, Moscalu Lilia, Arapan

Alexandra, rezultă că la 31 octombrie 2016, Mocanu Gheorghe venise de la armată

și nu dispunea de mijloace financiare ca să revină în termen în unitatea militară,

unde exercita serviciul militar, fiindu-i împrumutată suma de 100 lei și ulterior de

80 lei, prin urmare, nu se confirmă motivul comiterii de către Bunu Serghei a

infracțiunii incriminate, cu scopul de a împrumuta bani pentru Mocanu Gheorghe,

așa cum pretinde ultimul.

Mai mult, prima instanță a reținut că, procesul verbal de cercetare la fața

locului din 04 noiembrie 2016, în cadrul căror acțiuni, la domiciliul Elizavetei

Roșca situat în XXXXX, unde a fost depistat cadavrul, se atestă multiple urme de

sânge în antreu, camera care precedă încăperea în care a fost depistat cadavrul, pe

2

ușă, pe podea și stropi de sânge pe dulapul din antreu (f. d. 9-32 Vol. I), urme care

indică asupra faptului că sângele victimei putea și trebuia să lase urme pe hainele,

corpul infractorului, circumstanțe care nu au fost elucidate complet și obiectiv de

către organul de urmărire penală, asupra lui Bunu Serghei, a hainelor sale nefiind

constatate urme de sânge care să confirme participarea acestuia la comiterea

infracțiunii, precum declară Mocanu Gheorghe, or, având în vedere urmele de

sânge și localizarea acestora la fața locului, precum și explicațiile expertului

judiciar care admite acest fapt, este sine qua non că acestea trebuiau să fie depistate

asupra inculpatului, cu deosebire, ținând cont de faptul că din declarațiile

martorilor și ale inculpatului, rezultă că Bunu Serghei nu și-a schimbat hainele în

ziua respectivă, iar hainele fiind supuse expertizei judiciare (raportul de expertiză

judiciară nr. 807 din 09 ianuarie 2017), asupra acestora s-au constatat doar urme de

sânge de origine animală, după cum declară însuși inculpatul, ceea ce indică asupra

faptului că hainele sale, purtate la 31 octombrie 2016, nu au fost schimbate,

precum nici nu au fost supuse spălării, păstrând însă urme care nu prezentau

caracteristica urmelor de sânge de origine umană.

La fel, prima instanță a respins ca fiind eronate argumentele acuzării privitor

la pretinsul caracter simulat al comportamentului lui Bunu Serghei, și caracterul

veridic al declarațiilor lui Mocanu Gheorghe, ori, acestea sunt întemeiate pe avizul

de testare poligraf (f. d. 77, 83, Vol. II), care, prin prisma art. 100 alin. (1) Cod de

procedură penală, nu poate fi reținut drept procedeu probatoriu, mijloc de probă în

prezentul proces, având în vedere că acesta nu este reglementat de Codul de

procedură penală al RM.

3.1 Procurorul în Procuratura r-l. Călărași, Moțpan Ion, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște vinovat pe inculpat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de detenție pe viață, invocând că, un argument

de achitare în viziunea primei instanțe sânt contradicțiile dintre concluziile din

raportul de expertiză medico-legală, nr. 119 din 25.11.2016, declarațiile expertului

judiciar Nicolae Vodă, din conținutul cărora rezultă că nu a fost posibil de

constatat cu certitudine data și ora decesului victimei Roșca E., din motiv că

moartea acesteia putea să survină cu 2-4 zile până la examinarea cadavrului la

04.11.2016, ora 9:30 și declarațiile martorului Mocanu Gh., pe de altă parte, care

susține că Bunu S. ar fi comis infracțiunea la 31.10.2016, ora 17:00, însă, prima

instanță nu a luat în calcul că rezultatele examenelor histologice nu stabilesc cu

precizie data și ora decesului victimei și că perioada de la 31.10.2016 ora 17:00

(data comiterii faptei) până la 04.11.2016 ora. 09:30 (data examinării cadavrului)

constituie aproximativ 3 zile 17 ore, deci, conform calculelor acuzării nu există

3

divergențe între declarațiile martorului Gh. Mocanu și concluzia expertului

medico-legal Vodă Nicolae.

A mai invocat că, prima instanță și-a motivat decizia, făcând trimitere și la

declarațiile lui Covalenco Iurie, ale concubinei acestuia, Arapan Alexandra,

Moscalu Liliei, minorului XXXXX, care au menționat, că pe parcursul și în seara

zilei de 31.10.2016, nu au observat devieri suspecte în comportamentul

inculpatului Bunu Serghei, în acea zi, Bunu Serghei permanent a fost însoțit de

terțe persoane, care au fost audiate în ședința de judecată și dintre ei, doar Mocanu

Gh. a confirmat că a intrat împreună cu Serghei în gospodăria lui Roșca El., de la

care Bunu S. urma să împrumute bani pentru drum, deoarece dânsul se afla în

conflict cu victima, astfel, prima instanță urma să dea credibilitate declarațiilor

martorului Mocanu Gh., care a redat instanței cu exactitate și cronologic

consecutivitatea acțiunilor lui și ale lui Bunu Serghei din ziua comiterii faptei

infracționale, deoarece nici unul din martorii enunțați nu a putut relata în genere

unde s-au aflat Bunu S. și Mocanu Gh. la 31.10.2016 începând cu ora 17.00, când

sau pornit la Scripnic V. până la 20:00, timpul când au ajuns la domiciliul acestuia,

perioadă în care Mocanu Gh. susține că a intrat împreună cu Bunu S. în gospodăria

lui Roșca El. și că anume în acea perioadă a fost comisă infracțiunea de către

inculpatul Bunu S., argument care nu a fost combătut de nimeni.

De asemenea, acuzarea a indicat că tot instanța, făcând trimitere la declarațiile

martorilor Covalenco Iurie, Moscalu Lilia, Arapan Alexandra, constată că la

31.10.2016, martorul Mocanu Gh. revenise din armată și fiindcă nu dispunea de

bani pentru a se întoarce în termen în unitatea militară, i-au fost transmiși de către

Arap Al-dra suma de 100 lei, din acest motiv, judecata consideră că nu s-a

confirmat motivul comiterii de către Bunu S. a infracțiunii incriminate, cu scopul

de a împrumuta bani pentru Mocanu Gh., fără a lua în considerație că Mocanu Gh.,

Bunu S. și concubina acestuia au discutat despre împrumut tot la 31.10.16, la orele

amezii, nefiind siguri că vor găsi bani, de acea, s-au dus să-i împrumute de la

Roșca El. în jurul orelor 17.00, adică timpul care corespunde cu perioada comiterii

omorului ultimei.

Procurorul a menționat că, martorul Mocanu Gh., a arătat cu exactitate poziția

cadavrului, urmele de sânge la fața locului și acțiunile lor ulterioare, fapt ce a fost

confirmat și de martorul Scripnic V., în cadrul confruntării dintre Mocanu Gh. și

Bunu S., și-au menținut integral declarațiile din 09.12.2016, în cadrul cărora

ultimul nu și-a recunoscut vinovăția în fapta incriminată, însă prima instanță nu a

luat în considerație că Mocanu Gh. fiind audiat de trei ori, inclusiv și în timpul

verificării declarațiilor la fața locului, având diferit statut procesual, a susținut pe

deplin aceleași declarații, comparativ cu Bunu S., care inițial nu și-a recunoscut

vina, însă, ulterior la 07.12.2016 deja a recunoscut că a fost la 31.10.2016 în

gospodăria părții vătămate Roșca și că doar a îmbrâncit-o pe victimă și tot în

aceeași zi imediat după audiere, fiindu-i propus să participe la verificarea

4

declarațiilor la fața locului a refuzat, or, faptul dat denotă pe de o parte poziția lui

de apărare, iar pe de alta, frica de nu se auto – incrimina.

Concomitent, acuzarea a statuat că prima instanță a respins unul din

argumentele acuzării, bazat pe declarațiile lui Bunu S. din 07.12.2016 (f. d. 68-70,

Vol. II), prin care ultimul a recunoscut că la 31.10.2016 a fost în gospodăria lui

Roșca El., fiindcă în ședința de judecată el a declarat că circumstanțele respective

i-au devenit cunoscute din procesele-verbale de audiere ale martorului Mocanu Gh.

și spusele reprezentanților organului de urmărire penală, fără a ține cont că

inculpatul Bunu S. a dat declarațiile în prezența avocatului, unde el a expus

minuțios circumstanțele comiterii omorului Roșca El., care nu ar fi fost posibil să

le cunoască doar din spusele lui Mocanu și reprezentanților organului de urmărire

penală.

Prima instanță a reținut că în cadrul cercetării la fața locului la domiciliul

Roșca El. în s. Onișcani a fost depistat cadavrul și multiple urme de sânge în

antreu, camera care precedă încăperea în care a fost depistat cadavrul, pe ușă, pe

podea și stropi de sânge pe dulap din încăperea respectivă (f. d. 9-32 Vol. I) și că

astfel de urme puteau și trebuiau să rămână și pe hainele, corpul infractorului,

circumstanțe care nu au fost elucidate complet și obiectiv de organul de urmărire

penală. Însă asemenea probe nu au fost depistate, precum declară Mocanu Gh., fără

să țină cont că inculpatul a fost identificat și reținut după 20 de zile de la depistarea

cadavrului, perioadă în care infractorul a avut posibilitatea să le nimicească.

La fel instanța, reieșind doar din declarațiile inculpatului Bunu S. a

concluzionat subiectiv că acesta nu și-a schimbat hainele în ziua respectivă. Însă,

fiind supuse expertizei judiciare hainele lui (raportul de expertiză judiciară nr. 807

din 09.01.2017), au fost constatate doar urme de sânge de origine animală, ceea ce

indică că hainele purtate la 31.10.2016, nu au fost schimbate, precum nici nu au

fost supuse spălării, deci, instanța nu a ținut cont că conform aceleași concluzii pe

puloverul inculpatului au fost depistate și particule de sânge, care din cauza

cantității insuficiente nu a fost posibilă stabilirea originii acestora. Fapt ce denotă

că hainele au putut fi spălate.

Acuzarea a menționat, că organul de urmărire penală a recurs la testările

poligraf a lui Bunu S. și Mocanu Gh., în scopul obținerii propriei convingeri intime

privitor la cele întâmplate, însă nu a făcut trimitere la ele în calitate de mijloc

material de probă.

3.2 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște

vinovat pe inculpat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b),

e), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de detenție pe viață, a încasa de

la inculpat în beneficiul statului suma de 33 688 lei, ca cheltuieli judiciare

suportate la efectuarea expertizelor judiciare medico – legale, invocând că prima

5

instanță a aplicat eronat prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil și art. 229 Cod de

procedură penală, nu a luat în considerare că cheltuielile judiciare urmează a fi

suportate de condamnat, conform art. 227, 228, 229 Cod de procedură penală,

inculpatul urmează să achite cheltuielile judiciare în totalitate, trecerea cheltuielilor

judiciare în contul statului la părerea acuzării intră în contradicție cu prevederile

art. 16 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.

3.3 Avocatul Pelevaniuc Alla în interesele succesorului părții vătămate, Magu

Maria, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l

recunoaște vinovat pe inculpat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. b), e), j) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile, invocând argumente

similare, suplimentar indicând că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit

nici un motiv, pentru care Mocanu Gheorghe, fiind bun prieten a lui Bunu Serghei,

a putut urmări scopul calomniei cu bună știință sau dorința de a-1 pune pe Bunu

Serghei în pușcărie.

A indicat că, sunt neîntemeiate argumentele instanței de judecată, precum, că

„...din declarațiile lui Covalenco Iurie, ale concubinei, Arapan Alexandra, ale

Liliei Moscalu, minorului XXXXX, care declara că nu au observat careva

modificări în comportamentul lui Bunu Serghei pe parcursul și în seara zilei de 31

octombrie 2016, rezultă că, pe parcursul zilei Bunu Serghei a fost întotdeauna

însoțit de terțe persoane, care au fost audiate în ședința de judecată și dintre care

doar Mocanu Gheorghe declară că împreună cu Serghei au intrat în gospodăria

Elizavetei Roșca pentru ca Bunu Serghei să împrumute bani de drum pentru

Gheorghe pe motiv că ultimul este în conflict cu victima...”. Pe parcursul zilei de

31.10.2016, Bunu Serghei într-adevăr a fost însoțit de către terțe persoane, dar nu

întotdeauna cum a constatat instanța de judecată. Așadar, reieșind din declarațiile

inculpatului Bunu Serghei, martorilor Covalenco Iu., Arapan A., Moscalu L.,

Scripnic V., Țurcan V. și minorului XXXXX s-a stabilit cu certitudine, că

inculpatul Bunu Serghei s-a aflat în vizorul terților persoane de la orele 12.00-

13.00 pînă la orele 17.00-17.20, adică până la momentul ieșirii din casa sa și

îndreptării spre domiciliul cet. Scripnic V.. Totodată, s-a stabilit, că Bunu Serghei a

sosit împreună cu Mocanu Gheorghe la domiciliul cet.Scripnic V., aproximativ pe

la orele 19.30-20.00. Deci, de la orele 17.00-17.20 până la orele 19.30-20.00 Bunu

Serghei s-a aflat împreună cu Mocanu Gheorghe, și pe parcursul acestor 2 ore nu a

fost văzut de către alte persoane terțe. Anume în această perioadă a fost omorâtă cu

deosebită cruzime cet. Roșca Elizaveta. Astfel, atât prin declarațiile inculpatului

Bunu Serghei cît și ale martorilor Covalenco Iu., Arapan A., Moscalu L., Scripnic

V., Țurcan V. și minorului XXXXX nu au fost combătute declarațiile lui Mocanu

Gh., precum, că la data de 31.10.2017, aproximativ pe la orele 17.00, el împreună

cu Bunu Serghei au intrat în gospodăria Elizavetei Roșea și Bunu S. a omorât-o pe

aceasta. Deci, Bunu Serghei și martorii sus indicați nu au demonstrat instanței

6

precum că, acesta în perioada de la orele 17.00-17.20 și pînă la 19.30-20.00 ale

zilei de 31.10.2016 s-a aflat în alt loc și nu cu Mocanu Serghei. Deci, lui Bunu

Serghei îi lipsește un alibi pentru perioada, în care a fost comis omorul cet. Roșca

Elizaveta.

Totodată, apărătorul a invocat că prima instanță nu a luat în considerare faptul

că Arapan Alexandra este concubina inculpatului Bunu S., de la care are un copil

minor, iar martorii Covalenco Iurie și Moscalu Lilia sunt vecinii și cumătrii lui

Bunu Serghei, astfel, declarațiile martorilor Arapan A., Covalenco Iu. și Moscalu

L., precum că ei n-au observat careva modificări în comportamentul inculpatului

Bunu S. pe parcursul zilei și serii de 31.10.2016, nu pot fi apreciate ca dovadă a

nevinovăției inculpatului Bunu S., or aceste persoane sunt cointeresate în rezultatul

examinării cazului dat.

Mai mult ca atât, din declarațiile acestora rezultă, că ei împreună cu Bunu S.

au consumat la data respectivă băuturi alcoolice în proporții mari.

Deci, fiind în stare de ebrietate avansată, ei, în primul rând, au putut să nu

observe nimic straniu în comportamentul lui Bunu S., iar în al doilea rând,

declarațiile lor sunt date cu scopul apărării lui Bunu S..

Apelantul a indicat că, expertul judiciar Nicolae Vodă, care a participat la

examinarea locului faptei și a cadavrului a explicat instanței, că în cazul dat,

reieșind din toate circumstanțele faptei și localizarea leziunilor corporale ale

victimei, infractorul a putut să nu se murdărească de sîngele acesteia.

apelurile declarate au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Bunu Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 20 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Magu Maria,

s-a încasat de la inculpat în beneficul succesorului părții vătămate prejudiciul

material în mărime de 50 000 lei, prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei,

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 12 400 lei.

S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizelor medico – legale în mărime de 33 688 lei.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la 31.10.2016,

aproximativ la ora 17:00, Bunu Serghei s-a deplasat la domiciliul Roșca Elizavetei

a.n. XXXXX, situat în r-nul Călărași s. Onișcani, cu scopul de a împrumuta bani,

unde a intrat în domiciliul ultimei și, în rezultatul unui conflict apărut spontan,

intenționat i-a aplicat ultimei lovituri cu pumnii peste diferite părții ale corpului

cauzându-i echimoze și excoriații pe față, fractura oaselor nazale, echimoze pe

membrele superioare și gamba dreaptă, excoriații pe genunchiul stâng, precum și

7

că, folosind un obiect neidentificat i-a cauzat plagă din regiunea gâtului, după care

a strangulat-o cu mâinile, cauzându-i asfixie mecanică, în rezultatul căror acțiunii,

Roșca Elizaveta a decedat pe loc, fapt confirmat prin raportului de expertiză

medico legală nr. 20119 din 25 noiembrie 2016.

Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul Bunu Serghei, prin acțiunile

sale prejudiciabile a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. b), e), și j)

Cod penal, omorul unei persoane săvârșit din interes material, profitând de starea

de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate

și cu deosebită cruzime.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a ajuns eronat la concluzia că

Bunu Serghei urmează a fi achitat de învinuirea adusă în baza dispozițiilor art. 145

alin. (2) lit. b), e) și j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e) și j) Cod penal, este dovedită

prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care

coroborează între ele:

- declarațiile succesorului părții vătămate, Magu Maria;

- declarațiile martorului Arapan Alexandra;

- declarațiile martorului Mocanu Gheorghe, care a declarat că „....au trecut

pe lîngă poarta Elizavetei Roșca, și 1-a întrebat pe Bunu dacă se împacă bine cu

bătrânica dată, iar Bunu i-a răspuns că demult nu a fost pe la ea, dânsul i-a zis lui

Bunu dacă poate să împrumute niște bani de la Roșca Elizaveta, că el nu se poate

întoarce la baza militară, Bunu i-a răspuns că poate și ambii au intrat în ogradă,

Bunu a strigat la Roșca Elizaveta, a văzut că nu iese nimeni și a intrat în casă,

aflându-se lângă nuc dânsul a văzut cum Bunu a intrat în casă, iar peste vreo 10

minute de el s-a apropiat Bunu Serghei, care i-a comunicat că trebuie să plece mai

repede ca să nu vină poliția, dânsul 1-a întrebat pe Bunu de ce să vină poliția, iar

Bunu i-a răspuns „hai să vezi”, împreună au intrat în casă, în prima cameră mică,

acolo era o masă, aragaz, în cea de-a doua cameră ușa era deschisă. Fiind în prima

cameră, în a doua cameră se vedea un divan, niște haine, iar pe divan se afla Roșca

Elizaveta, care stătea pe spate și încerca să spună ceva, dar nu se înțelegea ce

vorbea. Consideră că, din ceea ce a văzut, Elizaveta era bătută, dar nu 1-a întrebat

pe Bunu de ce a bătut-o, crede că Bunu a bătut-o deoarece nu i-a dat bani.

Menționează că, atunci când Bunu a ieșit de la Roșca din casă nervos, a văzut că pe

mâinile lui Bunu era sânge, pe față și haine sânge nu avea, în drum spre Scripnic,

Bunu și-a spălat mâinile de sânge la izvor. Își amintește că Roșca era întinsă pe

divan de-a latul, pe spate cu mâinile ridicate, divanul se afla în partea dreaptă la

ușă, în cameră a văzut haine aruncate pe jos, pe ușa deschisă, spre a treia cameră,

era murdară de sânge.....”;

- declarațiile martorului Covalenco Iurie, care a menționat că „....atunci cînd

a mers acasă la Bunu Serghei, Bunu era calm, iar Gheorghe parcă era speriat, cînd

8

Mocanu a discutat cu XXXXX, Gheorghe a început să plângă, iar ei au început a

râde, însă nu 1-a întrebat pe Gheorghe de ce plânge, cât timp au jucat cărții nimeni

nu a plecat nicăieri. A declarat că, din toți cei prezenți acasă la Bunu, Mocanu

Gheorghe era cel mai servit, era parcă speriat, nu dorea să servească, nu vroia să

joace cărți. Când s-a întâlnit prima oară cu Mocanu, era normal, iar seara era în

dispoziție proastă, era pasiv. În așa stare nu 1-a mai văzut pe Mocanu niciodată.....”;

- declarațiile martorului Moscalu Liliana, care a menționat că „...Iura

telefonic a vorbit cu Mocanu Gheorghe, acesta i-a spus că el știe ce a făcut Bunu,

că el în acest timp era în grădină mînca nuci, acesta i-a comunicat că a fost cu

Bunu la Roșca Elizaveta, această discuție a auzit-o ea personal deoarece se afla

alături. Menționează că, Mocanu i-a răspuns lui Iura că, dânsul nu știe ce a făcut

Bunu cu bătrânica, deoarece el se afla în grădină mînca nuci, în acea seară Mocanu

1-a lovit pe XXXXX, nu a auzit ca Bunu să apeleze la Roșca Elizaveta pentru ceva,

dânsul întotdeauna ajuta vecinii...”;

- declarațiile martorului XXXXX, care a menționat că „....pe toată perioada

în care s-a aflat cu fratele Gheorghe și Bunu Serghei nu a văzut nimic suspect în

comportamentul lor, între ei nu a fost nici un conflict. A declarat că, despre decesul

Elizavetei Roșca nu cunoaște nimic”;

- declarațiile martorului Cojocaru Constantin, care a menționat că „...de cîte

ori a încercat să îl întrebe pe Gheorghe despre decesul Elizavetei Roșca acesta se

eschivează de la răspuns....”;

- declarațiile martorului Țurcan Vasile, care a menționat că „...la Bunu acasă

se afla Mocanu Gheorghe împreună cu Bunu Serghei și Covalenco Iurii, cu toții au

mers la el acasă, i-a servit cu vin, le-a dat materialele pentru potcoave, în jurul

orelor 17:30 Bunu Serghei, Mocanu Gheorghe și Covalenco Iurie au plecat, de la el,

toți trei au trecut pe la Covalenco, apoi la Bunu....”;

- declarațiile martorului Roșca Valeriu, care a menționat că „....a participat la

cercetarea la fața locului, unde au fost prezenți patru polițiști și o doamnă și

Mocanu Gheorghe, Bunu Serghei nu a fost prezent la verificarea declarațiilor. La

întrebarea doamnei către Mocanu Gheorghe, ce a făcut el toată ziua respectivă, el a

răspuns că a fost și el la locul faptei, dar a stat afară și a cules nuci, Bunu o intrat în

casă, peste o perioadă Mocanu a intrat în casă și 1-a întrebat pe Bunu Serghei ce se

aude și Bunu i-a răspuns că i-a tras vreo două, dar nu a comunicat dacă 1-a chemat

cineva în casa sau s-a dus el singur. A declarat că, la întrebarea „cum era

poziționată Roșca Elizaveta în casă”, Mocanu Gheorghe a arătat cum stătea culcată,

cu mâinile după cap, dar nu a spus dacă Elizaveta era vie sau nu, Mocanu

Gheorghe nu a arătat de unde strîngea nuci, acesta făcea declarații liber, de sine

stătător...„;

- declarațiile martorului Scripnic Vitalie, care a menționat că „...Mocanu

Gheorghe și Bunu Serghei cînd erau la el nu au povestit nimic, urme de sînge la ei

nu a văzut, hainele nu erau murdare, dar lui i s-a părut că erau băuți....”;

9

- declarațiile martorului Railean Natali, care a menționat că „...Gheorghe a

intrat în casă, dânsa 1-a urmat în casă, în casă Gheorghe a scos din buzunar țigările

și cuțitul și le-a pus pe masă. Dânsa a întrebat de unde a luat cuțitul, iar Gheorghe

i-a spus că 1-a găsit pe drum,.... A doua zi dimineață, Gheorghe era speriat că se

duce la armată, a luat geanta și s-a pornit la rutieră, iar ea s-a pornit să îl petreacă,

înainte de a pleca Gheorghe la rutieră a mers la veceu, a luat și cuțitul cu el, unde a

stat aproximativ o oră, dar ce a făcut acolo ea nu cunoaște, dar când s-a întors ea nu

a mai văzut cuțitul, Gheorghe i-a comunicat că nu are bani de drum și ea i-a dat lui

Gheorghe 50 de lei de drum, 1-a urcat în rutieră și i-a zis să sune când ajunge,

Gheorghe nu voia să plece la armată, se temea era speriat....”;

- declarațiile martorului Gajim Tudor, care a menționat că „...marți, atunci

când Mocanu Gheorghe a venit la el, ultimul era în stare de ebrietate și cam speriat

și i-a spus că se duce să își spele scurta, scurta se afla într-o sacoșă motivând că îi

este cald, afară era cam răcoare, timpul era ploios....”;

- declarațiile expertului judiciar Vodă Nicolae.

Instanța de apel, a mai indicat că declarațiile martorului Mocanu Gheorghe

coroborează cu declarațiile succesorului părții vătămate, dar și cu explicațiile

făcute de expert în ședința primei instanțe și nu în ultimul rând cu sistemul de acte

și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi:

procesul verbal de cercetare la fața locului din 04 noiembrie 2016 - în cadrul căreia,

la domiciliul Elizavetei Roșca situat în XXXXX, unde a fost depistat cadavrul(f. d.

1, Vol I); procesul verbal de verificare a declarațiilor lui Mocanu Gheorghe la fața

locului, în cadrul căror acțiuni, Mocanu Gheorghe a declarat și arătat poziția în

care a văzut-o pe Roșca Elizaveta, poziție care coincide cu cea în care a fost

depistat cadavrul(f.d. 8, Vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 119 din 25

noiembrie 2016, (f.d. 112, Vol. I); concluziile expertului judiciar privitor la faptul

că, decesul Elizavetei Roșca a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin

sugrumare (strangulare cu mâinile), ce se confirmă prin datele examinării

cadavrului și examenul histologic, constatându-se echimoze și excoriații pe gât și

piept, hemoragie în țesuturile moi ale gâtului și pieptului, fractura osului hioid și

cartilajul tiroid, hemoragii pe mucoasa laringelui, hemoragii subconjunctivale ale

ochilor, starea fluidă a sângelui, hipermie venoasă a organelor interne, emfizem

pulmonar acut și encefalopatie hipoxică, totodată constatându-se pe cadavru:

echimoze și excoriații pe față, fractura oaselor nazale, hemoragii pe mucoasa

cavității bucale, plagă sub bărbie, hemoragii subarahnoidale, echimoze pe

membrele superioare și gamba dreaptă, excoriație pe genunchiul stâng, care au fost

produse prin acțiunea obiectului dur contondent cu puțin timp până la deces și se

califică drept vătămări grave, periculoase pentru viață, care se află în legătură

cauzală directă cu decesul persoanei; raportul de expertiză medico-biologică nr.

692 din 17 noiembrie 2016 (f.d. 115, Vol. I); concluziile expertului judiciar

privitor la faptul că, pe hainele Elizavetei Roșca a fost depistat sânge care a putut

10

proveni însuși de la Roșca Elizaveta, iar pe haine și frotilurile și tampoanele cu

conținut vaginal nu au fost depistați spermatozoizi; raportul de expertiză judiciară

nr. 807 din 09 ianuarie 2017, în rezultatul examinării hainelor ridicate de la Bunu

Serghei, blugi ”D&D”, blugi „Sotol”, un hanorac de culoare violet-deschisă ”Low

sparks” și o scurtă ”Ice”, în fragmentele din petele examinate de pe poala stângă a

scurtei a fost depistat sânge de origine animală - vite cornute, în fragmentele de pe

gulerul scurtei prezentate au fost depistate urme de sânge, concentrația insuficientă

de proteine nu a permis stabilirea apartenenței de specie a acestui sânge, în

celelalte fragmente din petele suspecte de pe două perechi de pantaloni - blugi,

hanorac și scurtă sânge nu s-a depistat; procesul verbal de confruntare dintre

Mocanu Gheorghe și Bunu Serghei în cadrul cărei proceduri fiecare dintre aceștia

și-au susținut declarațiile din 09 decembrie 2016(f.d. 41-42, Vol. II); procesul

verbal de expertiză judiciară nr. 161 din 04 iulie 2017, în rezultatul examenului

psihiatric, experții judiciari psihiatri concluzionează asupra faptului că Bunu

Serghei nu a suferit de careva maladie psihică cronică, prezintă

diagnosticul ”Retardare mentală ușoară”, acesta este capabil să conștientizeze

acțiunile sale și le poate dirija, precum și atestă că Bunu Serghei nu prezintă careva

particularități psihice sau somato-psihice, care au putut provoca incapacitatea

înțelegerii corecte a acțiunilor sale, tabloul clinic psihologic desemnat în cadrul

examinării psihologice determină deplina capacitate a lui Bunu Serghei de a

înțelege corect caracterul acțiunilor sale.

Astfel, instanța de apel, apreciind sistemul de acte și documente acumulate și

administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le –

a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea prevederilor legale, și fiind în

coroborare cu declarațiile succesorului victimei, a martorilor, dar și a expertului

audiat, astfel, sistemul de probe apreciat și cumulat indică la faptul că inculpatul

Bunu Serghei prin acțiunile sale prejudiciabile a comis infracțiunea prevăzută de

art. 145 alin. (2) lit. b), e), și j) Cod penal, omorul unei persoane săvârșit din

interes material, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei,

care se datorează vârstei înaintate și cu deosebită cruzime.

Instanța de apel a indicat că, în cadrul confruntării dintre Mocanu Gh. și Bunu

S., ambii și-au menținut integral declarațiile din 09.12.2016, în cadrul cărora

ultimul nu și-a recunoscut vinovăția în fapta incriminată, însă prima instanță nu a

luat în considerație că Mocanu Gh. fiind audiat de trei ori, inclusiv și în timpul

verificării declarațiilor la fața locului, având diferit statut procesual, a susținut pe

deplin aceleași declarații, comparativ cu Bunu Serghei, care inițial nu și-a

recunoscut vina, însă, ulterior la 07.12.2016 deja a recunoscut că a fost la

31.10.2016 în gospodăria părții vătămate Roșca și că doar a îmbrâncit-o pe victimă

și tot în aceeași zi imediat după audiere, fiindu-i propus să participe la verificarea

declarațiilor la fața locului a refuzat.

11

Gromovenco Vladimir în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi decizii prin care să fie

menținută sentința, invocând că:

- instanța de apel a dat o apreciere incorectă argumentelor prezentate de

apărare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat la justa valoare declarațiile

martorilor Covalenco Iurie, Arapan Alexandra, Moscalu Lilia, minorului XXXXX,

procesul verbal de cercetare la fața locului din 04.11.2016, raportul de expertiză

judiciară nr. 807 din 09.01.2017, probe care dovedesc nevinovăția inculpatului;

- lipsesc elementele componente ale infracțiunii incriminate;

- conform art. 36 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de

legea penală, săvârșită în legitimă apărare;

- instanța de apel nu a întreprins toate acțiunile pozitive care se impuneau

pentru judecarea legală și imparțială a apelului declarat, astfel, nu a contribuit la

atingerea scopului procesului penal;

- instanțele judecătorești să fie formate pe nivele ierarhice și cu competențe

proprii.

numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod

de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii

în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

înaintat, a solicitat respingerea recursului motivând prin faptul că este vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, or, instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele motive.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze

total hotărârea atacată, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărâre.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

12

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că

nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului reține că, avocatul pledează

asupra achitării inculpatului, pe motiv că nu a comis fapta imputată lui, lipsesc

elementele componente a infracțiunii incriminate și instanța de apel a admis o

eroare gravă de fapt, temeiuri ce se raportează la prevederile pct. 6), 8), 12) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că „hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, atunci când instanța a admis o eroare gravă de fapt, lipsesc

elementele componente a infracțiunii incriminate, faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit, reține că motivele – temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

8), 12) Cod de procedură penală, invocat de recurent nu s-a confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, confirmându-se temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, argumentând în acest context următoarele.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului,

în sensul că lipsesc elementele infracțiunii încriminate, Colegiul penal lărgit o

consideră ca neîntemeiată.

Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel verificând probele în ședința

de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de

cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea

elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b), e), j)

Cod penal.

Cât privește, alegațiile recurentului, ce își manifestă dezacordul cu încadrarea

juridică a faptei în baza art. 145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal, sau inculpatul să

fie achitat, ce cad sub incidența temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 8),

12) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, punctează că reprezintă o

interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or în decizia instanței

de apel au fost combătute aceste argumente (f.d. 75 – 99 v. IV), motivare ce este în

coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului

de probe cercetate de instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, ce este

13

conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010, astfel,

rezultă că fapta inculpatului Bunu Serghei a fost încadrată juridic corect în baza art.

145 alin. (2) lit. b), e), j) Cod penal, or în acțiunile inculpatului au fost întrunite

anume elementele acestei infracțiuni.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe examinate în instanța de apel cum sunt: -

declarațiile martorului decisiv Mocanu Gheorghe(f.d. 41 – 42 v.IV); - declarațiile

succesorului părții vătămate Magu Maria(f.d. 43 v.IV); - declarațiile inculpatului

Bunu Serghei(f.d. 44 v.IV), plus alte probe conform procesului – verbal al ședinței

de judecată în instanța de apel(vezi f.d. 58 – 59 v.IV), cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Mai mult, instanța de recurs, apreciază critic argumentul avocatului precum că

instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat la justa valoare declarațiile martorilor

Covalenco Iurie, Arapan Alexandra, Moscalu Lilia, minorului XXXXX, procesul

verbal de cercetare la fața locului din 04.11.2016, raportul de expertiză judiciară

nr. 807 din 09.01.2017, probe care dovedesc nevinovăția inculpatului, în acest

sens, Colegiul penal lărgit indică că motivele de reapreciere a materialului

probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, mai mult, declarațiile acestor martori descriu comportamentul

inculpatului după comiterea infracțiunii, iar unicul martor ocular și decisiv în speța

dată este Mocanu Gheorghe, care permanent a declarat că inculpatul Bunu Serghei

a comis infracțiunea incriminată.

7.1 Cât ține de soluția instanței de apel privind încasarea sumei de 33 688 lei

de la inculpat în beneficiul statului ca cheltuieli judiciare, Colegiul penal lărgit,

constată că este o soluție neîntemeiată pe lege, astfel, Colegiul penal lărgit a

conchis că se impune de a casa decizia instanței de apel în această parte, or, suma

de 33 688 lei, este compusă din costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe

caz efectuate în anul 2016, cheltuieli ce urmează a fi achitate conform prevederilor

art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală (red. 05.04.2012), din contul mijloacelor

bugetului de stat, care conform art. 10 Cod penal, sunt mai favorabile pentru

inculpat, decât modificările efectuate în acest articol, în vigoare din 09 februarie

2018, prin care acest aliniat a fost abrogat.

Colegiul penal invocă că aceste cheltuieli urmează a fi puse pe seama statului

prin intermediul bugetelor organelor de drept care pornesc urmărirea penală și se

compun din cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei

infracționale.

calificarea infracțiunii și constatarea vinovăției nu pot fi acceptate și sunt respinse

ca neîntemeiate în speța dată.

14

Totodată se impune soluția de a casa în partea încasării cheltuielilor judiciare

decizia instanței de apel atacată, rejudecarea cauzei în această parte cu pronunțarea

a unei hotărâri noi în această parte de respingere a solicitării procurorului de a

încasa de la inculpatul Bunu Serghei a cheltuielilor judiciare în sumă de 33 688 lei

pentru efectuarea expertizelor în speța dată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gromovenco Vladimir în

numele inculpatului Bunu Serghei, casează în partea încasării cheltuielilor de

judecată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2018, în

cauza penală privindu-l pe Bunu Serghei XXXXX, rejudecă cauza în această parte

pronunțând următoarea hotărâre.

Se respinge solicitarea procurorului de a încasa de la inculpatul Bunu Serghei

în folosul statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor în sumă de

33 688 (treizeci și trei mii șase sute optzeci și opt) lei.

În rest se mențin prevederile deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 15 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

15