1re-120/2018 — Art. 313 CPP

Prin încheierea din 21 februarie 2017, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău a dispus: ,,Respinge plângerea înaintată de către I. Vignan în care solicită: de a admite plângerea și de a stabili încălcările admise din partea Procuraturii Anticorupție și CNA prevăzute de art. 6, 13 CEDO; de a admite plângerea și de a anula răspunsurile nr. 03/33-4021 din 21.08.2015 a șefului Crîșmari Luca și răspunsul nr. 5664 din 24.09.2015 a procurorului Botnaru Ruslan, dat fiind faptul că sunt ilegale; de a obliga procurorul de a stabili încălcările drepturilor sale și să emită o ordonanță deoarece i s-au încălcat drepturile; în baza art. 20 al Legii cu privire la combaterea corupției, de a-l recunoaște ca victimă a corupției; în baza art. 61 alin. (2) CPP de a fi recunoscut ca reclamant, iar procurorul Botnaru Ruslan să fie recunoscut ca pârât; să-i fie asigurat un avocat în baza art. 18 alin. (1), 1, 26 alin. (1) din Constituție, art. 11 al Legii cu privire la organizarea judecătorească; 1 toate actele procesuale să fie traduse în formă verbală și formă scrisă, potrivit art. 379 alin. (2), 391, art. 9 alin. (2) din Legea cu privire la organizarea judecătorească, art. 118 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova”. Instanța a concluzionat că plângerea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă pe motiv că petiționarul nu contestă acte care ar putea servi ca obiect al controlului legalității prin prisma prevederilor art. 313 Cod de procedură penală.

Petiționarul a declarat recurs ordinar, solicitând anularea acestei încheieri și transmiterea cauzei pentru rejudecare în altă instanță egală în grad. Recurentul a invocat că instanța nu a examinat cauza sub toate aspectele, prin ce a dus la înrăutățirea situației sale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2018, recursul ordinar a fost respins ca nefondat. Instanța a statuat că încheierea judecătorului de instrucție este legală și întemeiată.

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 06 august 2018, petiționarul a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă plângerea depusă. Recurentul a invocat că hotărârile judecătorești sunt ilegale și nemotivate, emise cu încălcarea prevederilor legale naționale și internaționale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. 2 Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 5. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 5. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol, nu îndeplinște cerințele de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de petiționarul Vignan Igor, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 21 februarie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2018, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 3