1ra-1632/2018 — art. 27, 186 alin. 2 lit. b CP

1ra-1632/2018 — art. 27, 186 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1632/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Plămădeală Tatiana cu inculpatul Catarău Oleg, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 05

decembrie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

02 mai 2018, în cauza penală în privința lui

Catarău Oleg XXXXX,

născut la XXXXX, originar din

r-nul XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 11.12.2015 – până la 19.12.2016

instanța de apel:

de la 11.01.2017 – până la 21.03.2017

prima instanță:

de la 30.05.2017 – până la 05.12.2017

instanța de apel:

de la 26.12.2017 – până la 02.05.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 18.07.2018 – până la 10.10.2018

A C O N S T A T A T:

penal în privința lui Catarău Oleg, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat în baza art.

2 al Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea

a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

de 31.08.2015, în jurul orei 22:00, împreună cu câteva persoane neidentificate

1

de organul de urmărire penală, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, prin acces liber, au încercat să sustragă pe ascuns 18 saci cu știuleți

de porumb, ceea ce corespunde cantității de 508 kg de porumb cu prețul

unui kg de 3 lei, în sumă totală de 1524 lei, de pe câmpul GȚ „Teslari VC”,

situată în extravilanul XXXXX, însă au fost depistați în flagrant delict de

către proprietar și paznici, astfel infracțiunea nu și-a produs efectul din

motive independente de voința făptuitorilor.

la 03 ianuarie 2017, care a solicitat casarea totală a sentinței, cu încetarea

procesului penal în privința sa, din motivul lipsei unui element constitutiv

al infracțiunii.

În argumentarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele

motive:

- se consideră nevinovat, iar cauza penală în privința sa a fost intentată

în mod arbitrar;

- învinuirea este nejustificată și lipsită de probe concludente;

- nu au fost luate amprente digitale de pe saci și alte obiecte;

- declarațiile martorilor sunt false, or ultimii sunt angajații

proprietarului gospodăriei țărănești;

- până la momentul declarării apelului nu i-a fost înmânat rechizitoriul;

- din lipsa de resurse financiare a refuzat de apărător, iar în lipsa

acestuia și a cunoștințelor juridice aprofundate, prima instanță l-a

condamnat, ceea ce denotă o încălcare gravă a drepturilor sale;

- prima instanță a examinat cauza părtinitor, fără a lua în considerație

că se află în relații ostile de lungă durată cu partea vătămată, care spre

deosebire de el, are venituri considerabile.

2017, pronunțată integral la 02 mai 2017, a fost admis apelul declarat de către

inculpatul Catarău Oleg, casată sentința și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

4.1. În motivarea soluției adoptate, cercetând materialele cauzei penale,

instanța de apel a constatat că prima instanță nu i-a asigurat inculpatului

Catarău Oleg dreptul de a fi asistat de un avocat, lezându-i dreptul la

apărare și, respectiv, dreptul la un proces echitabil, încălcând astfel

prevederile art. 6 § 3 CoEDO, art. 17, 67, 69, 70, 71, 322 și 361 Cod de

procedură penală.

2

În acest context, s-a stabilit că în ședința de judecată în apel, inculpatul

Catarău Oleg a declarat că în fața primei instanțe s-a folosit de dreptul său

de a tăcea și de a nu da declarații, că nu este de acord cu aplicarea actului de

amnistie în privința sa, deoarece se consideră nevinovat și că nu a fost asistat

de către un apărător, întrucât nu avea bani. Instanța de apel a constatat că

din procesul-verbal al ședințelor de judecată din prima instanță, s-a stabilit

că prima instanță nu a citat un careva apărător pentru inculpat, în ședințele

de judecată nu a fost prezent apărătorul inculpatului, nu a fost anexat nici

un mandat de avocat pentru participare în ședință și nici nu a fost pusă în

discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa avocatului.

Suplimentar și contrar constatărilor din sentință, precum că inculpatul

ar fi refuzat să fie asistat de avocat, instanța de apel a atestat că la materialele

cauzei nu a fost anexată o cerere în acest sens, contrar prevederilor art. 71

alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilesc că „cererea de renunțare la

apărător se anexează la materialele cauzei.”. Totodată, instanța de apel a

constatat că prima instanță a încălcat și prevederile art. 71 alin. (2) Cod de

procedură penală, potrivit cărora „renunțarea la apărător poate fi acceptată de

către procuror sau instanță numai în cazul în care ea este înaintată de către bănuit,

învinuit, inculpat în mod benevol, din proprie inițiativă, în prezența avocatului care

acordă asistență juridică garantată de stat. Nu se admite renunțarea la apărător în

cazul în care ea este motivată prin imposibilitatea de a plăti asistența juridică sau

este dictată de alte circumstanțe.”, precum și prevederile art. 71 alin. (3) Cod de

procedură penală, potrivit cărora „admiterea sau neadmiterea renunțării la

apărător se decide de către procuror sau de instanță prin hotărâre motivată.”. În

mod subsidiar, instanța de apel a constatat încălcarea de către prima instanță

și a prevederilor art. 361 Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a constatat că, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată în prima instanță din 19.01.2016, s-a indicat că interesele

inculpatului au fost reprezentate de către avocatul Avramov Veaceslav, însă

la materialele cauzei nu a fost anexat un careva mandat întocmit de ultimul,

situație care, în opinia instanței de apel, a pus la îndoială rezonabilă

participarea acestui avocat la examinarea cauzei în prima instanță.

În prezența constatărilor efectuate, instanța de apel a conchis că la

examinarea cauzei în prima instanță a fost încălcat dreptul la apărare a

inculpatului Catarău Oleg, ceea ce justifica casarea sentinței primei instanțe,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

3

2017, Catarău Oleg a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27,

186 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Catarău

Oleg a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul GȚ „Teslari

VC”, Teslari Valentin, cu încasarea de la Catarău Oleg în beneficiul GȚ

„Teslari VC” a sumei de 1524 lei cu titlu de prejudiciu material și a sumei de

2000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

de 31.08.2015, în jurul orei 22:00, împreună cu câteva persoane, identitatea

cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber, au încercat să

sustragă pe ascuns 18 saci cu știuleți de porumb, ceea ce corespunde

cantității de 508 kg de porumb cu prețul unui kg de 3 lei, în sumă totală de

1524 lei, de pe câmpul GȚ „Teslari VC”, situată în extravilanul XXXXX, însă

au fost depistați în flagrant delict de către proprietar și paznici, astfel

infracțiunea nu și-a produs efectul din motive independente de voința

făptuitorilor.

a fost atacată cu apel de către inculpatul Catarău Oleg, depus la 19 decembrie

2017, care a solicitat casarea totală a sentinței, cu încetarea procesului penal

în privința sa, din motivul lipsei unui element constitutiv al infracțiunii.

În argumentarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele

motive:

- se consideră nevinovat, nu a avut nici un scop sau motiv de a sustrage

bunurile altei persoane, deoarece dispune de terenuri agricole unde

cultivează cereale, cu atât mai mult că este o persoană cu funcție de

demnitate publică, fiind consilier local al Primăriei s. Geamăna;

- învinuirea este nejustificată și lipsită de probe concludente;

- de la fața locului nu au fost luate careva amprente și nu au fost

depistate careva urme infracționale;

- declarațiile martorilor Cristea Anatolie și Moroi Aurel sunt false, or

ultimii sunt angajații proprietarului gospodăriei țărănești și depind financiar

de acesta;

- constatările primei instanțe nu sunt susținute de probe, or el nu se afla

în lanul de porumb, ci alături de el, nu se afla lângă cei 18 saci de porumb și

4

nici nu cunoștea unde aceștia se află, nu era cu cele cinci persoane

neidentificate în cauză, iar în automobil nu au fost depistați sacii cu porumb;

- în materialele cauzei lipsește un careva proces-verbal de la urmărirea

penală care ar conține o descriere a circumstanțelor flagrantului delict;

- organul de urmărire penală urma să depună efort pentru depistarea

persoanelor vinovate de comiterea infracțiunii, ceea ce nu s-a realizat, în

opinia apelantului fiind mai ușor să acuzi prima persoană depistată decât să

dai dovadă de profesionalism;

- în fața primei instanțe nu a fost audiat martorul Cristea Anatolie, a

cărui declarații pot demonstra nevinovăția sa, or martorul dat nu mai

lucrează în cadrul GȚ „Teslari VC” și, respectiv, nu mai este dependent de

proprietarul gospodăriei țărănești;

- prima instanță a examinat cauza părtinitor, fără a lua în considerație

că se află în relații ostile de lungă durată cu partea vătămată, care spre

deosebire de el, are venituri considerabile.

2018, pronunțată integral la 02 mai 2018, apelul declarat de către inculpatul

Catarău Oleg a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

8.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept în cauză,

just concluzionând asupra vinovăției inculpatului Catarău Oleg,

împrejurările cauzei fiind constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală, care au fost apreciate în deplină corespundere cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului Catarău Oleg, în

pofida faptului că nu a fost recunoscută de ultimul, a fost demonstrată prin

probele care au stat la baza sentinței, și anume declarațiile reprezentantului

legal al părții vătămate, Teslari Valentin, ale martorilor Moroi Aurel,

Colibaverde Alexandru, Cristea Anatolie, precum și prin materialele cauzei

- procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu schema și actul de cântărire;

- certificatul de corespundere a masei fizice a boabelor de porumb din masa

fizică a porumbului din știuleți; - certificatul de preț al unui kg de porumb;

- procesul-verbal de confruntare dintre Teslari Valentin și Catarău Oleg; -

procesul-verbal de confruntare dintre Cristea Anatolie și Catarău Oleg.

Verificând și apreciind în mod repetat probele nominalizate, instanța de

apel a considerat că ele demonstrează vinovăția inculpatului și combat

5

argumentele pe care acesta le-a expus în apel. În acest context, instanța de

apel a considerat că declarațiile inculpatului nu corespund adevărului, au

fost depuse cu scopul eschivării de la răspundere penală și se combat prin

probele examinate.

Instanța de apel a considerat că argumentele inculpatului au fost

combătute prin sentința primei instanțe, iar atât martorii, cât și partea

vătămată l-au identificat pe Catarău Oleg ca fiind persoana care a comis

infracțiunea, depistându-l în lanul de porumb. În acest context, instanța de

apel a reținut că din declarațiile nominalizate reieșea că inculpatul Catarău

Oleg nu avea o coasă la el, circumstanță care ridica dubii privind versiunea

inculpatului, precum că el cosea iarba, fiind relevant că un astfel de obiect,

dacă ar fi fost la fața locului, ar fi fost depistat. Totodată, instanța de apel a

constatat lipsa unor circumstanțe de ordin personal care ar pune la îndoială

declarațiile părții vătămate și ale martorilor.

Referindu-se la individualizarea pedepsei, instanța de apel s-a raliat la

concluziile expuse în sentință și a statuat că prima instanță s-a condus de

prevederile legale pertinente, aplicând inculpatului Catarău Oleg o

pedeapsă legală și echitabilă. Totodată, instanța de apel a susținut soluția

primei instanțe în latura civilă, considerând-o întemeiată.

și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018 au fost

atacate cu recurs ordinar de către avocatul Plămădeală Tatiana cu inculpatul

Catarău Oleg, care au solicitat casarea acestora și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în privința

inculpatului și achitarea lui.

În argumentarea cererii depuse, recurenții au reiterat motivele din apel

și au prezentat altele noi, după cum urmează:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- în ședința de judecată în apel au fost prezentate probe care atestă că

inculpatul dispune de terenuri agricole, fapt care în opinia recurenților

exclude intenția inculpatului de a fura porumb. Recurenții au invocat că

instanța de apel nu s-a expus asupra acestor înscrisuri;

- instanța de apel nu s-a expus asupra relațiilor de subordonare, în care

se află martorii în raport cu reprezentantul părții vătămate;

- sunt neîntemeiate argumentele instanței de apel, precum că coasa

urma a fi observată în timpul procesului de cosire. Recurenții au invocat că

6

iarba pe care a cosit-o inculpatul a fost găsită și fotografiată de colaboratorii

poliției, în acest sens au fost întocmite materiale și anexate la dosar, care

ulterior au dispărut;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, Catarău

Oleg nu a beneficiat de condiții și posibilități egale pentru susținerea poziției

sale, deoarece organul de urmărire penală a refuzat să verifice declarațiile

sale la locul comiterii infracțiunii, contrar prevederilor art. 114 Cod de

procedură penală, pentru a descrie circumstanțele și obiectele despre care a

declarat în calitate de bănuit. Recurenții au invocat că dacă o astfel de

verificare a declarațiilor date în calitate de bănuit ar fi avut loc, cu siguranță

puteau fi depistate obiecte care îl dezvinovățeau;

- este eronată soluția în partea laturii civile, or GȚ „Teslari VC” nu a

suportat nicio pierdere, reieșind din considerentul că toți cei 18 saci cu

porumb au fost restituiți și utilizați;

- au fost încălcate prevederile art. 275 Cod de procedură penală, care

stabilesc circumstanțele ce exclud urmărirea penală – intervenirea

termenului de prescripție și amnistia;

- instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate în prima

cerere de apel, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 19 decembrie

2016, trecând cu vedere faptul că prin prima sentință a fost aplicat actul

amnistiei, iar ulterior inculpatul a fost condamnat.

pentru dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat în cauză, ca

fiind vădit neîntemeiat. În susținerea acestei solicitări, procurorul a invocat

legalitatea acțiunilor de urmărire penală și neadmiterea unor încălcări care

ar fi condiționat comiterea unor grave erori de drept. Suplimentar,

procurorul a menționat că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, decizia adoptată fiind susținută de motivele

legale pe care se întemeiază soluția.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, dispune inadmisibilitatea lui în cazul

în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

7

Examinând argumentele invocate de recurenți în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, nesusceptibile de a

impune necesitatea casării deciziei atacate, reieșind din următoarele

considerente.

Colegiul penal constată că recurenții au invocat argumente prin care

implică o critică asupra declarațiilor martorilor, puse de către instanța de

apel la baza condamnării inculpatului, critică care în opinia lor este

justificată și impune necesitatea casării deciziei atacate. În contextul dat,

Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul

acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest

sens, este necesar de a menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele

temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la

caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă

analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece

instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de

drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea

probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,

judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat,

Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și

temeinicia hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței

sau absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Suplimentar celor menționate, Colegiul penal constată că instanța de

apel și-a motivat pe deplin soluția adoptată în privința vinovăției

inculpatului, prin statuările expuse la pct. 8.1. al prezentei decizii, pe care

instanța de recurs le însușește și care nu necesită o reiterare din motivul

temeiniciei lor.

În același context, Colegiul penal respinge argumentele recurenților,

prin care se susține că instanța de apel nu s-a pronunțat expres asupra

relațiilor de subordonare, în care se află martorii acuzării în raport cu

reprezentantul părții vătămate. Sub acest aspect, Colegiul penal constată că

instanța de apel, apreciind declarațiile martorilor, în mod expres a statuat

8

asupra lipsei unor circumstanțe de ordin personal care ar pune la îndoială

declarațiile părții vătămate și ale martorilor, totodată stabilind că atât

martorii, cât și partea vătămată l-au identificat în mod nemijlocit pe Catarău

Oleg ca fiind persoana care a comis infracțiunea, depistându-l în lanul de

porumb, ceea ce denotă veridicitatea declarațiilor lor.

Totodată, Colegiul penal respinge argumentele recurenților, prin care

se susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra înscrisurilor

prezentate de partea apărării, prin care se confirmă că inculpatul posedă

multiple terenuri agricole, fapt care denotă în opinia apărării că inculpatul

nu avea interes în sustragerea porumbului dintr-un lan străin. În acest sens,

Colegiul penal constată că la examinarea repetată a cauzei în apel, nu au fost

administrate și nici anexate înscrisurile la care se referă recurenții, ceea ce

denotă caracterul declarativ al argumentelor invocate în acest sens.

Colegiul penal respinge și argumentele invocate de către recurenți,

potrivit cărora au fost întocmite anumite materiale și anexate la dosar, care ulterior

au dispărut, iar atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată,

Catarău Oleg nu a beneficiat de condiții și posibilități egale pentru susținerea

poziției sale, deoarece organul de urmărire penală a refuzat să verifice declarațiile

sale la locul comiterii infracțiunii, contrar prevederilor art. 114 Cod de procedură

penală, pentru a descrie circumstanțele și obiectele despre care a declarat în calitate

de bănuit. Colegiul penal constată că Catarău Oleg, la terminarea urmăririi

penale și prezentarea materialelor de urmărire penală, nu a formulat careva

cereri privind chestiunile pe care le invocă în recursul ordinar (f.d. 84, 85

verso, vol. I) și nu a depus referință asupra rechizitoriului.

Astfel, Colegiul penal constată că Catarău Oleg, personal sau prin

intermediul apărătorului, urma să exercite dreptul invocării nulităților în

procesul penal, în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de

procedură penală, conform cărora încălcarea oricărei alte prevederi legale

decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată

în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea

urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță. În raport cu această posibilitate, Colegiul penal constată că Catarău

Oleg nu a făcut uz de drepturile sale legal instituite, ceea ce împiedică

invocarea unor nulități relative la etapa examinării cauzei în ordine de recurs

ordinar.

9

Suplimentar, Colegiul penal respinge argumentele recurenților, potrivit

cărora instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate în prima cerere

de apel, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 19 decembrie 2016, trecând

cu vedere faptul că prin prima sentință a fost aplicat actul amnistiei, iar ulterior

inculpatul a fost condamnat, or instanța de apel a fost sesizată cu cerere de apel

în privința unei noi sentințe – a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din

05 decembrie 2017, prin care inculpatul a fost condamnat. În acest context,

Colegiul penal atestă că instanța de apel nu era obligată de a se pronunța

asupra legalității sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 19 decembrie 2016, or

aceasta a fost casată total prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 martie 2017.

În prezența constatărilor nominalizate, având în vedere că nu s-au

confirmat temeiurile pentru recurs, invocate de către recurenți, că anumite

argumente sunt neîntemeiate, iar altele inadmisibile, precum și nu au fost

constatate erori de drept care, apreciate din oficiu, să justifice casarea

deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Plămădeală Tatiana cu inculpatul Catarău Oleg, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2018, în cauza penală

în privința lui Catarău Oleg XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 noiembrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

10