1ra-1447/18 — Art. 264 alin. 3 lit. a Cp

1ra-1447/18 — Art. 264 alin. 3 lit. a Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1447/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Dumneanu Radu în numele părților vătămate Catana Gheorghe și

Catana Nadejda și de către inculpatul Corcodel Ion, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Corcodel Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar din r-nul XXXXX, domiciliat

în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.07.2016 – 09.01.2017;

Instanța de apel: 31.01.2017 – 05.10.2017;

Instanța de recurs: 05.12.2017 – 30.01.2018;

Instanța de apel: 02.03.2018 – 24.04.2018;

Instanța de recurs: 21.06.2018 – 26.09.2018.

A C O N S T A T AT :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicată inculpatului pentru perioada de probațiune de 3 (trei) ani.

Acțiunea civilă înaintată de către părțile civile Catana Gheorghe și

Catana Nadejda cu privire la încasarea prejudiciului material și cheltuielile de

judecată s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Catana Gheorghe și

Catana Nadejda cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a admis parțial, fiind

încasat din contul inculpatului în beneficiul lui Catana Gheorghe suma de 5 000

(cinci mii) lei și în beneficiul lui Catana Nadejda suma de 30000 (treizeci mii) lei.

Ion la 18 octombrie 2015, aproximativ a ora 19:40, conducând automobilul model

1

„XXXXX”, n/î XXXXX și deplasându-se pe traseul Chișinău – Leușeni, direcția mun.

Chișinău, ajungând la km 48+38m, încălcând prevederile pct. 42, 45 din

Regulamentul circulației rutiere, a ieșit de pe banda destinată circulației în sens

opus și fără a frâna a tamponat în plină viteză, automobilul model „XXXXX”, n/î

XXXXX, care era condus de către Catana Gheorghe și în care se afla și pasagerul

Catana Nadejda.

Drept consecință a încălcărilor comise de către Corcodel Ion pasagerului

Catana Nadejda i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC, contuzia

cerebrală medie, luxația femurului drept, fractura femurului drept cu deplasare,

care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 235 din 25 noiembrie

2015, se califică ca vătămări corporale grave, iar lui Catana Gheorghe i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de luxație posterioară halice drept, contuzia

țesuturilor moi șolduri bilateral și genunchiului drept, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 234 din 25 noiembrie 2015, se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Astfel, acțiunile lui Corcodel Ion au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare

a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare corporală gravă a integrității

corporale

3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei,

cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu

executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe termen de 4 ani.

În motivarea apelului procurorul a indicat că nu este clară aprecierea

instanței asupra perioadei de probă stabilită inculpatului, care este prea mică în

raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite, inculpatul nu s-a căit sincer de cele

săvârșite, nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, nefiind stabilite careva

circumstanțe atenuante.

3.2. Inculpat, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

În susținerea cererii de apel inculpatul a indicat:

- probele enumerate de prima instanță nu sunt suficiente pentru a emite o

sentință de condamnare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

și anume lipsesc latura obiectivă și cea subiectivă a componenței de infracțiune

incriminate;

- urmează a fi stabilit care anume reguli de securitate a circulației

mijloacelor de transport au fost încălcate, or inculpatul este învinuit în încălcarea

pct. 45 al RCR, fără a se concretiza care alineat;

- învinuirea de încălcare a pct. 45 din RCR este nefondată, deoarece

inculpatul la conducerea automobilului a ținut cont de starea sa psihologică ce

influențează atenția și reacția care era bună, era perfect sănătos, nu era obosit, nu

a consumat băuturi alcoolice;

- instanța nu a studiat pricina complet și din toate punctele de vedere, a

refuzat să admită demersul apărării de a ieși la fața locului pentru constatarea și

2

confirmarea celor expuse precum și demersul de a audia în acest sens martorii,

care puteau comunica informație referitoare la starea acostamentului drumului

de la locul accidentului;

- instanța incorect a apreciat critic raportul de expertiză auto-tehnică

întocmit de expertul Hapatniucovschii Mihail;

- instanța a ignorat faptul că raportul de expertiză auto-tehnică din 04 iulie

2016 a expertului criminalist Cozlovschii Gh., pe care în mare parte se bazează

sentința de condamnare, a fost întocmit fără ieșirea la fața locului;

- deși apărarea la urmărirea penală a cerut efectuarea expertizei

auto-tehnice în comisie cu participarea expertului auto-tehnic și trasolog

particular Hapatniucovschii Mihail cu stagiul de lucru de peste 40 ani, expertiza a

fost efectuată de un expert auto-tehnic cu un stagiu de doar 10 ani, în lipsa

expertului cerut de apărare și inculpat, astfel s-a încălcat procedura de efectuare

a expertizei prevăzută de alin. (4) art. 142 Cod de procedură penală.

Mai mult, expertiza auto-tehnică a fost efectuată de o subdiviziune a MAI,

iar ordonanța de numire a expertizei a fost emisă de o altă subdiviziune a MAI;

- instanța nu a luat în considerație faptul că partea vătămată

Catana Nadejda în momentul producerii accidentului rutier nu avea cuplată

centura de siguranță, această circumstanță contribuind nemijlocit la survenirea

consecințelor grave în privința ei, or, tamponarea automobilelor s-a produs în

partea lor stângă, adică în partea șoferilor care având cuplate centurile de

siguranță, au pătimit într-o măsură mult mai mică decât partea vătămată

Catana Nadejda.

3.3. Avocatul Dumneanu Radu în interesele părților vătămate

Catana Gheorghe și Catana Nadejda, care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care lui Corcodel Ion să-i fie stabilită pedeapsa fără aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal.

Totodată, a solicitat admiterea acțiunii civile cu încasarea de la Corcodel Ion

în folosul lui Catana Gheorghe a echivalentului în lei MDL, a sumei de 12500 Euro,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral, încasarea de la Corcodel Ion în

folosul lui Catana Nadejda a echivalentului în lei MDL a sumei de 12500 Euro, cu

titlu de compensare a prejudiciului moral și încasarea în folosul lui Catana

Gheorghe și Catana Nadejda, în mod solidar din contul pârâților Corcodel Ion și

SA „MOLDCARGO” a sumei de 22000 Euro cu titlu de prejudiciu material cauzat în

rezultatul distrugerii mijlocului de transport model „XXXXX”.

2017, s-au respins ca nefondate apelurile procurorului și inculpatului, admis

apelul declarat de către avocatul Dumneanu Radu în numele părților vătămate

Catana Gheorghe și Catana Nadejda, s-a casat sentința în partea acțiunii civile și s-

a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care s-a dispus încasarea în beneficiul părților vătămate Catana Gheorghe și

Catana Nadejda din contul lui Corcodel Ion a sumei de 245774,72 lei cu titlu de

prejudiciu material.

În rest, sentința a fost menținută.

3

4.1. Instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate

din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a relevat că deși inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii

imputate nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia se dovedește prin probele

acumulate la cauza penală și examinate în cadrul cercetării judecătorești, și

anume, declarațiile pârților vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda precum

și prin actele și documentele anexate la cauza penală, inclusiv: procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 18 octombrie 2015, schema accidentului

rutier și planșele fotografice (f.d. 19-29); actul de constatare din 18 octombrie

2015 și procesul-verbal de inspectare tehnică a vehiculului din 19 octombrie

2015, prin care a fost examinat automobilul de model „XXXXX” n/î „XXXXX” care

stabilește defecțiunile tehnice ale automobilului în partea din față (f.d. 41-42,

165); actul de constatare din 19 octombrie 2015 și procesul-verbal de inspectare

tehnică a vehiculului din 19 octombrie 2015 prin care a fost examinat automobilul

model „XXXXX”, nî XXXXX care stabilește defecțiunile tehnice ale automobilului

(f.d. 49-50); raportul de expertiză medicală nr. 235 din 25 noiembrie 2015 (f.d.

112); raportul de expertiză medicală nr. 234 din 25 noiembrie 2015 (f.d. 116);

raportul de expertiză auto-tehnică nr. 34/12/1-R-3670 din 04 iulie 2016 (f.d.

185-209); scrisoarea nr. 43 din 22 martie 2016 a Directorului SA „Drumuri

Ialoveni” și a schemei de organizare a circulației pe traseul Chișinău-Leușeni care

stipulează că sectorul de drum M1 Chișinău-Leușeni frontiera cu România km

48+038 în plan longitudinal face parte a curbei orizontale și curbei verticale.

Declivitatea transversală pe sector sus numit este de 40 % (f.d 144- 145).

Colegiul a respins argumentele inculpatului în partea ce ține de faptul că nu

a fost demonstrată vina sa, indicând că prin probele cercetate s-a constatat

existența culpei în acțiunile acestuia, mai mult, probele administrate au fost

acumulate conform prevederilor legale și au fost apreciate prin prisma art. 101

Cod de procedură penală.

Nerecunoașterea vinei inculpatului a fost însoțită de concluziile expertului

judiciar particular Hapatnicovschii Mihail, concluzii care just au fost interpretate

critic de către instanța de fond, or, concluziile expertului intră în contradicție atât

cu declarațiile inculpatului, părților vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda,

precum și cu materiale cauzei penale.

Instanța de apel a apreciat critic concluzia expertului Hapatnicovschii

Mihail privind starea drumului și a carosabilului deoarece ultimul, fără a se

deplasa la fața locului, a efectuat expertiza doar în baza unor poze prezentate de

către avocatul inculpatului, precum și copia schemei accidentului rutier.

Concluzia expertului vine în contradicție atât cu procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 18 octombrie 2015, schema accidentului rutier și

planșele fotografice (f.d. 19-29) precum și cu schema de organizare a circulației

4

pe traseul Chișinău-Leușeni (f.d. 145) care nu prevăd nici o defecțiune a drumului

sau a acostamentului în acea zonă.

Instanța de apel a apreciat că concluzia expertului judiciar

Hapatnicovschii Mihail, precum că pentru conducătorul automobilului model

„XXXXX” momentul de apariție a obstacolului se consideră momentul de

depresurizare a cauciucului la ieșirea de pe acostament pe partea carosabilă, intră

în contradicție prin însăși declarațiile inculpatului Corcodel Ion care a menționat

că după intersecția Lozova și Ciuciuleni, deplasându-se cu o viteză de 80-90 km/h

și ajungând la o cotitură la întâmpinare se deplasa un automobil care avea farurile

aprinse la faza lungă și l-a orbit. Atunci el nu ține minte dacă a frânat dar a luat

volanul spre dreapta pe acostament pentru a se opri. Când a ieșit cu automobilul

său de pe carosabil pe acostament cu toate patru roți și a simțit o zdruncinătură,

în acel moment automobilul a luat-o brusc spre banda de contrasens. Deci în

versiunea inculpatului Corcodel Ion obstacolul a apărut când se deplasa pe banda

sa de circulație fiind orbit de un alt vehicul și nu cum concluzionează expertul în

momentul de depresurizare a cauciucului, acesta a luat volanul spre dreapta pe

acostament pentru a se opri, dar nu s-a oprit, a dorit să revină înapoi pe banda sa

respectiv a acționat contrar pct. 45 alin. (2) al RCR care prevede că conducătorii

sunt obligați în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru

a nu pune în pericol siguranța traficului, deci în acel moment când a fost orbit a

apărut obstacolul și el trebuia să frâneze, dar nu să efectueze manevre.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a menționat

că prima instanță, la stabilirea acesteia, s-a călăuzit de prevederile art. art. 7, 61,

75, 76, 77 Cod penal și a ținut cont de gradul și pericolul social al infracțiunii, de

persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea penală cât și de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Instanța de apel a respins argumentele procurorului și avocatului

Dumneanu Radu în numele părților vătămate referitor la necesitatea aplicării

unei pedepse mai aspre, or, prima instanță în prezența unor circumstanțe

atenuate, cum ar fi faptul că Corcodel Ion anterior nu a fost condamnat, la evidența

medicului psihiatru sau narcolog nu se află, la moment nu este angajat în câmpul

muncii, dar se caracterizează pozitiv la locul precedent de muncă, cât și la locul de

trai, just a considerat că nu e rațional ca acesta să execute real pedeapsa aplicată.

Totodată, instanța de apel a considerat drept nefondată sentința în partea

nesoluționării cerinței părților vătămate privind încasarea prejudiciului material

cauzat prin infracțiune, deoarece prin raportul de evaluare a pagubei nr. 1212/0A

din 26 mai 2016, s-a stabilit că valoarea prejudiciului cauzat proprietarului

autovehiculului „XXXXX”, constituie suma de 245774,72 lei, în care se include

valoarea pieselor, valoarea materialelor, valoarea manoperei și valoarea

preludiului.

5.1. Procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia, doar în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel.

5

În motivarea recursului a menționat că instanța de apel, menținând sentința

în partea aplicării în privința lui Corcodel Ion a prevederilor art. 90 Cod penal, nu

a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de comportamentul

inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii și după consumarea ei, de faptul

că vina nu a recunoscut-o, nu s-a căit de cele comise și nu a restituit prejudiciul

cauzat prin infracțiune.

5.2. Avocatul Dumneanu Radu în numele părților vătămate

Catana Gheorghe și Catana Nadejda, care invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea stabilirii

pedepsei precum și în latura civilă cu pronunțarea unei noi hotărâri privind

excluderea art. 90 Cod penal și dispunerea executării reale a pedepsei.

A mai solicitat admiterea acțiunii civile cu încasarea de la inculpat în

beneficiul lui Catana Gheorghe și Catana Nadejda a câte 12500 euro, cu titlu de

compensare a prejudiciului moral, încasarea în beneficiul lui Catana Gheorghe și

Catana Nadejda, în mod solidar din contul lui Corcodel Ion și SAR „MOLDCARGO”

a sumei de 22000 euro cu titlu de prejudiciu material cauzat în rezultatul

distrugerii mijlocului de transport.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu menținerea sentinței în

partea aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, fără a

indica motivele pentru care a ajuns la această concluzie.

A menționat, că suma de 30000 lei încasată de instanțele de fond în

beneficiul lui Catana Nadejda, pentru compensarea prejudiciului moral, nu

reprezintă o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, or, în urma acțiunilor

inculpatului, părții vătămate Catana Nadejda i-a fost acordat grad de dizabilitate,

atestându-se faptul că capacitatea de muncă păstrată părții vătămate, este de doar

60%.

A remarcat, că instanța de apel a lăsat fără examinare pretenția

reclamanților cu privire la încasarea solidară a prejudiciului material de la

inculpat și Compania de asigurări.

A apreciat că concluzia instanței de apel privind încasarea prejudiciului

material doar în sumă de 245744,72 lei, constatată prin raportul de evaluare a

pagubei întocmit de expertul Ciobanu Adrian, este neîntemeiată și contravine

prevederilor art. 14 alin. (1) Cod civil, or, aceasta nu s-a expus și asupra raportului

de evaluare nr. 227 din 12 ianuarie 2017, care a constatat că valoarea

prejudiciului material parvenit în urma accidentului rutier pentru automobilul

Toyota Land Cruiser constituie 305575,49 lei.

5.3. Inculpatul și avocatul acestuia, Lepilov Natalia, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală și

criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, au solicitat

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Ulterior, la 29 ianuarie 2018, inculpatul împreună cu avocatul său,

Lepilov Natalia, au declarat recurs suplimentar solicitând casarea hotărârilor

instanțelor de fond cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au indicat că instanțele de fond au respins fără nici

o motivare cerințele inculpatului privind efectuarea expertizelor suplimentare și

repetate, fiind lipsit de dreptul său la apărare.

6

Dumneanu Radu în numele părților vătămate, a depus referință inculpatul

pledând pentru respingerea acestora, ca inadmisibile, deoarece acestea nu se

încadrează în cerințele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

6.1. SAR „Moldcargo” SA, de asemenea a depus referință menționând că

instanța de apel corect a evaluat prejudiciul pentru deteriorarea automobilului

XXXXX în sumă de 245774,72 lei, considerând astfel recursul avocatului în numele

părților vătămate drept unul neîntemeiat.

30 ianuarie 2018 au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate

de către procurorul în procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de

către inculpatul Corcodel Ion și avocatul său, Lepilov Natalia.

A fost admis recursul ordinar declarat de avocatul părților vătămate

Dumneanu Radu, casată parțial decizia instanței de apel, doar în latura civilă și

dispusă rejudecarea cauzei în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În rest dispozițiile deciziei au fost menținute.

Cu referire la recursul inculpatului și avocatului Lepilov Natalia

declarat la 01 decembrie 2017, instanța de recurs a menționat că, instanța de

apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, analizând probele

administrate corect a stabilit și a reținut în sarcina lui Corcodel Ion încadrarea

juridică corespunzătoare prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Instanța de recurs a constatat că instanța de apel și-a motivat argumentat

opinia privind aprecierea critică a concluziei expertului judiciar

Hapatnicovschi Mihail, iar criticele formulate de recurenți au constituit obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, soluție, pe care instanța de recurs

a însușit-o pe deplin.

Sub aspectul temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, instanța de recurs a statuat că instanța de apel corect a

constatat faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpatului,

descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivând concluzia de vinovăție a

acestuia prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de către recurent, solicitarea acestuia privind casarea

deciziei, neavând suport probatoriu.

Astfel, instanța de recurs a susținut poziția instanței de apel care a indicat

că Corcodel Ion a acționat contrar pct. 45 alin. (2) al RCR, or în momentul când a

fost orbit de lumina farurilor automobilului ce se deplasa în întâmpinare, aprinse

la faza lungă, atunci a apărut obstacolul și el urma să frâneze dar nu să efectueze

manevre. Prin urmare, instanța de recurs a reținut că, conform probelor anexate

la cauza penală, în acțiunile inculpatului sunt prezente atât latura obiectivă

(încălcarea RCR), cât și latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal, care se caracterizează prin vinovăție sub forma imprudenței

(atât în modalitatea neglijenței, cât și în cea a încrederii exagerate în sine).

Referitor la temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs a menționat, că acest temei se invocă numai

în cazul când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pe când în cazul

7

supus judecării recurenții își exprimă dezacordul și cu neîntrunirea elementelor

infracțiunii imputate inculpatului, solicitând achitarea acestuia, temei prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, or în situația dată nu este clară

poziția recurenților, deoarece ultimii menționând că nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, totodată consideră că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Cât ține de temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de

procedură penală, instanța de recurs a statuat că acesta a fost invocat formal,

recurenții nefăcând nici o motivare sub acest aspect.

Referitor la recursul inculpatului și avocatului acestuia

Lepilov Natalia, declarat la 29 ianuarie 2018, instanța de recurs a reținut că,

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 228-231, 12 vol. II)

dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 05 octombrie 2017 în prezența

procurorului, inculpatului, avocatului acestuia, Lepilov Natalia, părților vătămate

și avocatului acestora, Dumneanu Radu, care au fost înștiințați că la 02 noiembrie

2017 va avea loc pronunțarea integrală a deciziei.

La ședința de judecată din 02 noiembrie 2017, când a avut loc pronunțarea

deciziei motivate, au fost prezenți procurorul și inculpatul, ceilalți participanți la

proces, nefiind prezenți (f.d. 231, vol. II).

Prin urmare, instanța de recurs a considerat că recursul inculpatului și

avocatului acestuia Lepilov Natalia, declarat la 29 ianuarie 2018 a fost depus cu

încălcarea termenului prevăzut de lege.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror și avocatul părților

vătămate Dumneanu Radu, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel

menținând soluția primei instanțe în partea aplicării pedepsei sub formă de

închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, corect a stabilit că

corectarea și reeducarea lui Corcodel Ion este posibilă fără privarea de libertate,

punând la baza soluției prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii

săvârșite, motivul acesteia, personalitatea celui vinovat, precum și circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea.

Totodată, instanța de recurs a respins ca neîntemeiat argumentul

procurorului precum că, în privința inculpatului nu sunt aplicabile prevederile

art. 90 Cod penal, deoarece instanțele de fond corect și-au expus opinia pe care

instanța de recurs a acceptat-o și susținut-o.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Dumneanu Radu în

numele părților vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda, instanța de

recurs a statuat că, instanța de apel la emiterea deciziei în privința lui

Corcodel Ion, nu a respectat prevederile legale întru adoptarea unei soluții

întemeiate în latura civilă, pronunțând o hotărâre pripită prin care a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul părților vătămate a prejudiciului

material în sumă de 245774,72 lei, iar în partea prejudiciului moral a menținut

soluția primei instanțe, potrivit căreia s-a dispus încasarea din contul inculpatului

în beneficiul lui Catana Gheorghe prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, iar în

beneficiul părții vătămate Catana Nadejda prejudiciul moral în sumă de 30000 lei.

Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel, dispunând încasarea

prejudiciului material în beneficiul părților vătămate doar din contul inculpatului,

8

nu face nici o motivare sub acest aspect, nu indică din care considerente

prejudiciul nu urmează a fi încasat solidar și din contul SA „Moldcargo”, așa cum

se solicită prin acțiunea civilă.

Totodată, în partea descriptivă a deciziei recurate nu se regăsește o analiză

și apreciere a ambelor rapoarte de evaluare a pagubei materiale anexate la

materialele cauzei, or ajungând la concluzia de încasare anume a sumei de

245744,72 lei, instanța urma a-și motiva poziția, însă la acest capitol în decizie

este redat doar textul unor norme legale.

În altă ordine de idei, instanța de recurs a mai constatat că instanța de apel,

absolut nemotivat menține sentința în partea încasării prejudiciului moral, fără a

se expune asupra cerinței avocatului privind încasarea în beneficiul părților

vătămate a pagubei morale în cuantum de 12500 euro, prin urmare acțiunea civilă

în partea încasării prejudiciului moral, a fost lăsată fără examinare.

2018, a fost admis parțial apelul declarat de către avocatul Dumneanu Radu în

numele părților vătămate Catana Nadejda și Catana Gheorghe în partea acțiunii

civile, casată sentința în această parte, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre, după cum urmează:

A fost încasat din contul lui Corcodel Ion în beneficiul lui Catana Gheorghe

prejudiciul moral în sumă de 10000 lei.

A fost încasat din contul lui Corcodel Ion în beneficiul lui Catana Nadejda

prejudiciul moral în sumă de 40000 lei.

A fost încasat din contul SA „Moldcargo” în beneficiul lui Catana Gheorghe

cu titlu de prejudiciu material suma de 288295,18 lei.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

8.1. În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că la data de

15 decembrie 2014 între SAR „Moldcargo” în calitate de asigurător și Corcodel Ion

a fost încheiat contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehiculul „XXXXX”, n/î „XXXXX” (f.d. 88-89, vol.II).

Astfel, instanța de apel a notat că asigurătorul SAR „Moldcargo” va purta

răspunderea de a despăgubi părțile vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda

pentru deteriorarea mijlocului de transport model „XXXXX” în urma accidentului

rutier de comiterea căruia a fost recunoscut vinovat inculpatul Corcodel Ion.

Instanța de apel a mai relatat că, potrivit raportului de evaluare a pagubei

nr. 1212/05A din 26 mai 2016 și cel de completare datat cu 27 aprilie 2017,

efectuat în baza actului de examinare a CA „Moldcargo” din 05 mai 2016 și a

actului de examinare suplimentară din 18 aprilie 2017, a automobilului model

„XXXXX” n/î XXXXX, executate de către SRL „Exauto-Plus”, costul mediu de piață

al unui automobil analogic, constituie în mediu suma de 17100 euro, echivalentul

a 384708,96 lei la ziua examinării, iar valoarea prejudiciului cauzat automobilului

model „XXXXX„ n/î XXXXX constituie 288295,18 lei.

Subsecvent, instanța de apel a reținut, că raportul de evaluare a pagubei nr.

1212/05A din 26 mai 2016 și cel din 26 mai 2016 au fost întocmite de către un

expert din cadrul unei unități de specialitate - SRL „Exauto-Plus” și respectiv, în

urma efectuării expertizei independente, expertul evaluator a relevat concluzii

care au fost acceptate de către părțile în proces, or, acestea nu au fost contestate

9

nici de către participanții părții acuzării și nici de către participanții la proces din

partea apărării.

Prin urmare, instanța de apel, luând în considerare concluziile raportului de

evaluare a pagubei nr. 1212/05A din 26 mai 2016 și cel din 26 mai 2016,

raportate la prevederile art. 22 alin. (7) din Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a

conchis că părțile vătămate urmează a fi despăgubite pentru prejudiciul material

cauzat în urma accidentului rutier, prin deteriorarea automobilului model

„XXXXX” n/î XXXXX.

Astfel, ținând cont de pretențiile formulate de Catana Gheorghe și

Catana Nadejda în acțiunea civilă pentru deteriorarea automobilului „XXXXX” n/î

XXXXX, valoarea autovehiculului la data producerii accidentului și valoarea

rămasă, instanța de apel a considerat necesar a încasa de la SA „Moldcargo” în

beneficiul lui Catana Gheorghe suma de 288295,18 lei, ce constituie prejudiciul

material cauzat în urma accidentului rutier pentru deteriorarea automobilului

model „XXXXX”, n/î XXXXX, or, potrivit concluziilor expertului evaluator, reieșind

din tehnologia de recondiționare a autovehiculelor avariate, se menționează că

automobilul „XXXXX”, n/î XXXXX este rațional de reparat, deoarece valoarea

cheltuielilor constituie la data de 26 mai 2016 – 63,89%, iar la data de 27 aprilie

2017 - 75% din valoarea medie de piață a unui automobil analogic.

Privitor la volumul prejudiciului moral cauzat părților vătămate, instanța

de apel a menționat, că deși, este cert că aceștia au suferit anumite prejudicii

morale, totuși cuantumul despăgubirii prejudiciului moral în mărime de câte

12500 euro pentru fiecare, solicitat de la inculpat este excesiv de mare,

considerând echitabil cuantumul prejudiciului moral spre încasare de la inculpat

în folosul părții vătămate Catana Gheorghe cu titlu de prejudiciu moral suma de

10000 lei și în beneficiul părții vătămate Catana Nadejda suma de 40000 lei,

apreciindu-le drept echitabile, suficiente și pasibile de a aduce satisfacție morală

și capabilă să remedieze suferințele suportate de părțile vătămate.

avocatul Dumneanu Radu în numele părților vătămate Catana Gheorghe și Catana

Nadejda și inculpatul Corcodel Ion.

9.1. La 04 iunie 2018, în termen, declară recurs ordinar avocatul

Dumneanu Radu în numele părților vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda

prin care solicită casarea hotărârilor instanțelor de fond, în partea ce se referă la

acțiunea civilă, rejudecarea cauzei cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzute de pct. 6)

și 10) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- deși instanța de apel a reparat eroarea admisă de către prima instanță în

partea în care au fost lăsate fără soluționare pretențiile cu privire la repararea

prejudiciului material, soluția adoptată este una neîntemeiată, fapt determinat de

aprecierea arbitrară a probelor administrate și neluarea în considerare a tuturor

circumstanțelor invocate de către avocat în interesele părților vătămate;

- instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor invocate în cererea de

apel cu referire la cuantificarea prejudiciului moral cauzat părților vătămate;

10

- în urma acțiunilor inculpatului, părții vătămate Catana Nadejda i-a fost

stabilită dizabilitate de grad mediu, prin care s-a atestat faptul că capacitatea de

muncă păstrată este de doar 60 %, iar acordarea sumei de 40000 lei, cu titlu de

plată unică, pentru compensarea prejudiciului moral nu reprezintă o satisfacție

echitabilă;

- nu s-a luat în considerare nici faptul că partea vătămată Catana Nadejda

a suferit extrem de mult în rezultatul acțiunilor inculpatului, perioada

tratamentului fiind una foarte îndelungată, fiind în proces de recuperare;

- eroarea admisă de neaplicarea prevederilor art. 14 Cod civil a fost

amplificată de aplicarea eronată a prevederilor art. 22 alin. (2) și art. 23 alin.

(1) lit. a) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule;

- contrar aprecierilor instanței de apel, art. 22 alin. (2) din Legea cu privire

la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule, reglementează cuantumul responsabilității asigurătorului, dar nu

cuantumul prejudiciului ce urmează a fi compensat părților vătămate, deoarece

norma indicată prevede expres faptul că, în cazul stabilirii despăgubirii prin

hotărâre judecătorească, drepturile persoanei păgubite prin accident produs de

autovehicul aflat în posesiunea unei persoane asigurate în Republica Moldova se

exercită față de asigurătorul de răspundere civilă auto, în limitele obligației lui

stabilite prin prezenta lege, cu citarea obligatorie, în calitate de intervenienți

accesorii, a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului;

- instanța de apel nu a motivat cauza pentru care nu a dispus obligarea

solidară a făptuitorului de a compensa, împreună cu asigurătorul, în mod integral,

prejudiciul cauzat;

- datorită interpretării eronate a normelor de drept, s-a ajuns la situația

alogică, din care rezultă că dacă mijlocul de transport al inculpatului nu ar fi fost

asigurat, partea vătămată avea dreptul la compensarea integrală a prejudiciului

din contul inculpatului și nu doar la compensarea a doar 75 % din valoarea

prejudiciului constatat de instanța de apel;

- instanța de apel a făcut abstracție de prevederile art. art. 514, 530-549,

1398 alin. (1)-(3) Cod civil și nu au fost luate în considerare nici prevederile

art. 62 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă;

- instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, la solicitarea părții

vătămate, SAR „MoldCargo” SA a reevaluat paguba cauzată în rezultatul

accidentului rutier săvârșit din culpa inculpatului Corcodel Ion, iar prin raportul

de evaluare nr. 227 din 12 ianuarie 2017 s-a constatat că, rezultat a examinării

actelor prezentate și efectuării procesului de evaluare în modul stabilit de

legislația în vigoare s-a constatat: „Valoarea prejudiciului material parvenit în

urma accidentului rutier din 18 octombrie 2016 (data accidentului este indicată

greșit) pentru automobilul XXXXX, n/î XXXXX, constituie 305575,49 lei”;

- dacă suma de 288295,18 lei reprezintă echivalentul a 75 % din valoarea

medie de piață a unui automobil analogic, atunci prejudiciul constatat la

12 ianuarie 2017 în valoare de 305575,49 lei, fără a lua în considerare și detaliile

deteriorate constate prin procesul-verbal din 18 aprilie 2017 de constatare a

daunelor adiționale la Dosarul de daune RCA nr. 168 din 05 mai 2016, în rezultatul

11

examinării suplimentare de către comisarul de avarii al SAR „Moldcargo” SA -

Cuculescu M., în prezența inculpatului Corcodel Ion și a părții vătămate Catana

Nadejda, face evidentă concluzia cu privire la distrugerea totală a mijlocului de

transport al părților vătămate, fapt care impunea instanța de apel să compenseze,

potrivit art. 2 (raportat la noțiunea de daună totală) și art. 23 alin. (1) lit. a) din

Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube

produse de autovehicule, precum și art. 14 Cod civil, era obligatorie impunerea

solidară a inculpatului și părții civilmente responsabile de a compensa valoarea

integrală a mijlocului de transport al părților vătămate, nimicit în rezultatul

acțiunilor criminale ale inculpatului Corcodel Ion;

- instanțele de fond nu au atras atenția la faptul că părțile vătămate au

indicat expres în acțiunea civilă, că mijlocul de transport a fost distrus iremediabil,

iar reparația acestuia nu este oportună, deoarece cheltuielile reale necesare în

acest sens sunt mai mari decât valoarea mijlocului de transport, situație care

impunea luarea în considerare a datelor din înscrisurile anexate la acțiunea civilă

cu privire la valoarea unui mijloc de transport similar celui distrus în rezultatul

acțiunilor ilegale ale inculpatului, care au fost obținute de pe site-ul www.999.md.

9.2. La 23 iunie 2018, în termen, declară recurs ordinar inculpatul

Corcodel Ion, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii

cuantumului compensației pentru prejudiciul moral, cu menținerea sentinței în

această parte.

În motivarea recursului, invocând temeiurile de drept prevăzute de pct. 6),

12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- prima instanță corect a dat apreciere prejudiciului moral cauzat părților

vătămate în baza art. 1423 Cod civil și a evaluat just și echitabil mărimea

prejudiciului moral în suma de 5000 lei pentru Catana Gheorghe și 30000 lei

pentru Catana Nadejda.

- instanța de recurs în decizia din 30 ianuarie 2018 nu a considerat că

sumele adjudecate de către instanța de fond nu au fost juste, ci doar a indicat că

instanța de apel în decizia din 05 octombrie 2017 examinând acțiunea civilă ce

ține de încasarea prejudiciului material cauzat nu a motivat suficient decizia în

această parte, respectiv, nu s-a menționat nimic de soluția luată de către prima

instanță privind acțiunea civilă ce ține de încasarea prejudiciului moral;

- soluționând chestiunea privind încasarea prejudiciului moral cauzat

părților vătămate, instanța de apel nu a dat apreciere circumstanței că

infracțiunea a fost săvârșită din imprudență;

- la aprecierea circumstanțelor cauzei instanța nu a luat în considerație

vârsta sa, care, posibil și a condiționat o reacție nu atât de rapidă pe drum, nu a

luat în considerație că nu are antecedente penale, faptul că mașina a fost unica

posibilitate pentru a câștiga ceva bani și a rămas la pragul de vârstă de pensionar

fără surse de venit și în lipsa posibilității efective de a achita sumele respective;

- la aprecierea circumstanțelor în care s-a cauzat prejudiciul nu s-a ținut

cont de legătura cauzală între acțiunile sale, acțiunile părții vătămate

Catana Nadejda și consecințele negative survenite. Or, la examinarea cauzei în

fond s-a constatat că partea vătămată Catana Nadejda în momentul producerii

12

accidentului rutier nu avea cuplată centura de siguranță, circumstanță care a

contribuit nemijlocit la survenirea consecințelor grave în privința ei.

privind opinia lor asupra recursurilor declarate, prin care au solicitat respingerea

acestora ca neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Cu referire la temeiul de recurs invocat de către recurenți prin prisma

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată, că astfel

de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate,

dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Colegiul penal, consideră neîntemeiat argumentul invocat de către avocatul

Dumneanu Radu în numele părților vătămate potrivit căruia instanța de apel

neîntemeiat a admis doar parțial acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului

material și moral, la fel neîntemeiate sunt și alegațiile recursului declarat de către

13

inculpatul Corcodel Ion, potrivit căror instanța de apel a dispus încasarea unui

prejudiciu moral exagerat, iar soluția emisă de prima instanță este întemeiată și

urmează a fi menținută.

În acest sens, Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 1423

alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție

de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care

compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă, că avocatul părților vătămate solicită

încasarea din contul inculpatului prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în

sumă a câte 12500 Euro pentru Catana Gheorghe și Catana Nadejda, iar inculpatul

solicită menținerea sentinței.

Prima instanță, pronunțând sentința, a admis în principiu acțiunea civilă ce

ține de încasarea prejudiciului material înaintată de către Catana Gheorghe și

Catana Nadejda, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se

expună instanța în ordinea procedurii civile, iar ce ține prejudiciul moral a dispus

încasarea din contul lui Corcodel Ion în beneficiului lui Catana Gheorghe suma de

5000 lei, iar în beneficiul Nadejdei Catana suma de 30000 lei.

Prin decizia instanței de apel, fiind casată parțial sentința, în latura civilă,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate

și dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiului lui Catana Gheorghe

prejudiciul moral în sumă de 10000 lei, iar în beneficiul lui Catana Nadejda

prejudiciul moral în sumă de 40000 lei, totodată a fost dispusă încasarea din

contul SA „Moldcargo” în beneficiul lui Catana Gheorghe cu titlu de prejudiciu

material suma de 288295,18 lei.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate,

de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate; alin. (2) Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau

fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în

care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Potrivit prevederilor art. 225 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de

către instanța de competența căreia este cauza penală.

Colegiul penal constată, că instanța de apel la adoptarea hotărârii în latura

civilă s-a condus de prevederile art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală care

prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă

sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”, motivându-și soluția în modul

expus la pct. 11 al prezentei decizii și n-a comis careva erori de drept în această

parte.

14

Instanța de recurs reiterează, că, în termenii Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral, se

exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel

încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele

daunelor.

Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de părțile vătămate, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect

a dispus încasarea compensației morale din contul inculpatului în beneficiul lui

Catana Gheorghe a sumei de 10000 lei și în beneficiul lui Catana Nadejda a sumei

de 40000 lei, care reprezentă o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a comis erori de drept,

dispunând încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și 40000 lei, care

reprezintă o compensare suficientă, echitabilă a prejudiciului moral cauzat.

Cât privește prejudiciul material în sumă de 288295,18 lei dispus a fi

încasat din contul SA „Moldcargo” în beneficiul părții vătămate Catana Gheorghe,

instanța de recurs la fel, nu a constatat careva erori în decizia emisă de instanța

de apel, or, corect a fost stabilit în conținutul decizie recurate că, anume

asiguratorul SA „Moldcargo” poartă răspundere privind despăgubirea părții

vătămate Catana Gheorghe, pentru deteriorarea mijlocului de transport „XXXXX”

în urma accidentului rutier de comiterea căruia a fost recunoscut vinovat

inculpatul Corcodel Ion, dat fiind faptul că, între SAR „Moldcargo” în calitate de

asigurator și Corcodel Ion în calitate de asigurat a fost încheiat contractul de

asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse în urma

accidentelor rutiere.

Or, conform prevederilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 414-XVI din

22 decembrie 2006, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule, în cazul stabilirii despăgubirii prin

hotărâre judecătorească, drepturile persoanei păgubite prin accident produs de

autovehicul aflat în posesiunea unei persoane asigurate în Republica Moldova se

exercită față de asiguratorul de răspundere civilă auto, în limitele obligației lui

stabilite prin prezenta lege, cu citarea obligatorie, în calitate de intervenienți

accesorii, a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului.

Astfel, potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 1212/05A din 26 mai

2016 și cel de completare din 27 aprilie 2017, efectuat în baza actului de

examinare a SA „Moldcargo” din 05 mai 2016 și a actului de examinare

suplimentară din 18 aprilie 2017, a automobilului model „XXXXX”, n/î XXXXX,

executate de către SRL „Exauto-Plus”, costul mediu de piață al unui automobil

analogic, conform datelor pieței auto din Republica Moldova, presei economice

actuale și a datelor din internet, constituie în mediu suma de 17100 euro,

echivalentul a 384708,96 lei la ziua examinării, iar valoarea prejudiciului cauzat

automobilului model „XXXXX”, n/î XXXXX constituie 288295,18 lei (f.d. 94–98,

vol.III).

15

Prin urmare, întemeiat instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului

material în sumă de 288295,18 lei din contul SA „Moldcargo” în beneficiul părții

vătămate, dat fiind faptul că anume asiguratorul – SA „Moldcargo” în speța dată

poartă răspundere contractuală, fapt ce-o determină să compenseze prejudiciul

material stabilit prin Raportul de evaluare a pagubei părții vătămate

Catana Gheorghe.

Cu referire la indicarea de către recurenți în recursurile ordinare a

temeiurilor prevăzute de pct. 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal menționează, că pe marginea acestor aspecte s-a expus Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție prin decizia adoptată în prezenta cauză

penală la 30 ianuarie 2018 (f.d. 46-61, vol.II), fapt ce se constată din motivarea

deciziei menționate, cât și din dispozitivul acesteia, decizie care este irevocabilă,

totodată din aceasta reiese, că rejudecarea cauzei a fost dispusă doar în latura

civilă, în partea încasării prejudiciului moral, mai mult ca atât, recurenți au ținut

doar să indice superficial temeiurile, fără a le argumenta.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că temeiurile invocate

de recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor.

Astfel de erori de drept în speța examinată nu au fost comise, prin urmare,

hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate

inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul

Dumneanu Radu în numele părților vătămate Catana Gheorghe și Catana Nadejda

și de către inculpatul Corcodel Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Corcodel Ion

Tudor, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

16