1ra-1262/2018 — art.188 alin.2 lit.b, e; art.164 alin.2 lit. e, g Cod penal

1ra-1262/2018 — art.188 alin.2 lit.b, e; art.164 alin.2 lit. e, g Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1262/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Victor Boico,

Judecători – Anatolie Țurcan, Nicolae Craiu, Galina Stratulat, Victor

Burduh,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Covrig Andrei și de

către inculpatul Stanciu Oleg, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ialoveni din 09 decembrie 2014 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza penală în privința

lui

Covrig Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

Stanciu Oleg XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 17.09.2013 - până la 09.12.2014

instanța de apel:

de la 23.01.2015 - până la 13.10.2015

instanța de recurs ordinar:

de la 28.12.2015 – până la 23.02.2016

instanța de apel:

de la 07.04.2016 – până la 19.04.2017

instanța de recurs ordinar:

de la 29.06.2017 – până la 14.11.2017

instanța de apel:

de la 20.12.2017 – până la 14.03.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 29.05.2018 – până la 25.09.2018

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza materialelor cauzei,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

1

A C O N S T A T A T :

condamnați:

Covrig Andrei XXXXX în baza art.188 alin.(2) lit.b), e) Cod penal la

9 ani închisoare și în baza art.164 alin.(2) lit.g) Cod penal la 7 ani

închisoare.

În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 11 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip închis.

Stanciu Oleg XXXXX în baza art.188 alin.(2) lit.b), e) Cod penal la 9

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Totodată, Stanciu Oleg a fost achitat de sub învinuirea adusă în

baza art.164 lin.(2) lit.g), e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de acesta.

Prin aceiași sentință a fost achitată Frunze Alina XXXXX de sub

învinuirea adusă, în privința căreia hotărârile judecătorești nu se

contestă.

iulie 2013, aproximativ la ora 2300, Stanciu Oleg, Covrig Andrei și Frunze

Alina s-au deplasat cu automobilul de model „XXXXX”, cu n/î XXXXX,

la volanul căruia se afla șoferul Beșleaga A., din sat.Lăpușna r-nul

Hîncești, la cunoscutul lor, Darii Nicolae în s.Văsieni, r-nul Ialoveni.

Covrig Andrei, Stanciu Oleg și Frunze Alina au fost primiți de Darii

Nicolae și concubina acestuia Andronache Irina, unde cu toții au stat la

masă în verandă și au servit băuturi alcoolice. În timp ce Frunze A. a

mers la Braga El. care este bunica lui Darii N., care, se afla în altă odaie,

în verandă între Covrig A., Stanciu O. care erau în stare de ebrietate

alcoolică, s-a iscat o ceartă cu Darii N. Covrig A. și Stanciu O. având

intenția comiterii unei tîlhării, l-au atacat pe Darii N., unde Covrig A. a

luat de pe masă un cuțit de bucătărie pe care folosindu-l în calitate de

armă, l-a pus la gâtul lui Darii N., amenințându-l cu moartea, cu violență

periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, în caz dacă anunță poliția

despre cele întâmplate, apoi a luat din dormitor două boxe muzicale la

prețul de 300 lei, un USB la prețul de 70 lei și un DVD la prețul de 200 lei,

pe care le-a dus și le-a pus în taxiul care îi aștepta lângă gospodăria lui

Darii N. În momentul în care Darii N. a încercat să-l ajungă pe Covrig A.

pentru a-l împiedica să sustragă bunurile, Stanciu O., susținând acțiunile

2

criminale ale lui Covrig A., l-a reținut și l-a lovit pe Darii N. cu pumnii și

picioarele în diferite părți ale corpului, cauzându-i acestuia, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.3687 din 25 iulie 2013, vătămare

neînsemnată. Ulterior, Covrig A. împreună cu Stanciu O. au ieșit din

locuință și cu bunurile sustrase au părăsit locul faptei, cauzându-i părții

vătămate o pagubă materială în sumă totală de 570 lei. Tot atunci, Covrig

A., fiind în stare de ebrietate, având scopul răpirii unei persoane,

amenințând-o pe Andronache I. cu un cuțit de bucătărie, folosit în

calitate de armă, pe care i l-a pus la gât, a forțat-o să părăsească

domiciliul său din s. Văsieni, r-nul Ialoveni. A urcat-o forțat pe bancheta

din spate a automobilului de model „Dacia Logan”, care staționa în fața

gospodăriei acesteia, cu care ulterior a fost transportată contrar voinței

sale în sat.Lăpușna, r-nul Hîncești, unde s-a aflat până la 24 iulie 2013,

când a fost depistată de colaboratorii de poliție.

declarat apeluri:

- la 24 decembrie 2014 procurorul în procuratura r-ului Ialoveni,

Valeriu Dermenji;

- 23 decembrie 2014, avocatul Alexandru Bogos în numele

inculpaților Covrig A. și Stanciu O.;

- la 17 decembrie 2014, inculpatul Stanciu O.;

- la 17 decembrie 2014, inculpatul Covrig A.

3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie condamnați: - Covrig A. în

baza art.188 alin.(2) lit.b), e) și f) Cod penal la 8 ani închisoare, în baza

art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod penal la 8 ani închisoare, iar în temeiul art.84

Cod penal a-i aplica pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis; - Stanciu O. în baza art.188 alin.(2)

lit.b), e) și f) Cod penal la 8 ani închisoare, în baza art.164 alin.(2) lit.g), e)

Cod penal la 8 ani închisoare, conform art.84 Cod penal a-i aplica

pedeapsa de 11 ani închisoare, iar conform art.85 Cod penal să-i fie

adăugată parțial la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău din 06.04.2009,

stabilindu-i definitiv pedeapsa de 11 ani și 6 luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că, prima instanță

la adoptarea sentinței nu a ținut cont de probele acuzării dând o

apreciere subiectivă declarațiilor părților vătămate și a probelor

examinate, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării

3

judecătorești, bazându-se doar pe declarațiile inculpaților, care sunt

contradictorii și urmau a fi apreciate ca o poziție de apărare pentru a

evita răspunderea penală, declarațiile acestora fiind combătute de

cumulul de probe pertinente și concludente, administrate în cauză.

3.2 Avocatul Bogos A. în numele inculpaților, a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a

lui Stanciu O. în baza art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod penal și în baza art.188

alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, iar acțiunile lui Covrig A., să fie recalificate

la art.188 alin.(1) Cod penal, pe motiv că Stanciu O. nu a comis și nu

poate fi învinuit de comiterea infracțiunii de tîlhărie, fapt confirmat de

inculpatul Covrig A., care a recunoscut că a comis de unul singur

tîlhăria, însă fară a amenința cu cuțitul partea vătămată Darii N. Nu a

avut nici o înțelegere prealabilă cu Stanciu O. sau Frunze A., ultimii nu

au participat la comiterea infracțiunii date, declarații care au fost

confirmate și de către Frunze A. Inculpații urmau a fi achitați pe capătul

de învinuire în baza art.164 alin.(2) Cod penal, pe motiv că fapta lor nu

întrunește elementele infracțiunii, deoarece partea vătămată Andronache

I., a depus declarații contradictorii, care sunt combătute prin declarațiile

martorilor Beșleaga A., Blendarenco S. și a inculpaților Covrig A.

3.3 Inculpatul Stanciu O., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că el nu a comis

faptele incriminate;

3.4 Inculpatul Covrig A., a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că el nu a comis

faptele incriminate iar instanța a apreciat greșit probele prezente la caz.

octombrie 2015, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpaților și

apelul declarat de avocatul Bogos A. în numele acestora, și a fost admis

apelul procurorului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Stanciu O. a fost condamnat în baza art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod

penal la 7 ani închisoare și în baza art.188 alin.(2) lit.b), e) Cod penal la 8

ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 10

ani închisoare. Potrivit art.85 Cod penal, i-a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei numită prin sentința Judecătoriei Rîșcani,

mun.Chișinău din 06.04.2009, stabilindu-i pedepsa definitivă de 11 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

4

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Prin încheierea din 13 octombrie 2015, a fost corectată

omisiunea din dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 octombrie 2015, și anume în dispozitivul deciziei a fost

adăugat: „Se recunoaște vinovat Covrig Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.164 alin.(2) lit.e), g) Cod penal, în rest dispozițiile

sentinței în privința lui se mențin”.

prima instanță corect și just a exclus din învinuirea adusă inculpaților

Covrig A., Stanciu O. a semnului calificativ „cu cauzare de daune în

proporții considerabile” prevăzute de lit.f) al art. 188 Cod penal,

deoarece nu au fost prezentate probe pertinente și concludente în

confirmarea acestui semn calificativ, iar suma de 570 lei nu poate fi

considerată ca daună în proporții considerabile, nici pentru partea

vătămată Darii N. Concomitent, instanța a respins argumentul

inculpatului Stanciu O. și a avocatului Bogos A., precum că acesta

urmează a fi achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat,

deoarece din materialele cauzei s-a dovedit că Stanciu O. a aplicat

violență față de partea vătămată Darii N., în timp ce Covrig A. sustrăgea

bunurile din casă, precum și la faptul amenințării părții vătămate cu

cuțitul. La fel, a fost considerată ca lipsită de temei solicitarea părții

apărării cu privire la recalificarea acțiunilor inculpatului Covrig A. din

art.188 alin.(2) lit.b), e) în art.188 alin.(1) Cod penal, deoarece din

materialele cauzei rezultă cert că infracțiunea a fost comisă în

circumstanțe agravante, săvârșită de două persoane și cu aplicarea

cuțitului.

Totodată, instanța de apel, a reținut că instanța de fond neîntemeiat

l-a achitat pe Stanciu O. de comiterea infracțiunii de răpire a persoanei,

deoarece acesta a acționat de comun acord cu Covrig A., ambii forțând-o

pe Andronache I. să-i urmeze și împreună cu Stanciu O., au transportat-o

în s.Lăpușna, r-nul Ialoveni. Astfel, inculpații au manifestat intenție

directă la răpirea acesteia, ambii au capturat victima, au deplasat-o de la

domiciliul concubinului său și au reținut-o peste noapte în s. Lăpușna,

până au venit colaboratorii de poliție.

Respectivul fapt a fost confirmat incontestabil prin declarațiile

părții vătămate Andronachi I., care a indicat că: i-a fost pus cuțitul la gât,

a fost amenințată și a fost urcată cu forța în mașină, precum și prin

declarațiile părții vătămate Darii N. care a indicat că: a văzut cum Covrig

A. a amenințat-o și forțat-o pe Andronachi I, pentru a se urca în

5

automobil, precum și prin declarațiile martorului Braga E. care a indicat

că: nu crede că Andronachi I. să se urcat benevol în automobil, deoarece

era desculță când a fost dusă de Covrig A.

noiembrie 2015, au declarat recursuri ordinare:

- la 04 decembrie 2015, procurorul Bolduratu Vasile, în latura

examinării cauzei în privința inculpatei Frunze Alina, solicitând

remiterea cauzei la rejudecare, în privința căreia hotărârile nu se

contestă.

- la 28 decembrie 2015, avocatul Creciun Natalia în numele

inculpatului Covrig Andrei;

- la 28 decembrie 2015, avocatul Alexandru Bogos în numele

inculpatului Stanciu Oleg;

- la 25 ianuarie 2016, inculpatul Stanciu Oleg;

6.1 Avocatul Creciun N. în numele inculpatului Covrig A., a

solicitat casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare în baza art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod

penal, pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

recalificarea acțiunilor acestuia din prevederile art.188 alin.(2) lit.b), e), în

art.188 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate, invocând că instanțele de judecată au apreciat greșit probele

cauzei; nu a fost stabilit faptul că Covrig A. a participat la atacul

tâlhăresc și a folosit cuțitul la amenințarea părții vătămate, fapt confirmat

de către inculpatul Stanciu O., care, a declarat că nimeni nu a folosit nici

o armă, bunurile părții vătămate au fost sustrase de el singur, fără

participarea lui Stanciu O. Inculpatul Covrig A. nu a amenințat-o și nu a

răpit-o pe partea vătămată Andronache I., aceasta singură a plecat de

bună voie cu ei, motivând că este bătută de concubinul său, astfel că,

lipsesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.164

alin.(2) Cod penal.

6.2 Avocatul Bogos A. în numele lui Stanciu O., a solicitat casarea

hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe

motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate. A

menționat că, instanțele ierarhic inferioare, nu au apreciat corect probele

cauzei dând o apreciere incorectă declarațiilor inculpaților, a martorilor,

iar declarațiile părților vătămate urmau a fi apreciate critic, deoarece

poartă un caracter declarativ, nu și-au găsit confirmare prin probele

acumulate în cadrul cauzei penale și nu coroborează între ele.

6

6.3 Inculpatul Stanciu O., a solicitat casarea hotărârilor, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare în baza art.164 alin.(2)

Cod penal și reîncadrarea acțiunilor sale în baza art.188 alin.(1) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde, pe motiv că nu a comis

infracțiunea de răpire. Referitor la infracțiunea de tâlhărie, a menționat

că nu a avut intenția de a bate partea vătămată și nu a amenințat-o cu

cuțitul, nu este de acord cu aplicarea art.72 și 85 Cod penal, deoarece el

și-a executat pedeapsa pe cauza anterioară.

din 23 februarie 2016, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar

declarat de procuror, admise recursurile ordinare declarate de avocații

Bogos A., Creciun N. în numele lui Stanciu O.,Covrig A. și de inculpatul

Stanciu O., din alte motive, casată total încheierea și parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, ambele din 13.10.2015, în

partea condamnării lui Covrig A. și Stanciu O. în baza art.164 alin.(2) lit.

e), g) Cod penal și aplicării prevederilor art. 84, 85 Cod penal, cu

dispunerea rejudecării cauzei în privința acestora în această parte, în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale hotărârii contestate au fost menținute.

Instanța de recurs a constatat că, instanța de apel a casat sentința în

partea achitării lui Stanciu O. în baza art.164 alin.(2) lit.g),e) Cod penal și

reluând cercetarea judecătorească, a pronunțat o nouă hotărâre de

condamnare a acestuia, fără a constata fapta încriminată. Totodată,

instanța în partea descriptivă a deciziei a indicat că Covrig A. a comis

infracțiunea împreună cu Stanciu O. și acțiunile lui urmează a fi

încadrate în norma art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod penal, însă, fapta lui a

rămas descrisă în modul cum a constatat-o prima instanță, precum că el

de unul singur a comis infracțiunea dată. Astfel, motivarea soluției

contrazice dispozitivul deciziei din care motiv decizia contestată

urmează a fi casată parțial.

Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, au fost respinse apelurile declarate de

inculpații Covrig A., Stanciu O, și avocatului Bogos A. în numele lui

Covrig A.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea

învinuirii aduse lui Stanciu O. și Covrig A., în baza art.164 alin.(2) lit.e),

g) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care:

7

Covrig A. a fost condamnat în baza art.188 alin.(2) lit.b),e),f) Cod

penal, cu aplicarea art.82 CP, la 8 ani închisoare, în baza art.164 alin.(2)

lit.e),g) Cod penal, cu aplicarea art.82 Cod penal, la 8 ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită

pedeapsa de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Stanciu O. a fost condamnat în baza art.188 alin. (2) lit. b), e),f) Cod

penal, cu aplicarea art.82 CP la 8 ani închisoare și în baza art. 164 alin.(2)

lit.e), g) Cod penal, cu aplicarea art.82 Cod penal la 8 ani închisoare .

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de

11 ani închisoare.

Conform art.85 Cod penal, i-a fost adăugat parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 06.04.2009, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 11 ani și 6

luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

8.1. Prin încheierea din 30 mai 2017, a fost înlăturată eroarea

materială din dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 aprilie 2017, prin excluderea alineatelor: „Recunoaște

culpabili pe Covrig Andrei și Stanciu Oleg de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit.b),e), f) Cod penal, cu aplicarea art. 82

Cod penal, la pedeapsa de 8 ani închisoare, fiecare”.

Covrig A. împreună și prin înțelegere prealabilă cu Stanciu O., fiind

ambii în stare de ebrietate, la 23 iulie 2013, aproximativ la orele 23:30,

având scopul răpirii unei persoane, amenințând-o pe Andronachi I. cu

un cuțit de bucătărie pe care i l-a pus la gât, iar cu cealaltă a apucat-o de

umăr și, cu forța a scos-o din domiciliul său din s.Văsieni, r-nul Ialoveni.

Au urcat-o forțat pe bancheta din spate a automobilului de model “Dacia

Logan”, care staționa în fața gospodăriei acesteia, fiind supravegheată

din ambele părți de Covrig A. și Stanciu O., cu care ulterior a fost

transportată contrar voinței sale în s.Lăpușna, r-nul Hîncești, unde, s-a

aflat până la 24 iulie 2013, când a fost depistată de colaboratorii de

poliție.

Din declarațiile părții vătămate Andronachi I. depuse în cadrul

ședinței instanței de apel, rezultă că ambii inculpați Covrig A. și Stanciu

O. au privat-o de libertate, au luat-o și urcat-o în automobil, contrar

voinței, așezând-o în mijloc pe bancheta din spate a automobilului, iar

inculpații s-au așezat prin părți, fiind amenințată cu cuțitul la gât, nu a

8

vorbit și nu a întreprins nimic, având un sentiment de frică, astfel, a fost

transportată într-o casă din s.Lăpușna, r-nul Hîncești.

Potrivit depozițiilor părții vătămate Darii N., ambii inculpați au

participat la răpirea concubinei sale Andronachi I., fiindu-i pus cuțitul la

gât, au luat-o și urcat-o în taxiul care îi aștepta la poartă și au transportat-

o în sat.Lăpușna, unde a fost depistată a doua zi, dezbrăcată și cu

vânătăi.

Reținând cele nominalizate, instanța de apel, a respins ca

neîntemeiate argumentele apărătorului care solicită aprecierea critică a

declarațiilor lui Andronachi I., considerând că acestea sunt

contradictorii, or, aceste argumente nu și-au găsit confirmare, iar

depozițiile părții vătămate sunt consecvente, corespund cu declarațiile

depuse la urmărirea penală și în instanța de fond, care coroborează cu

celelalte probe administrate și verificate în cadrul cercetării judecătorești.

Mai mult ca atât, Andronachi I. a fost avertizată de răspunderea penală

pentru darea declarațiilor intenționat false, prin urmare, nu există temei

de a aprecia critic aceste declarații depuse sub jurământ, care corespund

adevărului.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță neîntemeiat a

pronunțat soluția de achitare în privința lui Stanciu O. de comiterea

infracțiunii de răpire a persoanei, luând în considerare că, Stanciu O. a

acționat de comun acord cu Covrig A., ambii forțând-o pe Andronachi I.

să-i urmeze și împreună au transportat-o în s. Lăpușna, r-nul Ialoveni.

Ambii inculpați au manifestat intenție directă față de răpirea lui

Andronachi I., au capturat victima și au deplasat-o de la domiciliul

concubinului său, unde au reținut-o peste noapte în s.Lăpușna, până au

venit colaboratorii de poliție.

La stabilirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a susținut că a

ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, de prevederile art.

61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite și anume comiterea

din intenție a unei infracțiuni grave, de persoana acestora, care anterior

au fost condamnați, cu antecedente penale nestinse, prezența stării de

recidivă, astfel, a considerat de a-i stabili inculpaților pedeapsa sub

formă de închisoare, cu aplicarea art. 82, 84 alin.(1) Cod penal, iar în

privința lui Stanciu O. și în baza art. 85 Cod penal.

din 19 aprilie 2017, pronunțată integral la 30 mai 2017 au declarat,

recursuri ordinare:

- la 06 iunie 2017, inculpatul Stanciu Oleg;

9

- la 10 iunie 2017, avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

Covrig Andrei.

10.1 Inculpatul Stanciu O., fără a invoca careva temeiuri de drept

din cele prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare, invocând că partea vătămată Andronachi I. și-a schimbat

declarațiile, iar careva probe ce ar dovedi vinovăția sa, lipsesc. Consideră

că în prezenta cauza penală din partea instanței de apel, au avut loc

încălcări, fără a le menționa. Totodată a făcut referire la art.3 din

Convenție, indicând că aceasta impune autorităților să realizeze o

anchetă oficială efectivă cu privire la pretinsele rele tratamente.

10.2 Avocatul Bîrcă L. în numele lui Covrig A. indicând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare de la învinuirea adusă în baza

art.164 alin.(2) lit.g), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

În argumentarea poziției a menționat că decizia instanței de apel o

consideră neîntemeiată și nemotivată, deoarece nici la urmărirea penală,

precum și în instanța de fond, Covrig A. vina în comiterea infracțiunii nu

a recunoscut, or, la materialele cauzei nu există nici o probă care

confirmă vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii de răpire a unei

persoane.

Consideră că, pe acest capăt de acuzare, inculpatul urmează a fi

achitat, deoarece partea vătămată Andronachi I. a depus declarații

contradictorii care sunt combătute prin declarațiile martorilor Beșleaga

A., Blendarenco S. și inculpata Frunze A.

Din declarațiile lui Covrig A. rezultă că victima l-a rugat să o i-a cu

dânsul, deoarece s-a săturat de Darii N., fiindcă o bate. Suplimentar,

inculpatul în ședința instanței de apel a relatat că nu este de acord cu

depozițiile lui Andronachi I., menținând declarațiile anterioare și

susținând că ele sunt confirmate de către șoferul taxiului care era cu ei.

Recunoaște că a aplicat violență față de Darii N., însă neagă folosirea

cuțitului, relatând că cuțitul în general nu a fost acolo, iar Stanciu O. nu a

aplicat lovituri față de Darii N.

A indicat că, instanța de apel cercetând probele administrate, nu le-

a apreciat separat fiecare din ele din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar sentința instanței de judecată

potrivit art.384 alin.(3), (4) Cod de procedură penală, trebuie să fie legală,

10

întemeiată și motivată și instanța își întemeiază sentința numai pe

probele care au fost cercetate în ședința de judecată.

Decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar ca rezultat a fost condamnată o persoană nevinovată.

Vinovăția inculpatului nu a fost dovedită, sau persoana este supusă

răspunderii penale și pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu

vinovăție.

Mai mult ca atât, răspunderii penale și pedepsei penale este supusă

numai persoana care a săvârșit cu intenție sau din imprudență o faptă

prevăzută de legea penală, or, potrivit art.51 Cod penal, temeiul real al

răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursurilor declarate, considerându-le inadmisibile, deoarece, atât

avocatul Bîrcă L. în numele lui Covrig A., cât și inculpatul Stanciu O.,

critică soluția instanței de apel în ce privește infracțiunea de răpirea unei

persoane prevăzută la art. 164 alin.(2) lit.e), g) Cod penal, însă instanța

de apel, la examinarea cauzei a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, cercetând și apreciind

probele prin prisma pertinenței și concludenței, care confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii nominalizate. Autorii recursurilor

critică aprecierea probelor administrate de către instanța de apel, iar un

asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza.

din 14 noiembrie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate de

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Covrig A. și de inculpatul

Stanciu O., casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 aprilie 2017 și încheierea din 30 mai 2017, și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

12.1 Instanța de recurs a constatat că, deși prevederile art.436

alin.(2) Cod de procedură penală, statuează că pentru instanța care

rejudecă cauza, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura

în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului ordinar, această prevedere a fost ignorată de către instanța de

apel la rejudecarea cauzei.

Totodată a fost menționat că, în ordine de apel, nu a fost examinată

partea învinuirii aduse lui Covrig A. și Stanciu O în baza art.188 alin.(2)

lit.b), e), f) Cod penal însă, necătând la aceasta, instanța s-a implicat în

11

pedeapsă. La rejudecarea cauzei, instanța de apel a sfidat indicațiile

instanței de recurs care sunt obligatorii și anume, când hotărârea este

casată numai cu privire la unele fapte sau la unele persoane ori numai în

ceea ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecată, se

pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată, prevederi stipulate în

alin.(3) al art.436 Cod de procedură penală.

A fost comisă repetat, eroarea admisă anterior de instanța de apel,

și anume, a fost încercat să se corecteze în temeiul art.249, 250 Cod de

procedură penală, o eroare din dispozitivul deciziei prin adoptarea

încheierii din 30 mai 2017, ne cătând la faptul că, potrivit prevederilor

articolelor nominalizate, pot fi corectate erorile materiale evidente din

cuprinsul unui act procedural care se referă la datele despre persoană

(numele, prenumele, data nașterii, locul de trai ș.a.) cu excepția erorilor

de conținut, erori care nu se îndreaptă în temeiul art.249, 250 Cod de

procedură penală dar prin intermediul căilor de atac.

Omisiunea vădită a constat în absența unor mențiuni pe care

trebuie să l-e cuprindă actul procedural în mod obligatoriu, mențiuni

care trebuie soluționate odată cu fondul cauzei. Calificarea faptei

inculpatului nu poate fi corectată printr-o încheiere adoptată în temeiul

art. 249, 250 Cod de procedură penală.

Încălcările stabilite au determinat, incontestabil, necesitatea de a

casa decizia și încheierea instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

martie 2018, au fost respinse apelurile declarate de partea apărării și

admis apelul procurorului, casată sentința contestată în partea achitării

lui Stanciu O. pe art. 164 alin.(2) lit. g), e) Cod penal și în partea

condamnării lui Covrig A. pe art. 164 alin. 2 lit. g), e) Cod penal, și a

individualizării pedepsei definitive și pronunțată în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

A fost recunoscut culpabil și condamnat Covrig A. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) din Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepsei aplicate la pedeapsa stabilită

prin sentința judecătoriei Ialoveni din 09 decembrie 2014 pe art.188 alin.

(2) lit. b), e) Cod penal, lui Covrig A. i-a fost numită pedeapsa definitivă

de 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

12

A fost recunoscut culpabil și condamnat Stanciu O. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani.

În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni

prin cumulul parțial al pedepsei aplicate, la pedeapsa stabilită prin

Decizia Curții de apel Chișinău din 13 octombrie 2015 pe art. 188 alin. (2)

lit. b), e) Cod penal, lui Stanciu O., i-a fost numită pedeapsa definitivă de

10 ani închisoare.

În temeiul art. 85 din Cod penal al RM, prin cumul de sentințe la

pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, i-a fost adăugat parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Râșcani,

mun.Chișinău din 06 aprilie 2009, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 11

ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute fără

modificări.

13.1 În motivarea soluției emise, instanța de apel, a constatat faptul

că, inculpatul Covrig A. împreună și prin înțelegere prealabilă cu Stanciu

O., fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, la data de 23 iulie 2013,

aproximativ la ora 23:30, având scopul răpirii unei persoane,

amenințând-o pe Andronachi I. cu un cuțit de bucătărie pe care i l-a pus

la gât, iar cu a doua mână a apucat-o de umăr și cu forța a scos-o din

domiciliul său din s. Văsieni, r-nul Ialoveni, unde locuiește împreună cu

concubinul său Darii N. și bunica acestuia Braga E. și a urcat-o forțat pe

bancheta din spate a automobilului de model ”Dacia Logan”, care

staționa în fața gospodăriei acestuia, fiind supravegheată din ambele

părți de Covrig A. și Stanciu O. cu care ulterior au transportat-o, contrar

voinței sale în sat. Lăpușna, r-nul Hâncești, unde s-a aflat până la 24 iulie

2013, când a fost depistată de colaboratorii de poliție. Inculpatul Stanciu

O. împreună și prin înțelegere prealabilă cu Covrig A., fiind ambii în

stare de ebrietate alcoolică, la data de 23 iulie 2013, aproximativ la ora

23:30, având scopul răpirii unei persoane, amenințând-o pe Andronachi

I. cu un cuțit de bucătărie pe care i l-a pus la gât, iar cu a doua mână a

apucat-o de umăr și cu forța a scos-o din domiciliul său din s. Văsieni, r-

nul Ialoveni, unde locuiește împreună cu concubinul său Darii N. și

bunica acestuia Braga E. și a urcat-o forțat pe bancheta din spate a

automobilului de model „Dacia Logan”, care staționa în fața gospodăriei

acesteia, fiind supravegheată din ambele părți de Covrig A. și Stanciu O.

cu care ulterior au transportat-o, contrar voinței sale în sat.Lăpușna, r-

13

nul Hâncești, unde s-a aflat până la 24 iulie 2013, când a fost depistată de

colaboratorii de poliție.

Instanța de apel, analizând totalitatea de probe concludente,

pertinete și veridice a considerat dovedită incontestabil vinovăția lui

Covrig A. împreună cu Stanciu O., în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.164 alin. (2) lit. g) și e) Cod penal - răpirea unei persoane cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită de două sau

mai multe persoane. De asemenea instanța de apel a reținut că, în

acțiunile inculpaților sunt întrunite elementele componenței infracțiunii

de răpire a persoanei cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, săvârșită de două sau mai multe persoane. Această concluzie a fost

bazată pe declarațiile părților vătămate Darii N. și Andronachi I.

apreciindu-le ca veridice, consecvente și în coroborare cu declarațiile

martorilor și celelalte probe scrise, care demonstrează cu certitudine vina

inculpaților Covrig A. și Stanciu O. în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 164 alin. (2) lit. g) și e) Cod penal.

De asemenea instanța de apel, analizând probatoriul administrat,

prin prisma argumentelor formulate în apelul declarat de procuror,

verificând astfel legalitatea actului judecătoresc contestat, a considerat

eronată deducerea instanței de fond cu referire la achitarea lui Stanciu O.

pe art. 164 alin. 2 lit. e), g) Cod penal, or, instanța de fond a constatat

greșit doar vinovăția lui Covrig A. în comiterea răpirii părții vătămate,

pe când probatorul demonstrează indubitabil că, Covrig A. în calitate de

autor, a pus cuțitul la gâtul victimei, amenințând-o cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață, cu participarea și a lui Stanciu O. care a însoțit-

o, până la automobilul parcat în fața gospodăriei, au urcat-o, fapt

confirmat incontestabil prin declarațiile părții vătămate Andronachi I.,

care a indicat că, i-a pus cuțitul la gât, a fost amenințată, și desculț luată

și a fost urcată cu forța în mașină, pe bancheta din spate pe locul din

mijloc, de o parte fiind Covrig A. și de cealaltă Stanciu O., transportată la

o persoană necunoscută acasă, unde a fost violată, și a stat în compania

acestora până a venit poliția.

Concomitent instanța de apel a constatat veridicitatea și

coroborarea declarațiilor părților vătămate și a martorilor cu celelalte

probe scrise care în cumul demonstrează vinovăția ambilor inculpații de

comiterea infracțiunii de răpire, considerând eronate argumentele

instanței de fond privind achitarea lui Stanciu O. pe capătul de învinuire

pe art. 164 alin. 2 lit. e), g) Cod penal, și constatarea faptei de răpire a

persoanei, reținută doar în sarcina inculpatului Covrig A., deoarece

14

probatorul administrat și examinat stabilește indubitabil comiterea

infracțiunii de tâlhărie de două persoane, cu aplicarea armei sau altor

obiecte în calitate de armă, iar în același moment și loc, fiind pe scările

casei lui Darii N., doar Covrig A., în prezența lui Stanciu O. a pus cuțitul

la gâtul părții vătămate Andronachi I. și forțat a urcat-o în automobilul

ce staționa în fața gospodăriei, transportând-o în com. Lăpușna, r-l

Hâncești, unde au ținut-o, contrar voinței acesteia, până la 24 iulie 2013.

Astfel a fost constatat faptul că, în prima parte a activității

infracționale Stanciu O. și Covrig A. au acționat împreună, de comun

acord, prin înțelegere prealabilă, săvârșind atacul tâlhăresc asupra lui

Darii N. iar ulterior au continuat activitatea fără înțelegere prealabilă,

intenția de a comite răpirea Andronachi I. a apărut instantaneu, în

procesul comiterii atacului tâlhăresc.

Din analiza cumulară a circumstanțelor cauzei, instanța de apel, a

conchis faptul că, atât inculpatul Stanciu O, cât și inculpatul Covrig A.

prin acțiunile sale au întrunit elementele constitutive ale componenței

infracțiunii de răpire a părții vătămate Andronachi I., săvârșită cu

aplicarea armei și anume a cuțitului de bucătărie. Ambii inculpați au

contribuit la realizarea laturii obiective a infracțiunii de răpire a

persoanei, or, din materialele cauzei precum și din declarațiile părților

vătămate se desprinde faptul că ultimii au acționat de comun acord și în

complicitate și au urmărit un scop comun, ambii forțând partea vătămată

să îi urmeze și împreună au transportat-o într-o altă localitate, ambii

manifestând intenția directă de capturare și răpire a victimei, fapt care

dovedește că, ambii au realizat componența de infracțiune prevăzute de

art. 164 alin. (2) lit.e), g) Cod penal, iar personalitățile acestora fiind

susceptibile de a fi puse răspunderii și pedepsei penale.

La stabilirea modului și măsurii de pedeapsă în privința

inculpaților Stanciu O. și Covrig A., în baza art.164 alin.(2) lit.e), g) Cod

penal, instanța de apel, a ținut cont de prevederile art.61 alin.(1), art.75

Cod Penal, precum și de faptul că inculpații anterior au fost condamnați,

nu au conștientizat gravitatea faptelor comise, nu se află pe calea corijării

și dorinței de a se reintegra în societate prin comportament corect, au

săvârșit o nouă infracțiune gravă din intenție, instanța concluzionând că

realizarea scopului pedepsei penale precum și corectarea și reeducarea

acestora, este posibilă doar numindu-le o pedeapsă privativă de libertate

în limitele prevăzute de norma legală.

pronunțată integral la 25 aprilie 2018, au declarat recursuri ordinare:

15

- la 07 mai 2018, avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

Covrig Andrei;

- la 23 mai 2018, inculpatul Stanciu Oleg.

14.1 Avocatul Bîrcă L. în numele inculpatului Covrig A., indicând

în calitate de temeiuri de drept pentru casarea deciziei instanței de apel,

prevederile art.427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din

09.12.2014 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14.03.2018, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare a lui Covrig A. de la învinuirea adusă în baza art.164 alin.(2)

lit.g),e) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În susținerea recursului declarat, avocatul Bîrcă Ludmila în numele

inculpatului Covrig Andrei, a susținut următoarele:

- decizia instanței de apel este nemotivată și neîntemeiată din

considerentul că, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de fond,

Covrig A. vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit.

e), g) Cod penal, nu a recunoscut-o și la materialele cauzei penale nu

există nici o probă care demonstrează vinovăția acestuia;

- pe capătul de acuzare în baza art.164 alin.(2) Cod penal,

inculpatul Covrig A. urma a fi achitat conform art.275 pct.3 Cod de

procedură penală și anume că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

deoarece partea vătămată Andronachi I. a dat declarații contradictorii,

care sunt combătute prin declarațiile martorilor Beșleagă A., Blendarenco

S. și inculpatei Frunze A. Potrivit declarațiilor lui Covrig A. care a relatat

că Andronachi I. l-a rugat să o i-a cu dânsul, deoarece s-a săturat de Darii

N., pentru că o bate. Declarațiile date de părțile vătămate urmează a fi

apreciate critic și cu caracter declarativ ori ele nu și-au găsit confirmarea

în probele acumulate în cadrul dosarul penal și nu coroborează între ele;

- la audierea inculpatului Covrig A. în instanța de apel, acesta a

susținut pe deplin declarațiile depuse la urmărirea penală și în prima

instanță, potrivit cărora a recunoscut parțial vina și a relatat că: la data de

23.07.2014, au mers împreună cu Stanciu O. și Frunze A. la Darii N. în

sat.Văsieni. Acolo era bunica și concubina lui Darii N., cu care au servit vin,

apoi s-a iscat o ceartă între el și Darii N. unde ultimul a intenționat să-1

lovească cu un borcan și el 1-a bătut. Apoi a luat boxele, USB-ul și DVD-ul și

le-a dus și pus în taxiul cu care au venit. Stanciu O. cu Frunze A. nu s-au atins

de aceste lucruri. În momentul conflictului Frunze A. și Andronachi I. erau în

altă odaie cu bunica lui Darii N. Atât el, cât și Stanciu O. nu au amenințat pe

16

nimeni cu cuțitul. Andronachi I. a zis că s-a săturat de Darii N. și că dorește să

meargă cu ei. Au urcat cu toții în taxi, Frunze A. așezându-se pe bancheta din

față, iar el cu Stanciu O. și Andronachi I. pe bancheta din spate și au mers în

sat.Lăpușna. Acolo el cu Andronachi I. au coborât și au mers la Blendarenco S.,

luând bunurile lui Darii N. din portbagaj, iar Stanciu O. cu Frunze A. au

plecat într-o direcție necunoscută. Nu poate lămuri de ce a luat lucrurile, dar

este de acord să restituie paguba. Suplimentar în ședința instanței de apel a

declarat că: nu este de acord cu declarațiile părții vătămate Andronachi I.,

deoarece aceasta singură a mers cu ei, fapt confirmat și de către taximetristul

care era cu ei. Recunoaște că a aplicat violența față de Darii N., dar neagă

folosirea cuțitului, declarând că cuțitul în general nu a fost acolo. A mai declarat

că, Stanciu O. nu a aplicat lovituri față de Darii N.;

- încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art.101 alin.(1)

și (4); art.384 alin.(3); art.385 alin. (1) pct.1) - 4); art.24 alin.(2), (4); art.26

alin.(3); art. 325 alin. (1); art. 384 alin. (3) și (4); art. 419 Cod de procedură

penală, reieșind din faptul că probele aduse în acuzarea inculpatului

Covrig A. nu sunt concludente și pertinente, ultimul urmând a fi achitat

pe motivul că fapta, nu conține elementele constitutive ale infracțiunii,

reținând și prevederile art.8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul

că o hotărâre de condamnare se adoptă numai în condiția în care

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată printr-

un ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de

condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, ori toate îndoielile

apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpaților.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în

cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției

nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile,

care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în

urma unei proceduri legale, a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute

în art.385 Cod de procedură penală;

- probele la care face referire instanța ca fiind decisive și care se

raportează la celelalte probe prezentate în susținerea învinuirii și puse la

baza condamnării, relevate în cuprinsul sentinței, în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, nu prezintă garanții de probare certă

și concludentă a vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii

imputate;

- eroarea admisă de instanță se datoriază încălcării prevederilor

art.52 și art.13 Cod penal în partea ce ține de obligativitatea calificării

corespunzătoare a infracțiunii și în acest sens face referire la art.6 (2) al

17

CEDO, care stabilește că ”orice persoană acuzată de o infracțiune este

prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită”. Această

prezumție ”impune inter alia că la exercitarea atribuțiilor lor, funcționarii

instanțelor de judecată nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că

acuzatul a comis infracțiunea de care a fost acuzat; sarcina acuzării î-i aparține

procurorului și orice dubiu trebuie interpretat în favoarea acuzatului” - cauza

Holomiov vs Moldova din 7 noiembrie 2006, paragraful 99. Astfel,

întocmirea și prezentarea rechizitoriului, încă nu constituie temei de a

privi persoana vinovată de comiterea infracțiunii incriminate;

- decizia atacată nu cuprinde motivele pe care instanța își

întemeiază soluția, în rezultat fiind atrasă la răspundere penală o

persoană nevinovată, or, persoana este supusă răspunderii penale și

pedepsei penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție. Mai mult ca

atât răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai persoana

care a săvârșit cu intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea

penală, or, conform art.51 Cod de procedură penală, temeiul real al

răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită;

- suportul probatoriu administrat la caz, este insuficient și

impertinent pentru a stabili faptele incriminate inculpatului așa cum au

fost indicate în rechizitoriu și după cum au fost calificate în conformitate

cu reglementările Codului penal.

14.2 Inculpatul Stanciu Oleg, fără a face referire la temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, declară

dezacordul cu deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14.03.2018 în privința condamnării acestuia în baza art. 164 alin. (2) lit. e),

g) Cod penal.

Susține că, partea vătămată Andronache I. a declarat că: Stanciu O.

nu este vinovat și nu a răpit-o, nu a aplicat violența față de aceasta și nu a

amenințat-o, ea singură a vrut să meargă. A solicitat asigurarea prezenței

unor martori în ședința de judecată însă i-a fost refuzat. Solicită emiterea

unei hotărâri corecte.

că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația

de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în

limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală,

concomitent fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

însă fără a agrava situația inculpatului în propria cale de atac.

18

15.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Bîrcă

Ludmila în numele inculpatului Covrig Andrei, în calitate de temeiuri de

drept pentru casarea hotărârilor atacate, au fost indicate prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) și pct. 8) Cod de procedură penală, fiind solicitată

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui

Covrig Andrei de la învinuirea adusă în baza art. 164 alin. (2) lit. g), e)

Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii.

În susținerea temeiurilor indicate, avocatul Bîrcă Ludmila a afirmat

că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care instanța își întemeiază soluția,

în rezultat fiind atrasă la răspundere penală o persoană nevinovată precum și

că eroarea admisă de instanță se datorează încălcării prevederilor art.52 și art.13

Cod penal în partea ce ține de obligativitatea calificării corespunzătoare a

infracțiunii și în acest sens făcând referire și la art.6 CEDO.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate de către

avocatul Bîrcă Ludmila, Colegiul penal lărgit reține că temeiurile

semnalate nu și-au găsit confirmare în speța dată. În fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține, că autorul recursului nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Covrig Andrei precum și

nici măsura de pedeapsă stabilită în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e) Cod

penal, din care considerente nu se va pronunța referitor la aceste aspecte.

Astfel, Colegiul penal lărgit relevă, că din recursul declarat rezultă

că avocatul Bârcă Ludmila critică decizia instanței de apel doar în partea

condamnării pe capătul de învinuire prevăzut de art. 164 alin. (2) lit. e),

g) Cod penal.

Sub aspectul dat, Colegiul penal lărgit lecturând decizia atacată, a

stabilit că instanța de apel a constatat fapta incriminată inculpatului

Covrig Andrei, a efectuat și expus minuțios procesul de încadrare

juridică a acestei fapte, în componența de infracțiune prevăzute de art.

164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, a cercetat declarațiile date atât în

instanța de fond precum și în ordine de apel a părților vătămate și a

martorilor, a analizat și coroborat aceste declarații în coraport cu

probatoriul administrat, concomitent respingând argumentele părții

apărării invocate în apelul declarat privind aprecierea critică a declarațiilor

părții vătămate Andronachi Irina, fiindcă acestea sunt contradictorii, instanța

19

de apel stabilind că aceste argumente nu și-au găsit confirmare,

declarațiile ultimei fiind consecvente și corespunzătoare celor depuse la

urmărirea penală și în prima instanță, coroborând cu celelalte probe

prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de

apel, prin urmare statornicind că, nu există temei de a aprecia critic

aceste declarații oferite sub jurământ, ultima fiind prevenită de

răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false.

De asemenea, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel

corect a stabilit constatarea greșită a primei instanțe privind vinovăția

doar lui Covrig Andrei în comiterea răpirii părții vătămate, pe când

probatoriul demonstrează indubitabil că, Covrig Andrei în calitate de

autor, a pus cuțitul la gâtul victimei, amenințând-o cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață, cu participarea și a lui Stanciu Oleg care a

însoțit-o, până la automobilul parcat în fața gospodăriei, au urcat-o, fapt

confirmat incontestabil prin declarațiile părții vătămate Andronachi

Irina, care a declarat că, i-a fost pus cuțitul la gât, a fost amenințată, și

desculț luată și a fost urcată cu forța în mașină, pe bancheta din spate pe

locul din mijloc, de o parte fiind Stanciu Oleg și de cealaltă parte Covrig

Andrei, ulterior a fost transportată la o persoană necunoscută acasă.

Colegiul penal lărgit însușește poziția instanței de apel cu privire la

faptul că prima instanță neîntemeiat l-a achitat pe Stanciu Oleg de

comiterea infracțiunii de răpire a persoanei, luând în considerare că,

Stanciu Oleg a acționat de comun acord cu Covrig Andrei, ambii

forțând-o pe Andronachi Irina să-i urmeze și împreună au transportat-o

în s. Lăpușna, raionul Hâncești. Ambii inculpați au manifestat intenția

directă față de răpirea Irinei Andronachi, ambii au capturat-o, au

deplasat-o de la domiciliul concubinului ei, au reținut-o și s-au aflat în

compania acesteia peste noapte în s. Lăpușna până au venit colaboratorii

de poliție, în consecință instanța de apel apreciind ca eronate

argumentele și raționamentele primei instanțe privind achitarea lui

Stanciu Oleg pe capătul de învinuire de răpire a persoanei, faptă reținută

și în sarcina inculpatului Covrig Andrei, deoarece probatoriul

administrat și examinat în ordine de apel a stabilit indubitabil comiterea

infracțiunii de răpire a persoanei, comisă de două sau mai multe

persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte în calitate de armă - fiind

pe scările casei lui Darii Nicolae, inculpatul Covrig Andrei în prezența

lui Stanciu Oleg a pus la gâtul Irinei Andronachi cuțitul, și forțat a urcat-

o în automobilul ce staționa în fața gospodăriei, transportând-o în com.

20

Lăpușna, r-ul Hâncești, unde au ținut-o, contrar voinței acesteia, până la

24 iulie 2013.

Așadar instanța de apel a stabilit că prima instanță la examinarea

speței deferite nu a ținut seama de prevederile art. 41 Cod penal, care

statuează că, participația reprezintă cooperarea cu intenție a două sau

mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni, fapt care în opinia

Colegiului penal lărgit, corect a fost menționat de instanța de apel și se

regăsește în acțiunile ambilor inculpați, reieșind și din faptul că Stanciu

Oleg nu a întreprins careva acțiuni pentru a curma acțiunile lui Covrig

Andrei privind răpirea Irinei Andronachi, acceptând în mod tacit

acțiunile inițiate de către Covrig Andrei și participând la desfășurarea

acestora, prin ce a acționat în calitate de coautor, fără înțelegere

prealabilă, stabilindu-se o relație spontană cu intenția unică de răpire a

persoanei.

În partea argumentelor invocate de către avocatul Bîrcă Ludmila

privind încălcarea de către instanța de apel a prevederilor art.101 alin.(1) și (4);

art.384 alin.(3); art.385 alin. (1) pct.1) - 4); art.24 alin.(2), (4); art.26 alin.(3);

art. 325 alin. (1); art. 384 alin. (3) și (4); art. 419 Cod de procedură penală,

reieșind din faptul că probele aduse în acuzarea inculpatului Covrig A. nu sunt

concludente și pertinente, precum și modul de apreciere a probelor de către

prima instanță și instanța de apel, Colegiul penal lărgit statuează că critica

aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a

acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine

de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se

pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de

fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se

înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul dat, Colegiul penal

lărgit reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau

absenței temeiurilor pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, astfel din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit

respinge argumentele invocate în partea dată, ca fiind de jure

inadmisibile.

În același context, Colegiul penal lărgit constată că temeiul pentru

recurs invocat în cerere, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume că decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care instanța își întemeiază soluția, nu și-a găsit confirmare la

examinarea prezentului recurs ordinar, fiind invocat nemijlocit întru

21

susținerea criticii privind aprecierea probelor care, după cum s-a

menționat anterior, este inadmisibilă la această etapă a procesului penal.

15.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Stanciu Oleg, prin care își exprimă dezacordul cu decizia instanței de

apel privind condamnarea acestuia în baza art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod

penal, susținând în acest sens că partea vătămată Andronachi Irina a

declarat că: Stanciu Oleg nu este vinovat și nu a răpit-o, nu a aplicat violența

față de aceasta și nu a amenințat-o, ea singură a vrut să meargă, Colegiul

penal lărgit, studiind materialele cauzei, a stabilit că respectivele alegații

vin în contradicție directă cu declarațiile părții vătămate Andronachi

Irina depuse în examinării cauzei în prima instanță și în ordine de apel,

și într-o asemenea formă în care au fost expuse de către recurent, nu au

fost regăsite ci dimpotrivă ultima a indicat la participarea lui Stanciu

Oleg la producerea actului de răpire.

Cu privire la invocarea recurentului precum că a solicitat

asigurarea prezenței unor martori în ședința de judecată însă i-a fost

refuzat, de asemenea Colegiul penal lărgit, studiind procesul-verbal al

ședinței de judecată în ordine de apel, menționează că atât la etapa

cererilor și demersurilor, cât și la etapa cercetării materialelor cauzei și a

susținerilor verbale, nu a fost înaintată vreo cerere cu privire la audierea

suplimentară a unor martori, astfel argumentul dat este apreciat critic,

or, vine în contradicție cu materialele cauzei și nu corespunde realității.

În același context, Colegiul penal lărgit, menționează

corectitudinea calificării faptelor inculpaților Stanciu Oleg și Covrig

Andrei și anume reținerea în sarcina ambilor inculpați a semnelor

calificative de la lit. e) și g) alin. (2) art. 164 Cod penal, or, cumulul de

circumstanțe indică la participarea nemijlocită a ambilor inculpați la

comiterea infracțiunii de răpire a persoanei.

Analizând toate circumstanțele prezente în speța dată, Colegiul

penal lărgit consideră întemeiată concluzia instanței de apel, privind

condamnarea inculpaților în baza art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal.

Așadar, Colegiul penal lărgit, verificând materialele cauzei în

cumul cu decizia contestată, conchide că instanța de apel a constatat și a

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpaților Stanciu Oleg și Covrig Andrei în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 78, 84, 85 Cod penal,

conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

22

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recursuri invocate în cereri nu și-au găsit confirmare, iar la

judecarea recursurilor nu s-au depistat erori de drept care, reținute din

oficiu, ar impune soluția casării deciziei instanței de apel, Colegiul penal

lărgit conchide asupra respingerii recursurilor ordinare declarate în

cauză, ca fiind inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Covrig Andrei și de către

inculpatul Stanciu Oleg, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza penală în privința lui

Covrig Andrei XXXXX și Stanciu Oleg XXXXX.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 octombrie 2018.

Președinte Victor Boico

Judecători Anatolie Țurcan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

Victor Burduh

23