1ra-797/2018 — Art. art. 152 alin. 2 lit. e, 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 31 ianuarie 2017, Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în temeiul art. 2 alin. (3) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, au fost absolviți de pedeapsă penală. Prin aceeași sentință, Manciu Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că 1 fapta nu întrunește elementele infracțiunii și a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru acest capăt de învinuire fiind absolvit de pedeapsă penală în temeiul art. 2 alin. (3) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, însă în privința acestui inculpat hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs ordinar.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a reținut, că Catârău Alexandru împreună cu o altă persoană, la 16 august 2015, aproximativ la ora 04:00, aflându-se în apropierea cafenelei „Trei Scăriți”, situată în s. Hîrtopul Mare, r-nul Criuleni, în timpul programului de lucru al localului, împreună cu Catârău Alexandru, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără nici un motiv, intenționat i-au aplicat lui Corețchi Vasile multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, iar cealaltă persoană i-a aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată sub formă de fractură dublă bilaterală a maxilarului inferior paramediană stângă și sucondiliană joasă dreapta, cu deplasare și edemul de pe față, după care o altă persoană, continuându-și acțiunile criminale, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără nici un motiv i-a mai aplicat lui Corețchi Vasile multiple lovituri cu o bucată de lemn peste spate, cauzându-i dureri fizice. Tot cealaltă persoană i-a aplicat și lui Corețchi Victor lovituri cu pumnii, fără a-i cauza careva leziuni corporale. Inculpații Panainte Toader și Stati Eugeniu, la aceeași dată, în același loc și în aceleași circumstanțe, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără nici un motiv, intenționat i-au aplicat lui Braniște Valeriu lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; Catârău Alexandru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, lui Catârău Alexandru să-i fie stabilită pedeapsa definitivă 5 ani, 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Panainte Toader și Stati Eugeniu să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 1 an, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. 2 Conform art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, lui Panainte Toader și Stati Eugeniu să le fie stabilită pedeapsa definitivă 5 ani, 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În argumentarea apelului acuzatorul de stat a invocat că prima instanță ilegal i-a achitat pe inculpați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, deoarece art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal include și vătămarea corporală medie sau gravă. La fel, acuzarea a contestat și ilegalitatea recalificării acțiunilor inculpatului Catârău Alexandru de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, menționând că instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că partea vătămată Corețchi Vasile a declarat că lovituri i-au fost aplicate cu ștacheta din lemn de către Catârău Alexandru și o altă persoană. Prima instanță la adoptarea sentinței nu a ținut seama de explicațiile conținute în pct. 9 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”. 3.1. Avocatul Brînză Alexei în numele inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței, doar în ce privește recunoașterea vinovăției lui Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare a acestora, în rest sentința să fie menținută. În argumentarea apelului a invocat că prima instanță a dat apreciere greșită probelor cercetate, declarațiile părților vătămate Corețchi Vasile și Corețchi Victor date în ședința de judecată nu corespund cu cele indicate în sentință. Instanța de judecată a dat apreciere greșită și declarațiilor inculpaților Manciu Sergiu și Catârău Alexandru referitor la faptul că la incidentul din noaptea de 16 august 2015 descris în învinuire, ambii au aplicat lovituri lui Corețchi Vasile, ceea ce nu corespunde realității. De fapt, Manciu Sergiu în ședința de judecată a declarat că singur l-a lovit pe Corețchi Vasile în acea seară, iar ceilalți inculpați nu au participat la acel incident. Aceste declarații ale lui Manciu Sergiu au fost susținute de toți ceilalți inculpați. Totodată declarații similare cu cele ale inculpaților, au fost date în ședința de judecată de către toți martorii acuzării și anume: Braniște Angela, Sîrbu Anatolie, Corețchi Constantin, la fel, partea vătămată Braniște Valeriu a dat declarații similare cu cele ale martorilor și ale inculpaților. A remarcat apărarea, că potrivit probelor cercetate în ședința de judecată s-a constatat că de fapt acțiunile huliganice din noaptea de 16 august 2015, ora 04:00 au fost săvârșite de însăși partea vătămată Corețchi Vasile împreună cu Braniște Valeriu, care au încercat să-l lovească fără temei și pe neobservate pe Catârău Alexandru cu o sticlă de bere în cap. Aceste acțiuni au fost curmate de către Manciu Sergiu care a intervenit în acest timp și l-a împiedicat pe Corețchi Vasile de a aplica lovitura respectivă, după care ultimul a iscat o bătaie în adresa lui Manciu Sergiu. 3 În cadrul acestui conflict, Corețchi Vasile a ieșit în stradă unde a stricat o sticlă de bere de bordura drumului și în timp ce Manciu Sergiu a încercat să curme acțiunile huliganice ale lui Corețchi Vasile l-a lovit cu ea în regiunea spatelui acestuia. Văzând că nu reușește să aplaneze acțiunile huliganice ale lui Corețchi Vasile, Manciu Sergiu în scopul de a-l deposeda pe Corețchi Vasile de acea sticlă de bere deteriorată și adaptată la vătămarea sănătății, a aplicat ultimului lovituri peste mâini și peste față cu o ștachetă din lemn pe care a smuls-o de la un gard din apropiere, după care în cadrul conflictului i-a mai aplicat lovituri cu pumnii în regiunea feței, pricinuindu-i leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală au fost calificate ca vătămări medii. În privința părților vătămate Corețchi Victor și Braniște Valeriu nu au fost prezentate probe prin care să se confirme că acestora le-au fost pricinuite leziuni corporale. Mai mult, în ședința de judecată acestea au declarat că nu au fost maltratate de inculpați. A invocat apelantul, că instanța de judecată nu a dat apreciere nici unei probe prezentate de partea apărării în ședința de judecată și anume: raportului de examinare medico-legală a lui Manciu Sergiu f.d. 25, prin care se constată cauzarea leziunilor corporale de către Corețchi Vasile lui Manciu Sergiu; plângerea părții vătămate Corețchi Vasile f.d. 5; iar în urma unei aprecieri obiective a acestor probe, rezultă cu certitudine nevinovăția lui Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu în săvârșirea infracțiunii de huliganism, în acest caz urmând a fi pronunțată o sentință de achitare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, a fost respins apelul declarat de avocatul Brînză Alexei în numele inculpaților, admis apelul procurorului, casată sentința integral și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la câte 4 (patru) ani închisoare, fiecare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepselor aplicate inculpaților au fost suspendate condiționat pentru perioade de probațiune de 3 (trei) ani, pentru fiecare. 4.1. Instanța de apel a menționat, că prima instanță la adoptarea sentinței eronat a ajuns la concluzia că inculpații Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu, recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, urmează a fi absolviți de pedeapsă penală în temeiul Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Așadar, analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală și apreciindu-le conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat în fapt, că inculpatul Catârău Alexandru, la 16 august 2015, aproximativ la ora 04:00, aflându-se în apropierea cafenelei „Trei Scăriți” de pe 4 teritoriul s. Hârtopul Mare, r-nul Criuleni, în timpul programului de lucru al localului menționat, împreună cu o altă persoană, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără niciun motiv, intenționat i-a aplicat cet. Corețchi Vasile multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice. Panainte Toader, la 16 august 2015, aproximativ la ora 04:00, aflându-se în apropierea cafenelei „Trei Scăriți” de pe teritoriul s. Hârtopul Mare, r-nul Criuleni, în timpul programului de lucru al localului menționat, împreună cu cet. Stati Eugeniu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără niciun motiv, intenționat i-a aplicat cet. Braniște Valeriu multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice. Stati Eugeniu, la 16 august 2015, aproximativ la ora 04:00, aflându-se în apropierea cafenelei „Trei Scăriți” de pe teritoriul s. Hârtopul Mare, r-nul Criuleni, în timpul programului de lucru al localului menționat, împreună cu cet. Panainte Toader, fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără niciun motiv, intenționat i-a aplicat cet. Braniște Valeriu, multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice. 4.2. Instanța de apel a punctat, că deși inculpații Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu nu au recunoscut vina, vinovăția lor se probează cu certitudine, prin probatoriul analizat și apreciat de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Corețchi Vasile, Braniște Valeriu, Corețchi Victor; declarațiile martorilor Braniște Angela, Sîrbu Anatolie, Corețchi Constantin precum și prin probele scrise anexate la materialele dosarului, și anume procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 august 2015, cu planșa fotografică (f.d. 9-14, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 424 D din 14 decembrie 2015 (f.d. 69, vol.I); procesele-verbale de confruntare între bănuiții Manciu Sergiu, Catârău Alexandru, Stati Eugeniu și Panainte Toader și părțile vătămate Corețchi Vasile, Corețchi Victor și Braniște Valeriu (f.d. 114-129, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Catârău Alexandru (f.d. 115-116, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Stati Eugeniu (f.d. 117-118, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Stati Eugeniu (f.d. 119-120, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Catârău Alexandru (f.d. 121-122, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Panainte Toader (f.d. 123-124, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Manciu Sergiu (f.d. 125-126, vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Victor și Manciu Sergiu (f.d. 127, vol.I); procesul-verbal de 5 confruntare dintre partea vătămată Corețchi Victor și Panainte Toader (f.d. 128-129, vol.I). Astfel, instanța de apel a remarcat, că prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a-i absolvi de pedeapsă penală pe inculpații Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu, în temeiul Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, or, în acest sens instanța de judecată urma să determine dacă aceștia au manifestat căință activă față de fapta infracțională. Reieșind din materialele cauzei instanța de apel a constatat că, inculpații Catârău Alexandru, Stati Eugeniu și Panainte Toader fiind audiați în ședințele de judecată atât în prima instanță cât și în instanța de apel, nu au recunoscut vinovăția în cele comise, iar la dosar lipsește acordul scris al acestora privind încetarea procesului penal și aplicarea actului de amnistie. Raportând explicațiile din literatura de specialitate la circumstanțele speței examinate, instanța de apel a precizat, că infracțiunea de huliganism a avut loc în r-nul Criuleni, s. Hârtopul Mare, în apropiere de cafeneaua „Trei Scăriți” în loc public, în prezența mai multor persoane care au văzut și au auzit cum inculpații aplicau violența peste diferite părți ale corpului părții vătămate, acțiuni prin care s-a atentat la regulile sociale și morale de conviețuire, perturbând ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei. Contrar argumentelor avocatului Brînză Alexei potrivit cărora, Manciu Sergiu l-a lovit singur pe Corețchi Vasile, iar ceilalți inculpați nu au participat la acel incident, instanța de apel a reținut că, potrivit procesului-verbal de confruntare din 22 decembrie 2015 dintre bănuitul Panainte Toader și partea vătămată Braniște Valeriu, ultimul a declarat că „...recunoaște că în seara respectivă a fost bătut în stradă de către Panainte Toader, Stati Eugeniu și Catârău Alexandru..” (f.d. 114, vol.I). Acest fapt a fost confirmat și prin procesele-verbale de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Catârău Alexandru (f.d. 115-116, vol.I); dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Stati Eugeniu (f.d. 117-118, vol.I). La fel, potrivit procesului-verbal de confruntare din 22 decembrie 2015 dintre bănuitul Stati Eugeniu și partea vătămată Corețchi Vasile, ultimul a declarat că „...în seara respectivă a fost bătut în stradă de către Manciu Sergiu, Panainte Toader, Stati Eugeniu și Catârău Alexandru...” (f.d. 119-120, vol.I). Acest fapt fiind confirmat și în procesul-verbal de confruntare dintre bănuiții Catârău Alexandru, Panainte Toader, Manciu Sergiu și partea vătămată Corețchi Vasile (f.d. 121-126, vol.I). De asemenea, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate Corețchi Victor date în prima instanță potrivit cărora „...a ieșit afară și a observat în stradă pe fratele său, Catârău Alexandru și Manciu Sergiu, îmbrâncindu-se între ei...”. Așadar, instanța de apel a menționat, că în acțiunile inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu se regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, realizându-se prin faptul că, aceștia 6 aflându-se în r-nul Criuleni, s. Hârtopul Mare, în apropiere de cafeneaua „Trei Scăriți” în loc public, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane care se odihneau, fără nici un motiv, intenționat au aplicat părților vătămate Corețchi Vasile și Braniște Valeriu multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism este manifestată prin intenția directă a inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu care își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient, survenirea acestora. Prin urmare, dându-și seama de caracterul periculos al loviturilor pe care le aplică, conștientizând că se aflau într-un loc public, urmărind scopul perturbării ordinii publice, din motive huliganice, au încălcat grosolan ordinea publică și intenționat au aplicat cet. Braniște Mihail multiple lovituri peste diferite părți ale corpului. 4.3. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal. Cu privire la personalitatea inculpaților instanța de apel a reținut că, aceștia se caracterizează pozitiv, anterior nu au fost judecați, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, în privința acestora nefiind depistate careva circumstanțe atenuante sau agravante. Conform prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunile comise de inculpați se califică ca infracțiuni mai puțin grave. Ținând cont de comportamentul inculpaților în timpul și după săvârșirea infracțiunii, care nu au conștientizat gravitatea faptelor comise, nu s-au căit de cele săvârșite, dar ținând cont și de personalitatea acestora, instanța de apel a concluzionat că, realizarea scopului pedepsei penale, precum și corectarea și reeducarea acestora este posibilă doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare în limitele prevăzute de norma legală. Totodată, instanța de apel nu a identificat careva impedimente pentru aplicarea față de inculpați a prevederilor art. 90 Cod penal, în acest sens luând în considerare că, aceștia anterior nu au fost condamnați, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu prezintă pericol pentru societate, nu s-au eschivat de la examinarea cauzei penale în instanțele de judecată, circumstanțe care ar agrava pedeapsa penală nu au fost stabilite. 4.4. Instanța de apel a apreciat ca nefondate motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează netemeinicia achitării inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Astfel, deși prima instanță în mod eronat a ajuns la concluzia de achitare a inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de apel analizând totalitatea probelor, a ajuns la concluzia că inculpații urmează a fi achitați din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către dânșii. 7 Apreciind probele acumulate la dosar prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a considerat că, vinovăția lui Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal nu a fost dovedită prin probe suficiente, pertinente, concludente și utile, administrate în conformitate cu legea procesuală penală, fapta nefiind săvârșită de către inculpați, or, a fost constatat că doar inculpatul Manciu Sergiu a aplicat lovituri cu o bucată de lemn peste diferite părți ale corpului, care au dus la cauzarea vătămărilor corporale medii părții vătămate Corețchi Vasile. Acest fapt reieșind atât din declarațiile părții vătămate Corețchi Vasile, Braniște Valeriu, Corețchi Victor, martorilor Sîrbu Anatolie, Corețchi Constantin, care au declarat că doar inculpatul Manciu Sergiu a aplicat lovituri părții vătămate Corețchi Vasile cu o bâtă din lemn, fapt ce a dus, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 424 D din 14 decembrie 2015, la vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății părții vătămate Corețchi Vasile (f.d. 69, vol.I). Instanța de apel a stabilit, că nu există temei de a aprecia critic declarațiile părților vătămate și ale martorilor, or, acestea sunt consecutive, coroborează între ele, sunt neschimbate pe tot parcursul urmării penale, judecării cauzei în fond, și în instanța de apel, coroborează cu alte probe, aceștia fiind preveniți de răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia în privința inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului invocă dezacordul cu calificarea faptei imputate inculpatului Catârău Alexandru din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și cu soluția de achitare a inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. În susținerea opiniei sale, procurorul menționează că instanța de apel a dat apreciere greșită probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpaților și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz. Totodată, instanța de apel în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, apreciindu-le în mod superficial. Procurorul susținând că în acțiunile lui Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, precum și că în acțiunile lui Catârău Alexandru se conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, invocă declarațiile părții vătămate Corețchi Vasile (f.d. 9, vol.II) din care rezultă că „cu ștacheta a fost lovit doar de către Manciu Sergiu și Catârău Alexandru, care la fel a luat ștacheta 8 din gardul grădiniței, dar nu cunoaște când anume acesta s-a dus și a rupt ștacheta” (f.d. 40, vol.I). Evidențiază procurorul că anume din declarațiile acestei părți vătămate, rezultă că ei au fost atacați de toți 4 inculpați, ceea ce dovedește complicitatea cu care au acționat aceștia; Corețchi Vasile personal a fost lovit cu acele „ștachete” de către inculpații Manciu Sergiu și Catârău Alexandru, utilizându-le în calitate de obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății. Consideră, că instanța de apel nu a ținut cont de divergențele identificate în declarațiile lui Corețchi Vasile și în mod inexplicabil le-a apreciat în calitate de probă. La fel, în opinia recurentului vinovăția inculpaților se dovedește prin declarațiile părților vătămate Braniște Valeriu (f.d. 48 vol.I; 10 vol.II); Corețchi Victor (f.d. 45 vol.I; 12-13 vol.II); declarațiile martorilor Canțîr Constantin (f.d. 50 vol.I; 14 vol.II); Braniște Angela (f.d 49 vol.I; 16 vol.II); Sîrbu Anatolie (f.d. 56 vol.I; 17 vol.II) precum și materialele cauzei penale: plângerea depusă de Corețchi Vasile în care indică că Manciu Sergiu l-a lovit cu o bucată de lemn (f.d. 5 vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 august 2015 (f.d. 9-14 vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 424/D din 14 decembrie 2015 (f.d. 69 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Panainte Toader (f.d. 114 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Catârău Alexandru (f.d. 115-116 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Braniște Valeriu și Stati Eugeniu (f.d. 117-118 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Stati Eugeniu (f.d. 119-120 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Catârău Alexandru (f.d. 121-122 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Panainte Toader (f.d. 123-124 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Vasile și Manciu Sergiu (f.d. 125-126 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Victor și Manciu Sergiu (f.d. 127 vol.I); procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Corețchi Victor și Panainte Toader (f.d. 128-129 vol.I); cererea depusă de Corețchi Vasile la 18 martie 2016 în care indică că s-a împăcat cu Manciu Sergiu și comunică că ceilalți nu l-au bătut (f.d. 208 vol.I). Remarcă acuzatorul de stat că în speță, instanțele de judecată nu au ținut cont de recomandările expuse în pct. 10) subpct. 6) al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”. Mai mult, acuzarea consideră ambiguie concluziile instanțelor, care pe de o parte consideră ca dovedit atacul inculpaților Manciu Sergiu, Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu comis asupra părților vătămate, în special asupra lui Corețchi Vasile, ca pe de altă parte, să considere că acestuia i-au fost cauzate leziuni corporale doar de o singură persoană - Manciu Sergiu. În acest sens, susține că la caz s-a dovedit cu certitudine faptul că toți patru inculpați, adică Manciu Sergiu, Catârău Alexandru, Panainte Toader și 9 Stati Eugeniu au acționat de comun acord, or, prin probele cercetate s-a dovedit că acționau coordonat și acțiunile tuturor erau îndreptate asupra părților vătămate, adică au acționat prin participație. 5.1. Avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în termenul prevăzut de lege, contestă hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea acestora în privința inculpaților cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În susținerea cererii de recurs, menționează că învinuirea înaintată inculpaților este una fictivă, bazată pe presupuneri. Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, în special asupra argumentului privind achitarea inculpaților, deoarece probele cercetate în ședința de judecată nu confirmă vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Aceasta, îndeosebi se confirmă și prin declarațiile părților vătămate Corețchi Vasile și Corețchi Victor, care au declarat cu certitudine că Corețchi Vasile a fost bătut doar de către Manciu Sergiu cu pumnii și picioarele și cu o ștachetă, iar ceilalți inculpați Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu nu s-au implicat în acest conflict. De fapt, Manciu Sergiu în ședința de judecată a declarat că singur l-a lovit pe Corețchi Vasile în acea seară, iar ceilalți inculpați nu au participat la acel incident. Aceste declarații ale lui Manciu Sergiu au fost susținute de toți ceilalți inculpați. Totodată declarații similare cu cele ale inculpaților, au fost date în ședința de judecată de către toți martorii acuzării și anume: Braniște Angela, Sîrbu Anatolie, Canțîr Constantin și partea vătămată Braniște Valeriu. Consideră că instanța de apel a enumerat din nou depozițiile martorilor audiați în ședința de judecată a primei instanțe, fără a da apreciere justă celora ce țin de învinuire, cât și celor date în favoarea apărării. Nu au fost apreciate la modul cuvenit declarațiile martorilor Braniște Angela, Sîrbu Anatolie, Canțîr Constantin, Postoronca Ion, Lupașcu Alexandru, Manciu Ivan. Consideră eronată concluzia instanțelor de fond precum că vina inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu este confirmată prin totalitatea probelor acumulate la dosar, examinate în cadrul ședinței de judecată și anume: plângerea părții vătămate Corețchi Vasile din 17 septembrie 2015 (f.d. 5, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 august 2015 cu planșa fotografică (f.d. 9-14, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 424 D din 14 decembrie 2015 (f.d. 69, vol. I); procesele-verbale de confruntare între bănuiții Manciu Sergiu, Catârău Alexandru, Stati Eugeniu și Panainte Toader și părțile vătămate Corețchi Vasile, Corețchi Victor și Braniște Valeriu (f.d. 114-129, vol.I). Menționează că prima instanță conform alin. 1) pct. 2) art. 394 Cod de procedură penală nu a argumentat respingerea probelor apărării care confirmă nevinovăția lui Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu. 10

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că procurorul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. De asemenea, recursul apărării se întemeiază pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, și anume conținute în pct. 6) când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și în pct. 8) când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de procuror și de avocatul inculpaților, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 11 Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. La caz, reieșind din esența criticelor invocate în recursuri de către titularii acestor cereri, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursurilor declarate, se constată că autorii acestora fac o proprie evaluare a materialului probator, procurorul pe de o parte susținând că actele cauzei demonstrează pe lângă componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și săvârșirea de către Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu a infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, inclusiv de către inculpatul Catârău Alexandru a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe când apărarea din contra, prezintă versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă de fapt nici vinovăția inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, considerându-i nevinovați. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele 12 de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, precum și de achitare a acestora de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de dânșii. Sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, instanța de recurs atestă că acuzatorul de stat își manifestă dezacordul cu faptul reîncadrării acțiunilor inculpatului Catârău Alexandru din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, susținând în acest sens că instanțele de fond au omis din circumstanțele cauzei să deducă faptul, că inculpatul a aplicat părții vătămate Corețchi Vasile, împreună cu Manciu Sergiu, lovituri cu o bucată de lemn. Raportând însă aceste argumente la conținutul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției pronunțate, apreciind just că probatoriul administrat nu dovedește săvârșirea de către Catârău Alexandru a huliganismului agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de două persoane, acțiuni săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, menționând că aceste acțiuni au fost săvârșite de către o altă persoană, însă în acțiunile lui Catârău Alexandru a fost dovedită prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Cu referire la criticele invocate de avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 13 În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță i-a achitat pe Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată recunoscându-i vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, dar absolvindu-i pe acest capăt de învinuire de pedeapsă penală, în temeiul art. 2 alin. (3) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. La rândul său, instanța de apel fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către procuror și de către avocatul inculpaților a ajuns la concluzia că prima instanță greșit a dispus achitarea inculpaților de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, considerând că temeiul achitării acestora este cel prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, adică fapta nu a fost săvârșită de inculpați. Totodată, instanța de apel a conchis, că prima instanță eronat a aplicat prevederile Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova pe capătul de învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din moment ce inculpații Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de huliganism și nici nu au depus o cerere scrisă în sensul aplicării amnistiei. Prin urmare, instanța de apel corect a constatat vinovăția inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor. Or, analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de către procuror și de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpaților, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 14 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpaților.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Cazacu Veaceslav în numele inculpaților Catârău Alexandru, Panainte Toader și Stati Eugeniu cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Catârău Alexandru xxxxx, Panainte Toader xxxxx și Stati Eugeniu xxxxx. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor Burduh Victor 15