1ra-1668/2018 — art. 186 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 decembrie 2017, Beresteanu Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod Penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Beresteanu Anatolie a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani. În temeiul art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, s-a obligat Beresteanu Anatolie să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Ciumac Eugeniu.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Beresteanu Anatolie la 13 aprilie 2016, în timpul nopții, ora concretă nefiind stabilită, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționând în urma înțelegerii prealabile cu altă persoană nestabilită, prin acces liber, au pătruns în 1 sediul fundației „Operațiunea Mobilizatoare”, amplasat pe str. Schinoasa Deal 51/6, or. Codru, mun. Chișinău, de unde, pe ascuns, au sustras un safeu cu costul de 1500 lei, în care se aflau bani în numerar în sumă de 181 374 lei, un laptop de model „Toshiba” la prețul de 6000 lei, un laptop de model „Sony” la preț de 8000 lei, iar în total bunuri în sumă de 196 874 lei, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate un prejudiciu material în proporții mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Beresteanu Anatolie a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) din Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două persoane, prin pătrundere în încăpere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții mari.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către inculpat, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, invocând că, prima instanță a pus la baza adoptării sentinței de condamnare probe care nu dovedesc vinovăția sa, învinuirea adusă dânsului este abuzivă, neîntemeiată și bazată doar pe presupuneri, iar declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării judecătorești confirmă acest fapt, însă prima instanță a ignorat poziția apărării și a dat o apreciere greșită probelor și circumstanțelor cauzei, cu încălcarea principiului contradictorialității, probele cercetate în cadrul ședinței de judecată nu sunt pertinente concludente utile și veridice, și nu puteau sta la baza unei sentințe de condamnare, prima instanță nu a luat în considerație că martorii acuzării au comunicat că au fost ofițeri de investigație desemnați în cadrul grupului de urmărire penală la investigația acestui caz, iar circumstanțele le-au devenit a fi cunoscute nemijlocit în exercitarea atribuțiilor de serviciu, participarea la percheziție, prima instanță a trecut în umbră declarațiile martorilor Molodoi Victor și Reaboi Veaceslav, care au comunicat că în ziua când a fost comis furtul, inculpatul se afla într-o localitate din raionul Nisporeni, precum și declarațiile martorului Onofrei Aurelia care a declarat că îl cunoaște pe Vieru Cristian, acesta i-a comunicat că a comis un furt cu automobilul inculpatului, pe care activa el la acel moment și că poliția îl învinuiește și pe acesta de comiterea acestui furt, prima instanță a omis a supune unei analize detaliate a celor invocate de către partea apărării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Beresteanu Anatolie, iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, le-a dat o apreciere corectă din punct de vedere 2 al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a constatat că inculpatul a comis infracțiunea imputată lui și că acțiunile acestuia au fost corect calificate de către instanța de fond în baza art. 186 alin. (4) din Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două persoane, prin pătrundere în încăpere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții mari, or, la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Întru consolidarea concluziei relevate, instanța de apel a indicat că declarațiile martorilor Gheață Laurențiu și Ciuflic Sergiu, nu sunt unicele probe care indică culpabilitatea inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia fiind confirmată și prin alte acte anexate de organul de urmărire penală, cum ar fi procesul verbal de ridicare din 15.04.2016 și tabelul fotografic, prin care de la Beresteanu Anatolie, s-a ridicat șaptezeci și două bancnote cu nominalul de 500 lei, în sumă totală de 36 000 lei (Vol. I, f.d.158-161); proces - verbal de ridicare din 15.04.2016 și tabelul fotografic, prin care s-a ridicat de la cet. Beresteanu Anatolie, un laptop de model ”Sony” (Vol. I, f.d.164-167) cît și prin depozițiile reprezentantului părții vătămate, care a fost preîntâmpinat de răspundere penală, declarațiile căruia instanța de apel nu le-a supus cărora dubii, or, reprezentantul părții vătămate a declarat ferm care bunuri au fost sustrase și suma mijloacelor financiare, astfel că laptopurile ridicate de la persoanele acuzate, au fost recunoscute de către proprietarul acestora, iar o parte din suma de bani a fost restituită benevol de către făptuitori.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Digore Eduard în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței și a deciziei, cu emiterea unei noi decizii prin care inculpatul să fie achitat, invocând că: - probele indicate de instanța de apel nu confirmă vinovăția inculpatului, or, inculpatul a indicat că Vieru Cristian îi era dator pentru reparația automobilului implicat în accident, în noaptea dintre 12.04.2016 – 13.04.2016, Vieru Cristian i-a transmis inculpatului o sumă de bani din contul datoriei, astfel, prezența banilor la inculpat nu demonstrează vinovăția acestuia, iar laptopul, inculpatul a declarat că l- a găsit Reaboi Pavel sub covorașul mașinii; - partea vătămată a declarat că bunurile sustrase au fost restituite de Vieru Cristian, știa că ultimul a avut un complice dar nu știa cine era acesta, fundația are pretenții față de Vieru Cristian, nu cunoaște nimic de Beresteanu Anatolie, dar cunoaște că Vieru Cristian a sustras banii, astfel, din declarațiile lui Ciumac Eugeniu nu rezultă comiterea infracțiunii de către Beresteanu Anatolie; 3 - instanța de apel nu a explicat cum declarațiile inculpatului se combat cu întregul sistem de probe, or, declarațiile martorilor acuzării nu puteau fi puse la baza sentinței în pofida prevederilor art. 90 alin. (3) pct 4) Cod de procedură penală, declarațiile reprezentantului părții vătămate nu confirmă vinovăția lui Beresteanu Anatolie, iar martorii apărării declară că Beresteanu Anatolie a avut în acea noapte o deplasare într-o localitate din r. Nisporeni; - observăm că probele acuzării nu combat cu certitudine pe cele ale apărării, prin urmare, toate dubiile se interpretează în favoarea inculpatului; - nu a fost concretizat momentul comiterii infracțiunii; - prima instanță și instanța de apel au dat o apreciere eronată prevederilor art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală; - declarațiile martorilor Ciuflic Sergiu și Gheață Laurențiu sunt inadmisibile deoarece circumstanțele pe care le-au expus pentru cauză, le-au devenit cunoscute în legătură cu activitatea profesională. Codul de procedură penală prevede doar 3 excepții, în care reprezentanții organului de urmărire penală pot fi audiați în calitate de martori, și anume: „în cazurile de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut” în speță nu este aplicabilă nici o excepție astfel încât declarațiile martorilor-colaboratori de poliție să fie reținute; - la pronunțarea deciziei motivate apărătorul nu a fost prezent, prin urmare, o copie a deciziei respective a fost expediată apărătorului prin scrisoarea nr. 754 din 28.05.2018 (dovada fiind ștampila plicului poștal). Apărătorul a recepționat scrisoarea (cu aviz simplu) peste 3 zile de la expediere, adică la data de 31.05.2018. Prin urmare, având în vedere faptul că apărarea a luat cunoștință de Decizia motivată abia la 31.05.2018, termenul de atac urmează a fi calculat din această dată, or, anume la această dată apărării i-au devenit cunoscute motivele de respingere a cererii de apel depusă de Beresteanu Anatolie.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Digore Eduard în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul înaintat, a solicitat respingerea recursului motivând prin faptul că este declarat peste termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. 4 Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, a fost pronunțat la 24 aprilie 2018 în prezența inculpatului Beresteanu Anatolie și a avocatului său Osoianu Tudor, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 84 – 89 v.II), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei integrale – 25 mai 2018, modul și termenul de atac a deciziei. Totodată, se reține că la pronunțarea publică a deciziei motivate conform procesului verbal al ședinței de judecată (f.d. 93 v.II), era prezent inculpatul Beresteanu Anatolie fiind comunicat modul și termenul de atac a deciziei. Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțată integral la 24 mai 2018, curge de la această dată și a expirat la 25 iunie 2018. În acest context, Colegiul penal reține că, avocatul Digore Eduard în numele inculpatului Beresteanu Anatolie, a depus în oficiul poștal Chișinău recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel conform ștampilei de pe plic(f.d. 129 v.II) pe data de 29 iunie 2017, adică peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva motive întemeiate privind depunerea tardivă a recursului. Faptul că copia deciziei respective a fost recepționată de apărător la 31 mai 2018, nu este acceptat ca motiv întemeiat, fiindcă apărătorul a cunoscut despre data pronunțării deciziei instanței de apel integrale. În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. 5 Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 29 iunie 2018, de către avocatul Digore Eduard în numele inculpatului Beresteanu Anatolie este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Digore Eduard în numele inculpatului Beresteanu Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Beresteanu Anatolie XXXXX, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 10 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 6