1ra-1508/2018 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr. 1ra-1508/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

03 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Tăut Dorina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie

2018, în cauza penală în privința lui

Vasilița Grigore XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

Vasilița G. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod

penal, la amendă în mărime de 650 unități convenționale, echivalentul a 32 500 lei.

Solicitarea procurorului referitor la încasarea cheltuielilor judiciare s-a respins

ca neîntemeiată.

2016, aproximativ la ora 0900, aflându-se în mun. Chișinău în calitate de conductor al

troleibuzului de pe ruta nr. 9, cu nr. de bord 3812 în timp ce a oprit în stație pentru

îmbarcarea sau debarcarea pasagerilor de pe str. Izmail 84, având intenția de a

repune în mișcare troleibuzul pentru continuarea deplasării, nu a luat măsurile

necesare de precauție pentru a evita accidente în traficul rutier și anume a închis

ușile troleibuzului fără a se asigura că toți pasagerii au finalizat coborârea și urcarea

în salonul troleibuzului, prin ce a ignorat prevederile pct. 80. 1) lit. c) și d) al

Regulamentului circulației rutiere, care prevede că conducătorul vehiculului de rută

este obliga: c) să închidă ușile numai după ce pasagerii au coborât ori au urcat; d) să

repună în mișcare vehiculul din stație după ce a luat măsurile necesare de precauție

pentru a evita accidentul în traficul rutier și ca urmare i-a prins între ușile

troleibuzului mâna stângă a pasagerului Ledovscaia M. a.n. XXXXX, care se afla în

urcare. În rezultatul accidentului lui Ledovscaia M. potrivit raportul de expertiză

medico-legală nr. 809/D din 28.04.2017, i-au fost cauzate vătămări corporale medii

sub formă de fractură închisă a ambelor oase antebrațului stâng în treimea medie

proximală cu edem al țesuturilor moi la acest nivel.

1

În drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod

penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere și de exploatare a

unităților de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea medie a

integrității corporale unei persoane.

solicitat casarea parțială a acesteia în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri

cu dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 320

lei–sumă ce reprezintă cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizei

judiciare, argumentând că prima instanță urma să încaseze cheltuielile de judecată

din contul inculpatului în beneficiul statului, or aceste cheltuieli au fost suportate în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în prezenta cauză și în conformitate cu

prevederile art. 229 Cod de procedură penală, urmau a fi încasate de la inculpat,

deoarece acestea constituie cheltuieli judiciare în sensul art. 227 Cod de procedură

penală.

apelul declarat a fost respins ca nefondat.

privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului este lipsită de temei

legal, or potrivit art. 143 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală expertiza se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: gradului de

gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale.

În speță în vederea stabilirii gravității vătămărilor corporale suportate de

partea vătămată de către organul de urmărire penală în conformitate cu prevederile

art. 143 Cod de procedură penală a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale

și reieșind din alin. (2) al normei sus indicate (în vigoare la acel moment) plata

expertizelor judiciare efectuate în conformitate cu prevederile alin. (1) se efectua

din contul mijloacelor bugetului de stat.

În concluzie istanța de apel a menționat că, în cazul când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea acesteia urmează

a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

de stat, care invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță în alt complet de judecată, argumentând următoarele:

-soluțiile de respingere a solicitării privind încasarea cheltuielilor de judecată

contravin normelor procesual penale;

- alin. (3) al art. 227 Cod de procedură penală nu obligă statul să suporte

cheltuielile ci doar să le achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea

acțiunilor organului de urmărire penală;

- art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede expres obligativitatea

suportării cheltuielilor judiciare de către inculpat, astfel soluția instanțelor de

2

respingere a acestor solicitări este neîntemeiată, or procurorul a prezentat dovada

suportării cheltuielilor de către stat pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 809D

din 28.04.2017.

- prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 alin. (2) al art. 143 Cod de procedură

penală, a fost abrogat, fapt care atestă intenția legiuitorului de a pune cheltuielile de

judecată în sarcina inculpatului.

penală, avocatul Antoci M. în numele inculpatului a depus referință privind opinia sa

asupra recursului ordinar declarat, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, argumentând că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea dovedirii vinovăției persoanei în săvârșirea infracțiunii incriminate,

reprezintă cheltuieli judiciare care urmează a fi achitate din bugetul de stat, or

sarcina probațiunii este pusă pe seama organului de urmărire penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sunt vădit neîntemeiate.

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie indicate de recurent,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Drept temei pentru recurs procurorul a invocat prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, solicitând casarea hotărârii contestate în partea cheltuielilor

judiciare cu remiterea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

Analizând recursul declarat Colegiul reține că autorul critică decizia instanței

de apel doar în latura civilă, indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția în partea încasării cheltuielilor de judecată, însă Colegiul

penal constată că instanța de apel a motivat cerințele acuzatorului de stat ce ține de

cheltuielile judiciare, fiind expusă soluția în decizie (f.d.170-177).

Astfel, autorul invocând prevederile art. 227 și 229 alin.(1) Cod de procedură

penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei

judiciare, motivând că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

La cele invocate, instanța menționează, că aceste argumente ale recurentului

sunt neîntemeiate, deoarece dispozițiile art.143 alin.(1) Cod de procedură penală,

prevăd că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru

3

constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul

când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză, totodată fiind relevante și

alin.(2) ale normei date, care stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat.

Drept urmare celor nominalizate, se indică că în cazurile când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea acesteia vor fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului,

după cum indică procurorul.

Totodată, instanța remarcă că prin Legea nr.316 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, alin.(2)

al art. 143 Cod de procedură penală a fost abrogat, însă aceasta nu are nici o

aplicabilitate în speța dată, deoarece expertiza efectuată la caz, au avut loc până la

modificările parvenite în norma sus indicată (28.04.2017).

Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel în mod just și echitabil a

stabilit că cheltuielile judiciare solicitate de acuzatorul de stat în sumă totală de 320

lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 809/D din 28.04.2017, în prezenta

cauză (f.d.43-44), sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, iar

normele procedurale nu prevăd achitarea din contul condamnatului a cheltuielilor

judiciare care constituie cheltuieli de expertiză.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414 - 419 Cod de procedură penală, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare din punctul de

vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs

în decizia instanței de apel, în sensul casării hotărârii judecătorești și prin urmare,

se impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 27 martie 2018, în cauza penală în privința lui Vasilița Grigori,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Boico Victor

4