1ra-686/19 — Art. 264 alin. 1 Cp

1ra-686/19 — Art. 264 alin. 1 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-686/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

05 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Hîncu Sergiu în numele inculpatului Stegărescu Tudor, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Stegărescu Tudor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.01.2018 – 08.10.2018;

Instanța de apel: 26.10.2018 – 05.12.2018;

Instanța de recurs: 15.02.2019 – 05.06.2019;

A C O N S T A T AT :

Stegărescu Tudor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 550 unități convențale - 27 500 (douăzeci și șapte mii cinci sute) lei, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi)

ani.

S-a respins cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare.

comis încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale și sănătății în următoarele circumstanțe: la

07.11.2017, aproximativ la ora 07:50, Stegărescu Tudor, fiind treaz, cu permis de

conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l ghida, se deplasa cu

automobilul de model ”Mercedes” cu numere de înregistrare XXXXX, pe str. 31

august 1989 din direcția str. V. Pîrcalab spre str. M. Eminescu, mun. Chișinău. În

timpul deplasării pe str. 31 august 1989, ajungând în preajma imobilului nr. 97,

conducătorul auto Stegărescu Tudor, n-a ținut permanent seama de totalitatea

factorilor ce caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, de care va trebui

să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a

1

modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele art. 22 din Legea

nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care în alin. (4)

stipulează că: ”Participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament

care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți

participanți la trafic”, nu a apreciat corect situația reală pe carosabilul în care se

afla vehiculul la momentul respectiv, ignorând cerințele punctului 11 lit. f) al

Regulamentului circulației rutiere, unde se indică că ” conducătorul de vehicul,

este obligat, la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze trecerea

pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea carosabilului în direcția de

mers a vehiculului”, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 (1), (2) al

Regulamentului circulației rutiere, care prevede că, conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritate în conducere ce i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; la fel, a încălcat și pct.

3 Capitolul 1, Dispoziții Generale al Regulamentului circulației rutiere, care

stipulează că, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului

de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor, să

nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolul, precum

și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației, care ar depăși pe acele care sunt

provocate de circumstanțe iminente, dar continuând deplasarea și ca urmare pe

marcajul rutier orizontal nr. 1.14.1, Anexa nr. 4 al Regulamentului circulației

rutiere, în zona de acțiune a indicatoarelor rutiere 5.50.1 și 5.50.2, Anexa nr. 3 al

Regulamentului circulației rutiere, pe trecerea nedirijată pentru pietoni a comis

tamponarea pietonului Cvasniuc Vasile, a.n. 1953, care traversa partea carosabilă

din partea stângă spre dreapta relativ deplasării autovehiculului în cauză. În

rezultatul accidentului rutier părții vătămate Cvasniuc Vasile, i-au fost cauzate

vătămări corporale medii manifestate prin ”Fractura osului radial loc tipic fără

deplasarea pe dreapta, edem al țesuturilor moi la nivelul articulației radiocarpiene

pe dreapta”, fapt confirmat prin Raportul de expertiza judiciară nr. 2624/D din

08.12.2017.

Astfel, prin acțiunile sale intențate Stegărescu Tudor a comis - încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către o persoană care conducea mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență leziuni corporale medii, adică

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal.

inculpatului Stegărescu Tudor, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stegărescu Tudor să fie achitat,

invocând următoarele argumente:

- la calificarea corectă a acțiunilor conducătorului de vehicul este obligatoriu

de stabilit nu numai locul comiterii accidentului, dar și acțiunile tuturor

participanților la accident, adică și în cazul de față a pietonului Cvasniuc Vasile

modul în care acesta din urmă a traversat strada pe trecerea de pietoni, unde din

înregistrările video anexate la dosar și cercetate în instanța de judecată se vede clar

cum acesta aleargă pe trotuar și brusc a intrat pe trecerea de pietoni unde fluxul de

2

vehicule deja începuse mișcarea și astfel practic aruncându-se în fața tuturor

automobililor, unde Stegărescu Todor a fost pus în situația de a frâna brusc pe

trecerea de pietoni, unde partea vătămată Cvasniuc Vasile s-a aruncat singur în

unitatea de transport pe care o conducea inculpatul și acest fapt se dovedește prin

declarațiile făcute de martorul ocular care la acel moment se afla în mijlocul de

transport pe care îl conducea inculpatul Stegărescu Tudor. Asemenea declarații au

fost date și de martorul în cadrul ședinței de judecată Jelezneac Eliza;

- conform Regulamentului Circulației Rutiere al Republicii Moldova pct. 115

sub pct. 2), la trecerile cu circulație nedirijată, pietonii au prioritate în trecere, în

raport cu conducătorii de vehicule, însă ei vor ieși pe carosabil numai cînd vor fi

convinși de siguranța traversării;

- din dispoziția acestui punct a RCR reiese că partea vătămată Cvasniuc Vasile

a ignorat cerințele RCR ca pieton punându-și viața în pericol a lui și a copilului pe

care îl supraveghea.

2018, a fost admis din alte motive apelul avocatului, casată sentința parțial,

inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea

stabilirii pedepsei complementare, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri, după cum urmează.

S-a exclus pedeapsa complementară stabilită sub formă de privarea de

dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 2 ani lui Stegărescu

Tudor pe art. 264 alin. (1) Cod penal.

În rest sentința a fost menținută.

a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Stegărescu Tudor în baza art. 264 alin. (1) Cod

penal, după indici calificativi - încălcarea regulilor de securitate a circulației de

către o persoană care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență leziuni corporale medii.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Stegărescu Tudor și pe deplin prin

următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Cvasniuc Vasile;

- declarațiile părți vătămate Cvasniuc Vasile (f. d. 112);

- declarațiile martorilor Bogus Constantin, Jeleznic Elizaveta.

Instanța de apel a mai menționat că, vina inculpatului Stegărescu Tudor se

mai dovedește prin probele materiale anexate la dosarul penal:

- prin procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din

07.11.2017 (f. d. 9 – 13);

- prin procesul-verbal de examinare și vizualizare a obiectului din 22.11.2017

(f. d. 28 – 31);

- prin Raportul de expertiză judiciară nr. 2624/D din 08.12.2017 (f. d. 43 –

44).

3

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanța a conchis în mod

justificat că totalitatea probelor demonstrează cert vina inculpatului în comiterea

infracțiunii de încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană

care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență leziuni

corporale medii și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului

Stegărescu Tudor ca fiind lipsite de veridicitate, constatând tendința inculpatului

de a se autoapăra și de a se eschiva de la răspunderea penală.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal

are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Prima instanță în mod justificat a constatat că nu există nici un temei pentru

a pune la dubii probatoriul administrat, astfel prin procesul-verbal de examinare

și vizualizare a obiectului din 22.11.2017, unde este examinată imaginea video cu

secvența de la accidentul rutier de pe str. 31 august 1989, mun. Chișinău,

intersecție cu str. M. Eminescu, înregistrare video ridicată pe un CD de model

”Maxel” de la reprezentantul Serviciului de Informație și Securitate, fiind fixate de

camera video instalat pe clădirea SIS de pe str. M. Eminescu, mun. Chișinău, din

care rezultă că la data de 11.07.2017, la ora 07:50:09, se observă un bărbat și

anume partea vătămată (Cvasniuc Vasile) și un copil aleargă pe trotuar pe str.

Mihai Eminescu spre trecerea de pietoni. În acest moment pe str. 31 august spre

str. M Eminescu pe banda nr. 2 se observă cum se deplasează un microbuz de

culoare roșie (Mercedes cu n/î XXXXX) și fără să se oprească pe trecerea de pietoni

tamponează pietonul (Cvasniuc Vasile), care se deplasează din partea stângă a

acestuia, fapt prin care pietonul cade în fața microbuzului pe spate. După care se

ridică de jos și se apropie de ușa șoferului, microbuzului staționând mai departe

pe trecerea de pietoni peste 4 secunde pietonul (partea vătămată) și copilul trec

prin fața microbuzului și se deplasează în spatele acestuia, iar microbuzul se

deplasează mai departe, iar prin Raportul de expertiză judiciară nr. 2624/D din

08.12.2017, din care rezultă că lui Cvasniuc Vasile i-au fost cauzate vătămări

corporale medii manifestate prin, fractura osului radial pe loc tipic fără deplasarea

pe dreapta, edem al țesuturilor moi la nivelul articulației radiocarpene pe dreapta.

De asemenea, sunt relevante și declarațiile părți vătămate Cvasniuc Vasile, ”

la data de 7 noiembrie, aproximativ la ora 08:00, cu copilul de mână, se ridica pe

str. Eminescu intersecție cu str. 31 august 1989. Menționează că, acolo era o

trecere de pietoni. Atunci, când mergea pe trecerea de pietoni, a fost lovit de către

un automobil, cu bamperul, în regiunea genunchiului. … când traversa trecerea de

pietoni, autobusul se afla pe loc și la un moment dat, a fost împins cu bamperul de

către acesta. În acel moment copilul său, a fugit pe trotuar, iar el a căzut.

Instanța de apel a respins alegațiile inculpatului și avocatului acestuia cu

referire la faptul nevinovăției inculpatului datorită faptului că partea vătămată

…,,alerga pe trecerea de pietoni…” și că.., s-a aruncat pe capota automobilului…”,

or, din înregistrările video este clar fixat momentul tamponării, anume când

victima traversa strada pe trecerea de pietoni, iar căderea acesteia este anume

rezultatul tamponării ei de către automobilul condus de către inculcat, care nu

4

s-a oprit în acel moment, deși era obligat potrivit cerințelor art. 22 din Legea nr.

131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, anume alin. (4), din

care rezultă că ,,participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament

care să asigure fluiența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți

participanți la trafic” și nu a apreciat corect situația reală pe carosabilul în care se

afla vehiculul la momentul respectiv, ignorând cerințele punctului 11 lit. f) al

Regulamentului circulației rutiere, unde se indică că ”conducătorul de vehicul, este

obligat, la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze trecerea

pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea carosabilului în direcția de

mers a vehiculului”, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 (1), (2) al

Regulamentului circulației rutiere, care prevede că, conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritate în conducere ce i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; d) situația rutieră. 2) în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar

să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; la fel, a încălcat și pct.

3 Capitolul 1, Dispoziții Generale al Regulamentului circulației rutiere, care

stipulează că, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului

de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor, să

nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolul, precum

și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației, care ar depăși pe acele care sunt

provocate de circumstanțe iminente, dar continuând deplasarea și ca urmare pe

marcajul rutier orizontal nr. 1.14.1, Anexa nr. 4 al Regulamentului circulației

rutiere, în zona de acțiune a indicatoarelor rutiere 5.50.1 și 5.50.2, Anexa nr. 3 al

Regulamentului circulației rutiere.

Astfel, deși partea vătămată trecea carosabilul la pas grăbit lucru vizibil din

înregistrarea video, instanța de apel a conchis că inculpatul era obligat să

manifeste prudență și să se deplaseze ținând cont de faptul că pe trecerea de

pietoni puteau să apară pietoni întru traversarea străzii urmare la care fapt partea

vătămată avea prioritate să traverseze strada în raport cu conducătorul mijlocului

de transport (inculpatul), care urma să-i cedeze trecerea.

Totodată instanța de apel a considerat că inculpatul avea posibilitatea să

frâneze în momentul când victima traversa strada pe pietonală, or, din

înregistrările video rezultă că victima până la momentul tamponării, văzând că

microbuzul condus de către inculpatul, nu-i cedează trecerea, s-a oprit în fața

mijlocului de transport, însă inculpatul a continuat deplasarea datorită neatenției

manifestate și urmare la ce s-a produs tamponarea victimei, care în rezultat a căzut

jos, dar nu cum spune inculpatul că s-ar fi aruncat pe capotă.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, starea de fapt reținută și de

drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în

cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.

Cu referire la stabilirea și individualizărea pedepsei inculpatului, instanța de

apel a considerat necesar de admis din alte motive apelul declarat de avocatul

Sergiu Hîncu în numele inculpatului Stegărescu Tudor, casând-o parțial, inclusiv

5

din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod procedură penală, în partea stabilirii și

individualizării pedepsei inculpaților, din următoarele considerente.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a aplicat inculpatului

Stegărescu Tudor pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (1) Cod

penal, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 550 unități convenționale -

27 500 (douăzeci și șapte mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

La verificarea corectitudinii individualizării pedepsei inculpatului Stegărescu

Tudor, instanța de apel a ținut cont de art. 61, 70, 75, 76-78 Cod penal, de

caracterul și gravitatea infracțiunii săvârșite și anume de faptul că prin acțiunile

sale inculpatul Stegărescu Tudor a comis o infracțiune mai puțin gravă, la locul de

trai și de muncă se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost condamnat, la

evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, este angajat în câmpul muncii.

Ca circumstanță atenuantă, în temeiul prevederilor art. 76 Cod penal, instanța

de fond a stabilit săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave.

Circumstanțe agravante, potrivit dispozițiilor art. 77 Cod penal, instanța de

fond nu a reținut.

Necătând la faptul că instanța de fond a stabilit, a individualizat corect

pedeapsa principală aplicată lui Stegărescu Tudor, totuși instanța de fond în mod

eronat a numit inculpatului și pedeapsa complementară.

Instanța de apel a subliniat că, din conținutul normei prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal rezultă cert că pedeapsa complementară sub formă de privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport se aplică doar în cazul stabilirii

pedepsei sub formă de închisoare, însă în cazul în care instanța de judecată fixează

pedeapsa sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității,

pedeapsa complementară nu se aplică.

recurs ordinar avocatul Hîncu Sergiu în numele inculpatului Stegărescu Tudor,

prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei noi

hotărâri de achitare a inculpatului.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă probelor la care a făcut

trimitere apărarea;

- instanța de apel i-a stabilit inculpatului o pedeapsă prea aspră.

recursului pe motiv, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurent și respectiv decizia atacată conține motivele legale

pe care se întemeiază soluția.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de prima instanță

și cea de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

6

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurentul a invocat în susținerea solicitărilor sale în calitate de temei de

drept pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Colegiul penal menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând decizia atacată în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal

a ajuns la concluzia, că temeiul invocat de recurent prevăzut în pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, deoarece instanța de apel n-a comis asemenea eroare de drept.

În acest sens Colegiul penal menționează că, potrivit art. 414 alin.(1) Cod de

procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Stegărescu Tudor a fost pus

sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art. 264

alin. (1) Cod penal, adica încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o

persoană care conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

leziuni corporale medii, soluție menținută de instanța de apel, care a constatat că,

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate.

Colegiul penal, analizând decizia atacată, consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut soluția primei instanțe privind vinovăția inculpatului,

7

deoarece la judecarea apelului declarat de avocatul Stegărescu Tudor în numele

inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând

prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa

cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Astfel, Colegiul penal atestă, că în speță, recurentul își exprimă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor înfăptuită de către prima instanță și instanța

de apel, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate

împotriva deciziei atacate nu sunt motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind

ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de către recurent, nu

se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

De asemenea Colegiul penal atestă, că deși recurentul, invocând temeiul

pentru recurs prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

motivând sub aspectul casării hotărârilor contestate cu pronunțarea unei decizii

prin care inculpatul să fie achitat, deoarece s-a dat o apreciere greșită a

circumstanțelor cauzei, avocatul invocă în contradictoriu și temeiul prevăzut

pct. 10) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, considerând că pedeapsa

aplicată inculpatului Stegărescu Tudor, a fost individualizată contrar prevederilor

legale, fiind una prea aspră, fapt ce presupune că inculpatul își recunoaște vina, însă

nu este de acord cu măsura de pedeapsă stabilită.

Analizând decizia instanței de apel în raport cu argumentele recursului

privind individualizarea incorectă a pedepsei stabilite inculpatului (pct. 10 alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală), Colegiul penal constată, că argumentele

invocate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, deoarece instanța de

apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel în acest sens,

aplicându-i inculpatului o pedeapsă echitabilă, adoptând și în acest sens o soluție

legală și întemeiată.

În concluzia celor expuse, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel

nu este afectată de erori de drept invocate de recurent, prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 413-418

Cod de procedură penală, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

8

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Hîncu Sergiu în

numele inculpatului Stegărescu Tudor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 05 decembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Stegărescu

Tudor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

9