ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.07.2018

1ra-1474/18 — art. 188 alin.2 lit. b,f; 287 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
31.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 188 alin.2 lit. b,f; 287 alin.1 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1474/18 — art. 188 alin.2 lit. b,f; 287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1474/2018

31 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte GORDILĂ Nicolae

judecători CATAN Liliana

COVALENCO Elena

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații Lupu

Victor și Răileanu Petru în numele inculpatului Perjuc Vladimir, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

PERJUC Vladimir Xxxxx, născut la xx

xxxxx xxxx, originar și domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 06.01.2016 - 28.12.2016;

Instanța de apel: 04.09.2017 - 22.03.2018;

Instanța de recurs: 23.06.2018 - 31.07.2018.

Vladimir, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod

penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Fedeniuc Alexandr către Perjuc

Vladimir a fost respinsă.

Perjuc Valentin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani

10 (zece) luni, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Perjuc Vladimir în beneficiul lui Rotaru Andrian

prejudiciul moral în sumă de 1 000 lei.

învinuiește în aceia că la 01 noiembrie 2015, în perioada de timp între orele 01.00 -

02.00, împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

împărțind rolurile între ei și având scopul sustragerii de bunuri care aparțin altei

1

persoane, s-au apropiat de cet. Fedeniuc Alexandr, a.n. xx.xx.xxxx, i-au aplicat lovituri

cu mâinile și picioarele pe diferite regiuni ale corpului cauzându-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 5398 din 02.11.2015 - plagă contuză la nivelul mucoasei

buzei inferioare, echimoze și excoriații la nivelul feței, edem al țesuturilor moi cu

excoriații la nivelul regiunii frontale, excoriații la nivelul articulației radio-carpale pe

stânga, cu extindere suprafața palmară a mâinii stângi, care au fost cauzate prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, care se califică ca vătămare ușoară, i-au sustras

în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung Galaxy J5, Duos Black” nr.

IMEI1: xxxxx și IMEI 2: xxxxx, în care activa cartela SIM nr.xxxxx, la preț de 5 500 lei

MD, mijloace bănești în sumă de 190 lei MD, cartela de reducere compania „Orange”,

„Darwin”, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii.

Prin acțiunile ilicite i-a fost cauzat părții vătămate Fedeniuc Alexandr daună

material considerabilă în valoare de 5 690 lei MD.

Acțiunile inculpatului Perjuc Vladimir inițial au fost calificate conform art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaful adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, comisă de două sau mai multe persoane cu aplicarea violenței pentru viața și

sănătatea persoanei cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Prin ordonanța de modificare a învinuirii din 14 aprilie 2016, procurorul în

Procuratura Rîșcani, mun. Chișinău, Ciobanu Valentina a constatat că inculpatul Perjuc

Vladimir prin acțiunile sale intenționate a comis „tâlhărie” - adică atacul săvârșit asupra

unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțită de aplicarea violenței periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, adică infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. b),

f) Cod penal.

Tot el, Perjuc Vladimir la 28 septembrie 2015, în jurul orei 23.30 aflându-se pe str.

Moldova, comuna Ciorescu din mun. Chișinău, în preajma localului „Alex”, fără careva

motive, încălcând grosolan ordin publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de

societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, a aplicat violența fizică, manifestată

prin aplicarea de lovituri pe diferite părți ale corpului, față de cet. Rotaru Andrian, în

rezultatul căruia potrivit raportului de expertiză medico - legală nr. 4819 din

29.09.2015, cet. Rotaru Andrian i-au fost cauzate excoriație și edem a țesuturilor moi la

nivelul buzei inferioare, excoriație la nivelul toracelui posterior, care au fost provocate

prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, calificându-se ca vătămare

neînsemnată.

Prin acțiunile sale intenționate Perjuc Vladimir a comis infracțiunea prevăzută de

art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită.

2

acesteia, doar în partea achitării inculpatului de sub învinuirea înaintată pe art. 188 alin.

(2) lit. b), f) Cod penal și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Perjuc Vladimir să fie

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal cu

stabilirea pedepsei sub formă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea

parțială al pedepselor, a stabili lui Perjuc Vladimir pedeapsa definitivă de 9 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea apelului, procurorul a invocat că instanța de judecată a pus la baza

sentinței de achitare, declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția pe capătul

de acuzare prevăzut de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal și care a negat săvârșirea

infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el, mai mult ca atât acesta nu s-a

prezentat ulterior în ședințe de judecată, fiind anunțat în căutare.

Instanța a examinat probele prezentate de procuror, însă eronat și subiectiv a dat

apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția

inculpatului.

Nu s-a dat o apreciere justă și altor probe materiale cercetate, care de asemenea

dovedesc vinovăția inculpatului, inclusiv procesele verbale de examinare a obiectelor

din 23.12.2015 a descifrărilor telefonice a abonaților cu nr. xxxxx, care aparține părții

vătămate Fedeniuc Alexandr și a abonatului cu nr. xxxxx, care aparține inculpatului.

Referitor la analiza conținutului declarațiilor martorului Russov Serghei care a

plecat spre casă înainte de a fi atacat Alexandr Fedeniuc, nu pot servi temei de

incriminare a faptei date anume lui Perjuc Vladimir, or martorul Russov Serghei într-

adevăr nu a fost prezent în momentul atacului însă a comunicat că a doua zi partea

vătămată pe la orele 07.00 dimineața a venit la el, avea fața cu leziuni și i-a povestit că

i-a fost furat telefonul și pașaportul și a fost bătut de către Perjuc Vladimir.

fost admis apelul declarat de către procuror, s-a casat sentința parțial, doar în partea

achitării lui Perjuc Vladimir de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, în partea acțiunii civile și în partea pedepsei

definitive, cu pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit căreia:

Perjuc Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de la 8 (opt) ani închisoare în

penitenciar de tip semiînchis.

Dispozițiile privind condamnarea lui Perjuc Vladimir în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, au fost menținute;

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Perjuc Vladimir i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub

3

formă de închisoare pe termen de 8 (opt) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Fedeniuc Alexandr și s-a

încasat de la inculpat în beneficiul acestuia - 5 690 (cinci mii șase sute nouăzeci) lei cu

titlu de reparare a prejudiciul material produs prin infracțiune.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, Colegiul a menționat că apelul declarat se judecă

conform procedurii prevăzute la art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, în partea

ce vizează episodul din 01.11.2015 pe care inculpatul a fost achitat.

Audiind partea vătămată Fedeniuc Alexandr, martorul Russov Serghei, verificând

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și probelor cercetate de prima instanță, cercetate

suplimentar în instanța de apel, pe episodul din 01.11.2015, Colegiul a constatat:

Perjuc Vladimir, la 01 noiembrie 2015, în perioada de timp între orele 01.00 -

02.00, împreună cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

împărțind rolurile între ei și având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor ce

aparțin altei persoane, l-au atacat pe Fedeniuc Alexandr, născut la 17.08.1979, i-au

aplicat lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite regiune ale corpului cauzându-i

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 5398 din 02 noiembrie 2015: plagă

contuză la nivelul mucoasei buzei inferioare, echimoze și excoriații la nivelul feței,

edem al țesuturilor moi cu excoriații la nivelul regiunii frontale, excoriații la nivelul

articulației radio - carpale pe stânga, cu extindere pe suprafața palmară a mâinii stângi,

care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care se

califică ca vătămare ușoară, i-au sustras în mod deschis un telefon mobil de model

„Samsung Galaxy J5, Duos Black” nr. IMEI 1: xxxxx și IMEI 2: xxxxx, în care activa

cartela SIM nr. xxxxx, la preț de 5 500 lei, mijloace bănești în sumă de 190 lei, cartela

de reducere compania „Orange”, „Darwin”, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul infracțiunii.

Prin acțiunile ilicite i-a fost cauzat părții vătămate Fedeniuc Alexandr o daună

materială considerabilă în valoare de 5 690 lei.

În ședința de judecată în instanța de apel au fost supuse cercetării materialele

cauzei, inclusiv: - declarațiile inculpatului (vol. I, f.d. 200); - declarațiile părții vătămate

Rotaru Adrian (vol. I, f.d.193); - declarațiile martorului Titomir Nicolae (vol. I, f.d. 196-

197); - declarațiile martorului Titomir Ivan (vol. I, f.d. 194); - declarațiile martorului

Balaur Sergiu (vol. I, f.d. 198); - declarațiile martorului Perjuc Aleftina (vol. I, f.d. 202);

- declarațiile martorului Sergiu Ghenadie (vol. I, f.d. 203); - declarațiile martorului

Mamolea Ecaterina (vol. I, f.d. 201);

Pe episodul din 28 septembrie 2015 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal:

4

- procesul - verbal din 29 septembrie 2015 de cercetare la fața locului cu planșa

fotografică anexată, potrivit căruia a fost supus cercetării locul comiterii infracțiunii

(vol. I, f.d. 9-14); - raportul de expertiză medico-legală nr. 4819 din 29 septembrie

2015, potrivit căruia cet. Rotaru Andrian i-au fost cauzate vătămări neînsemnate (vol. I,

f.d. 39-40); - procesul-verbal de confruntare din 10 noiembrie 2015 dintre Titomir

Nicolae și Balaur Sergiu (vol. I, f.d. 86); - procesul-verbal de confruntare din 10

noiembrie 2015 dintre Titomir Ivan și Balaur Sergiu (vol. I, f.d. 87);

Pe episodul din 01 noiembrie 2015 în baza articolului 188 alin. (2), lit. b) și f) Cod

penal:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01 noiembrie 2015 în cadrul căruia

a fost examinat locul infracțiunii și au fost ridicate unele obiecte care au fost plasate

într-un plic și anexate la dosarul penal (vol. II, f.d. 7-12); - raportul de expertiză

medico-legală nr. 5398 din 02.11.2015, potrivit căruia cet. Fedeniuc Alexandr i-au fost

cauzate vătămări ușoare. În momentul cauzării leziunilor s-a acționat cu o putere

suficientă. Ținând cont de numărul leziunilor corporale se poate de constatat că i-au fost

aplicate circa 5-6 lovituri. Ținând cont de localizarea anatomică și caracterul morfologic

al leziunilor corporale prezente, cauzarea acestora în rezultatul căderii simple a corpului

din poziția verticală se exclude, prin automutilare este puțin probabil (vol. II, f.d. 72-

73); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.12.2015 din care rezultă, că au

fost examinate descifrările computerizate ale apelurilor telefonice în regim de intrare-

ieșire a companiei SA „Orange”, de la numărul de IMEI: xxxxx și numerelor de telefon

xxxxx prin care se constată că acesta a fost în aria de acoperire a acestei companii de

telecomunicații de la 30 mai 2015 ora 17:49:58 până la 01.11.2015 ora 00:02:32 cu

numărul de telefon introdus xxxxx, ultima apariție a fost în celula nr. 50883, 3G

Ciorescu, după care a dispărut. În urma cercetării descifrărilor computerizate ale

apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire a companiei S.A „Moldcell” de la

numărul de IMEI: xxxxx, IMEI: xxxxx prin care se constată că nu a apărut în aria de

acoperire a acestei companii de comunicații (vol. II, f.d. 88); - procesul-verbal de

examinare a obiectului din 23.12.2015, în cadrul căruia au fost examinate descifrările

computerizate ale apelurilor telefonice în regim de intrare-ieșire a companiei SA

„Orange”, de la numărul xxxxx prin care se constată că acesta a fost în aria de acoperire

a acestei companii de comunicații de la 30.10.2015 ora 08:17:30 până la 23.11.2015 ora

14:33:14, la 31.10.2015 ora 23:49:52, numărul de telefon xxxxx s-a aflat în celula 3G

Goianul Nou până la 01.11.2015 ora 01:56:40, după care apare în celula nr. 50883, 3G

Ciorescu (vol. II,f. d. 91); - mijlocul material de probă: informația privind convorbirile

telefonice de la compania de telefonice mobilă SA „Orange” care a fost ridicată pe 12

file A4 (vol. II, f.d. 92); - procesul-verbal de confruntare din 05 noiembrie 2015 dintre

partea vătămată Fedeniuc Alexandr și bănuitul Perjuc Vladimir în cadrul căruia partea

vătămată Fedeniuc Alexandr a declarat că persoana din fața sa o recunoaște, se cunosc

5

din copilărie și pe tatăl său care era profesor de muzică. Ultima dată l-a văzut sâmbătă la

01.11.2015, era târziu după ora 00.00, se afla l-a pământ cu fața în jos el s-a aplecat

peste el și i-a spus următoarele cuvinte „Mă ții minte cățea”, și continua să-l lovească în

cap, în regiunea feței, pe corp apoi și-a pierdut cunoștința, când și-a revenit în jur se afla

poliția. Perjuc Vladimir a refuzat să efectueze confruntarea (vol. II, f.d. 105).

Aceste probe Colegiul le-a considerat ca fiind admisibile, dat fiind că au fost

administrate în conformitate cu Codul de procedură penală.

Apreciind probele administrate, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită

vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate prevăzute la art. 188 alin.

(2), lit. b) și f) Cod penal. Totodată a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpat, nu echivalează cu achitarea acestuia, devreme ce probele prezentate în

sprijinul învinuirii, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu

certitudine săvârșirea infracțiunii imputate.

Versiunea inculpatului precum că la 01.11.2015 nu s-a întâlnit cu partea vătămată

Fedeniuc Alexandr, fiind ocupat cu înmormântarea bunicii sale, a fost considerată

declarativă, ce nu are acoperire probatorie și care urmărește scopul evitării răspunderii

penale.

Instanța de apel a apreciat drept nefondate concluziile prime instanțe potrivit cărora

din declarațiile părții vătămate Fedeniuc Alexandr nu rezultă cert că acesta l-a

recunoscut pe inculpat or, partea vătămată indică direct la Perjuc Vladimir ca fiind

persoana care l-a atacat, l-a recunoscut după aspectul fizic, haine, locul în care s-a

produs infracțiunea fiind iluminat.

Totodată, Colegiul a reținut că eronat s-a ajuns la concluzia aprecierii declarațiilor

martorului Russov Serghei or, acesta a relatat clar că a doua zi după incident, partea

vătămată a fost la el în jurul orelor 07.00 relatându-i cele întâmplate, și anume a indicat

la Perjuc Vladimir ca fiind una din persoanele care l-au agresat și care i-a sustras

bunurile.

Soluționând chestiunea cu privire la pedeapsa penală aplicată inculpatului pe

episodul din 01.11.2015, instanța de apel, a luat în considerație prevederile art. 7, 61, 75

și 84 Cod penal.

Inculpatul anterior a fost condamnat, antecedentele penale fiind stinse, infracțiunea

prevăzută la articolul 188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, potrivit art. 16 alin. (4) Cod

penal, se clasifică ca fiind gravă. Ținând cont de circumstanțele cauzei, de persoana

inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului, de scopul de prevenire a fenomenului infracțional,

s-a considerat rațional și rezonabil să fie aplicată inculpatului pedeapsa cu închisoare, în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului incriminat, deoarece sunt întrunite condițiile

prevăzute de lege care justifică aplicarea pedepsei respective.

6

De asemenea, s-a remarcat în speță sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal, deoarece prin sentința atacată inculpatul a fost condamnat și în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal, în această parte sentința nefiind atacată.

Cu referire la acțiunea civilă înaintate de către partea vătămată Fedeniuc Alexandr,

Colegiul a menționat că acesta, în ședința de judecată în apel, a indicat că i-a fost cauzat

un prejudiciu de 6 000 lei, însă instanța, analizând materialele cauzei în raport cu suma

solicitată de partea vătămată, a considerat oportun de a încasa de la inculpat în

beneficiul lui Fedeniuc Alexandr 5 690 lei, cu titlu de prejudiciu material produs prin

infracțiune.

Pe marginea cererii părții vătămate Rotaru Andrian și inculpatului, prezentate

instanței de apel de către avocatul Lupu V. privind încetarea procesului penal pe art. 287

alin. (1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, instanța nu s-a expus, în acest sens

menționând că potrivit art. 409 alin. (1) Cod penal, instanța de apel judecă apelul numai

cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana care se referă declarația de apel și

numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. Prin urmare, s-a evidențiat

că inculpatul nu a declarat apel împotriva sentinței, fapt ce prezumă că a fost de acord

cu soluția dată de instanța de fond.

Subsidiar, instanța de apel a semnalat că urmărirea penală și judecata în fond s-au

desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege, iar starea de fapt și de drept

constatată de prima instanță cu privire la episodul din 28.09.2015, în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței, considerând corectă și pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, fiind în limitele legii.

5.1. avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului, care invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului avocatul invocă că instanța de apel eronat a apreciat

cumulul de probe administrat pe marginea învinuirii incriminate lui Perjuc Vladimir în

baza art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal.

De asemenea, indică că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că fapta

infracțională a avut loc, însă prima instanță, ținând cont de prevederile art. 389 alin.

(1) Cod de procedură penală, care indică expres că sentința de condamnare poate fi

adoptată numai în condiția în care în urma cercetării judecătorești vinovăția

inculpatului de săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanță, a dispus achitarea inculpatului pe art. 188 alin. (2) lit. b) și f)

Cod penal.

Totodată, instanța de fond corect a reținut că în ședința de judecată partea

acuzării nu a dovedit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de

7

art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, fiind prezente doar presupuneri că el a comis

această infracțiune, iar conform legislației, concluziile despre vinovăția persoanei

în săvârșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

5.2. avocatul Lupu Victor în numele inculpatului, care invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței

de apel, cu menținerea sentinței în partea achitării lui Perjuc Vladimir de sub învinuirea

înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal și încetarea procesului penal pe

capătul de acuzare în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe motivul împăcării părților.

În susținerea recursului avocatul invocă:

- pe parcursul anchetei și cercetării judecătorești, partea vătămată Fedeniuc

Alexandr a făcut trei declarații diferite, iar la momentul examinării cauzei penale

divergențele constatate, nu au fost înlăturate;

- examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului, care nu a

fost audiat;

- declarațiile martorului Russov Serghei urmează a fi apreciate critic, deoarece

acesta a relatat careva circumstanțe care le-a aflat din cuvintele părții vătămate Fedeniuc

Alexandr. Russov Serghei nu a fost martor ocular la incidentul din 01.11.2015, mai mult

acesta este persoană interesată, deoarece cu Fedeniuc Alexandr sunt prieteni din

copilărie, iar în noaptea cu pricina era în stare de ebrietate;

- declarațiile unor martori puse la baza deciziei de către instanța de apel, țin de

episodul din 28.09.2015 calificat la art. 287 alin. (l) Cod penal, iar declarațiile

martorilor Perjuc Aleftina, Mamolea Ecaterina și Sergiu Ghenadie țin de episodul din

01.11.2015 calificat la art. 188 alin. (2) Cod penal, aceștia fiind de fapt martorii apărării,

care demonstrează faptul că Perjuc Vladimir nu a săvârșit infracțiunea incriminată;

- instanța de apel incorect a pus la baza deciziei de condamnare a inculpatului

procesul-verbal de confruntare din 05.11.2015, dintre partea vătămată Fedeniuc

Alexandr și Perjuc Vladimir, deoarece acțiunea de confruntare nu a avut loc, Perjuc

Vladimir, folosindu-se de dreptul său procesual, a refuzat să participe la acțiunea de

urmărire penală respectivă;

- instanța de apel dispunând casarea sentinței de achitare fără ca procurorul să

aducă probe noi în coraport cu fapta comisă, a încălcat prevederile art. 415 alin 21 Cod

de procedură penală, fapt care de asemenea duce la casarea deciziei recurate;

- partea vătămată Fedeniuc Alexandr nu a prezentat nici o probă care ar dovedi

prejudiciul material solicitat, suma acestuia apreciindu-se doar din cuvintele părții

vătămate;

- un alt aspect care ar duce la casarea deciziei instanței de apel, este rejudecarea

cauzei pe episodul din 28.09.2015 ce i se incriminează lui Perjuc Vladimir, pe care

ultimul l-a recunoscut ca săvârșit.

8

5.3. Pe marginea recursurilor declarate, procurorul depune referință prin care

solicită instanței de recurs respingerea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale, motivând că instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acestea

urmează a fi admise din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală trebuie să

cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul

apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6) 384 alin.

(3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță;

procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor

acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat, documentele și alte probe care

au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul

judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate;

părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea

procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de

judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut

acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își

întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată;

fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludentei,

9

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al

coroborării lor.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelului declarat

nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală în legătură cu ce în baza

temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a comis un

șir de erori și anume:

În primul rând, instanța de apel în decizia sa, a menționat că în ședința de judecată

a cercetat probele administrate, însă potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel, raportat la textul deciziei adoptate, rezultă că la judecarea apelului,

reieșind și din considerentele expuse supra referitor la rejudecarea cauzei potrivit ordinii

stabilite pentru prima instanță, Colegiul a comis o eroare de drept procedural în sensul

încălcării dispozițiilor imperative ale art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală din

care rezultă că:

 Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima

instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal;

 Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

În speță, instanța de apel și-a întemeiat decizia pe probele din dosar, care, doar în

parte au fost verificate și consemnate în procesul verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel. Astfel, se constată că deși au fost puse la baza deciziei de condamnare

a inculpatului, aceste materiale nu au fost cercetate în ședința de judecată, și anume:

declarațiile inculpatului (f.d. 200, vol. I); părții vătămate Rotaru Adrian (f.d. 193, vol.

I); martorului Titomir Nicolae (vol. I, f.d. 196-197); martorului Balaur Sergiu (vol. I,

f.d. 198); martorului Perjuc Aleftina (vol. I, f.d. 202); martorului Sergiu Ghenadie (vol.

I, f.d. 203); martorului Mamolea Ecaterina (vol. I, f.d. 201); procesul - verbal din 29

septembrie 2015 de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexată, potrivit

căruia a fost supus cercetării locul comiterii infracțiunii (vol. I, f.d. 9-14); raportul de

expertiză medico-legală nr. 4819 din 29 septembrie 2015, potrivit căruia cet. Rotaru

Andrian i-au fost cauzate vătămări neînsemnate (vol. I, f.d. 39-40); procesul-verbal de

10

confruntare din 10 noiembrie 2015 dintre Titomir Nicolae și Balaur Sergiu (vol. I, f.d.

86); procesul-verbal de confruntare din 10 noiembrie 2015 dintre Titomir Ivan și Balaur

Sergiu (vol. I, f.d. 87), or după cum s-a menționat, instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de instanța de fond dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost reflectate în procesul-

verbal al ședinței de judecată, astfel încât s-a ajuns în situația în care probele puse la

baza unei sentințe de achitare a inculpatului au fost puse și la baza deciziei de

condamnarea acestuia.

În al doilea rând, potrivit sentinței, Perjuc Vladimir a fost achitat de sub învinuirea

înaintată în baza art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, acesta fiind recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe alt capăt de învinuire. Prin apelul

declarat de către procuror, sentința a fost atacată doar în partea achitării inculpatului pe

art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal.

Lecturând decizia instanței de apel prin care Perjuc Vladimir a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, Colegiul constată

că incorect la baza acesteia au fost puse inclusiv probele care dovedesc comiterea de

către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, infracțiune care

inculpatul de fapt a și recunoscut-o. Mai mult ca atât, instanța de apel se expune și

asupra vinovăției lui Perjuc Vladimir pe art. 287 alin. (1) Cod penal, prin ce depășește

limitele apelului declarat, or prin declararea apelului se provoacă o verificare

multilaterală de fapt și de drept a sentinței, verificare care se efectuează în măsura în

care hotărârea a fost atacată, în baza materialelor din dosar doar în privința acelor fapte

care au format obiectul judecării în prima instanță.

Totodată, în motivarea deciziei recurate, Colegiul întrevede și careva contradicții,

or la pct. 7.1. al acesteia instanța de apel a indicat că apelul se judecă conform

procedurii prevăzute la art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, în partea ce vizează

epizodul din 01.11.2015 comis de inculpat, pe când în pct. 17.1. - 17.4. din decizie, se

expune și asupra învinuirii înaintate lui Perjuc Vladimir în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal, care nu a fost contestată de careva participant la proces.

În al treilea rând, Colegiul constată, că instanța de apel și-a argumentat soluția

fără să aprecieze fiecare probă în parte și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității acesteia, dar s-a limitat doar la fraze generale și deși a menționat

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, nu a

respectat anume aceste prevederi la adoptarea deciziei.

În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că decizia atacată prezintă deficiențe și

sub aspectul motivării, or nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă

11

sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare, iar nemotivarea ca o

omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Astfel, în urma audierii părții vătămate, martorului Russov Serghei și enumerării

formale a materialelor cauzei, instanța de apel în pct. 14.5. din decizia sa a indicat „Pe

această linie de considerente cu privire la vinovăția inculpatului Perjuc V. pe episodul

din 01 noiembrie 2015, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală specială, fapta respectivă se califică în componența de

infracțiune prevăzută de articolul 188 alin. (2) , lit. b) și f) Cod penal: tâlhărie, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțită de

aplicarea violenței periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, săvârșită de mai

multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”. În acest sens,

Colegiul menționează că, motivarea soluției de către instanța de apel prin fraze generale,

fără să fie evaluate și valorificate probele administrate în cauză, constituie o eroare

judiciară, în sensul că a fost încălcat modul de apreciere a probelor prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, iar instanța urma să-și expună punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și menționate în cererile de apel, în baza

evaluării proprii și juste a acestora și ca urmare să rețină starea de fapt, vinovăția sau

nevinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptelor acestuia. Mai mult, concluziile

instanței de fond au fost combătute de către instanța de fond, de asemenea prin simpla

mențiune că sunt nefondate și eronate, fără a face o motivare proprie în acest sens.

Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care

înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordând părților din proces

posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției

adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului

judecătoresc. Motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație

impusă acestora și prin prevederile art. 6 din CEDO, pe când în cauză, instanța de apel

nu și-a motivat decizia pronunțată, examinând cauza penală cu abateri de la normele de

procedură și neapreciind probele care urmau să fie cercetate sub toate aspectele.

În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către Curtea de Apel cad sub

incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și în acest caz,

decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 Cod

procedură penală, întrucât asemenea erori nu pot fi corectate în instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund toate

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

12

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice existența

componenței de infracțiune incriminate inculpatului, ținând cont de motivele expuse în

pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre motivată și întemeiată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit

Admite recursurile ordinare declarate de avocații Lupu Victor și Răileanu Petru în

numele inculpatului Perjuc Vladimir, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 22 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Perjuc Vladimir

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia pronunțată integral la 29 august 2018.

Președinte GORDILĂ Nicolae

Judecător CATAN Liliana

Judecător COVALENCO Elena

Judecător DIACONU Iurie

Judecător GUZUN Ion

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-02-20
0,96
1ra-229/2020 — art. 188 alin. 2 lit. b, f; 287 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-229/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda,
CSJ 2019-01-17
0,94
1ra-1586/2018 — art.187 alin.2 lit.b,f CP
Dosarul nr. 1ra-1586/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Guzun Ion Boico Victor judecâ
CSJ 2017-01-25
0,94
1ra-232/2017 — art. 186 alin. 2 lit.d; 186 alin. 2 lit. b,c,d; 26,188 alin. 2 lit. b,c,d,e; 188 alin. 2 lit. b,c,d,e,f; 188 alin. 2 lit. b,c,d,e CP
Dosarul nr. 1ra-232/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie a examinat admi
CSJ 2018-08-15
0,94
1ra-1457/2018 — art. 179 alin. 1 , 171 alin. 1, 187 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-1457/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte GORDILĂ Nicolae judecători CATAN Liliana GUZUN Ion examinând admisibilitat
CSJ 2018-04-24
0,94
1ra-589/18 — art.287 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-589/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 aprilie 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun, judecând
Sursă