1ra-1515/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 14 martie 2016, Petrache Vasile a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 3 ani. Petrache Vasile a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 1 De la inculpat s-a încasat în beneficiul părților vătămate Cutcovețchi Oleg - prejudiciul material 765 lei, moral 2500 lei și cheltuielile pentru asistență juridică 700 lei, Hioară Alexandru - nprejudiciul material 709 lei, prejudiciul moral 2500 lei și cheltuielile pentru asistență juridică 700 lei. În rest, acțiunile civile au fost respinse ca neîntemeiate.

Instanța de fond a constatat că la 10 iunie 2014, orele 22:00, inculpatul Petrache Vasile, acționând de comun acord cu alte persoane, în privința cărora cauza penală a fost disjungată, aflându-se în incinta barului SRL „Coleteea”, din str. Uzinelor 9/2, mun. Chișinău, și ulterior în stradă la intrare în acesta, fără nici un motiv, din intenții huliganice, încălcând în mod grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a iscat un conflict cu Cutcovețchi Oleg, Mihai Mihai și Hioară Alexandru, care se aflau în același local, în cadrul cărui i-au îmbrâncit, aplicându-le multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-le leziuni corporale. Tot el, continuându-și acțiunile criminale, la 10 iunie 2014, orele 22:00, acționând cu intenție, aflându-se în stradă la intrarea în barul SRL „Coleteea”, din str. Uzinelor 9/2, mun. Chișinău, în cadrul comiterii acțiunilor huliganice, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis a sustras de la Cutcovețchi Oleg, un lănțișor confecționat din aur ce se afla la gât, la preț de 12.000 lei, cauzându-i o daună în proporție considerabilă. Instanța a reținut că inculpatul a declarat că împreună Tolică I. și Danu I. au au consumat băuturi alcoolice. Ieșind din bar, văzuse părțile vătămate care erau afară. Hioară A. și Cutcovețchi O. i-au aplicat lui mai multe lovituri. Recunoaște că între ei a avut loc o altercație, însă nu a jefuit partea vătămată, acest lucru nu a avut loc. Deși inculpatul a recunoscut vina parțial, aceasta este dovedită integral prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Cutcovețchi Oleg, care a declarat că inculpatul împreună cu alte persoane, fiind în stare de ebrietate, nu reacționau la solicitările părților vătămate de a se calma. Inculpatul își ridicase maioul pentru a demonstra că are leziuni corporale cauzate de gloanțele armei de foc. Ca rezultat, a început o altercație. Primul a fost lovit Hioară A., iar Mihai M. a alergat în local pentru a anunța serviciul de securitate și organele de poliție, moment în care rămase singur afară și i-a fost rupt lanțul de la gât. A simțit cum lanțul a fost rupt de către inculpat, care cu alte două persoane îi aplicau lovituri. Odată ce reușise să scape din mâinile acestora, a alergat în local însă inculpații au alergat după el și i-au mai fost aplicate câteva lovituri în regiunea capului precum și alte lovituri cu picioarele; declarațiile părții vătămate Hioară Alexandru, care a comunicat că au ieșit afară din local. Danu I. i-a aplicat o lovitură în piept, lucru care a avut loc pe neașteptate și s-a transformat într-o bătaie. Cutcovețchi O. se afla într-o parte și se lupta cu inculpatul. După ce i-au fost aplicate mai multe lovituri, s-a ridicat de jos și a început să alerge de la fața locului, uitându-se în urmă ce să întâmplă. L-a văzut pe Cutcovețchi O. care era lovit de către toți trei agresori. Totodată, a observat un obiect strălucit la inculpat, care ținând în mâna dreaptă obiectul respectiv încerca să îl pună în buzunar; 2 declarațiile părții vătămate Mihai M., că inculpatul i-a aplicat o lovitură părții vătămate Hioară A. și s-a iscat o altercație. Ca urmare a încăierării, Cutcovețchi O. și Hioară A. au plecat la spital pentru acordarea ajutorului medical. Incidentul a avut loc la intrarea în bar, iar prima lovitură a avut loc din inițiativa inculpaților. A văzut lanțul la Cutcovețchi O., dar nu a văzut cine l-a furat, deoarece toți trei agresori se aflau asupra lui Oleg aplicându-i lovituri; declarațiile martorului Cazac-Codreanu Natalia, că în moment ce își îndeplinea atribuțiile de serviciu în local au intrat trei persoane necunoscute, erau enervați și au cerut apă, iar unul dintre ei fiind inculpatul, avea un comportament agresiv. Cutcovețchi O. împreună cu Hioară A. au ieșit afară, iar băieții respectivi au sărit la bătaie. A văzut la Cutcovețchi O. la gât un lanț de aur pe care el mereu îl purtă la gât, însă după incidentul dat nu a mai văzut să îl poarte; raportul de expertiză medico-legală nr. 1463/D din 23.06.2014, prin care se atestă că părții vătămate Hioară Alexandru i-a fost cauzată plagă contuză la nivelul sprincenei stângi, echimoze pe cap, față, gât și antebrațul drept, excoriații la nivelul toracelui posterior, ambelor coate care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur care se califică ca vătămare ușoară; raportul de expertiză medico-legală nr. 1462/D din 24.06.2014, potrivit cărui părții vătămate Cutcovețchi Oleg i-a fost cauzat edem a țesuturilor moi ale capului, echimoze la nivelul feței, toracelui posterior, excoriații la nivelul membrelor inferioare și posterioare care puteau fi produse prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, care se califică ca vătămare neînsemnată; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 17.06.2014, potrivit cărui de la Hioară Alexandru a fost ridicat un CD model Verbatim pe care se află înregistrările video de la barul Coloteea, situat în mun. Chișinău, str. Uzinelor 9/2, din 10.06.2014, intervalul orelor 21:50 - 22:10. Referitor la învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, pe faptul sustragerii deschise de la partea vătămată Cutcovețchi Oleg a unui lanț din aur în valoare totală de 12.000 lei, se reține că în baza probelor administrate nu a fost demonstrată comiterea acestei infracțiuni. Din declarațiile părții vătămate Hioară A. rezultă că a văzut în mâna dreaptă a inculpatului un obiect strălucitor. Aceste declarații sunt declarative, or, o asemenea secvență nu este confirmată prin înregistrările video vizualizate în instanță. Din declarațiile celorlalți participanți la proces, care au fost la fața locului, nu s-a stabilit faptul că inculpatul a sustras lanțul de la partea vătămată Cutcovețchi O. La fel, din înregistrările video, ridicate de la Hioară A. și vizualizate în instanță, nu se poate constata că în seara zilei de 10.06.2014, Cutcovețchi O. purta la gât lănțișorul de aur, și că anume inculpatul l-a sustras în timpul altercațiilor fizice. Astfel, nu a fost posibilă constatarea că inculpatul a luat ilegal lănțișorul de la gâtul lui Cutcovețchi O., or acesta putea să fi căzut în rezultatul altercațiilor și luat de către o altă persoană. Lipsa scopului de a sustragere este evidentă și prin faptul, că inculpatul a avut intenția de răfuială fizică și nicidecum scopul de cupiditate, scop care este un element obligatoriu al laturii subiective a infracțiunii prevăzute la art. 187 Cod penal. Prin urmare, potrivit înregistrărilor video surprinse de camerele de luat vederi, vizualitate în instanță, este clar observată altercația dintre inculpat și părțile vătămate, 3 dar nicidecum momentul în care inculpatul îl deposedează pe Cutcovețchi Oleg de lanțul de aur de la gât prin aplicarea violenței Rezultă că inculpatul nici nu a comis fapta incriminată, și urmează a fi achitat conform art. 390 alin. (1) Cod de procedură penala, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au interpretat și au făcut o calificare juridico-penală incorectă a acțiunilor inculpatului, încadrându-le în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, care nu și-au găsit confirmarea.

Procurorul în Procuratura sect. Ciocana, mun. Chișinău, Igor Ciur, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f), 287 alin. (2) lit. b), 84 alin. (1) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executare. Apelantul a invocat că instanța de judecată a constatat că nu au fost acumulate probe care demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, deși partea vătămată Cutcovețchi O. a declarat că în timp ce era lovit de către inculpat, Danu I. și Tolică I., ferm a observat că lănțișorul de la gât a fost smuls anume de către inculpat și a rămas la acesta în mână, după care ultimul l-a pus în buzunar și s-a retras. Totodată, partea vătămată Hioară A. a declarat că în timpul altercațiilor, a observat cum inculpatul a pus în buzunar lănțișorul de aur, pe care îl purta la gât Cutcovețchi O. Deși instanța de judecată a luat în considerație declarațiile părții vătămate Mihai M., că despre dispariția lănțișorului de la gâtul lui Cutcovețchi O. a aflat abia peste câteva zile, instanța nu a ținut cont de declarațiile lui Mihai M. că a aflat despre dispariția lănțișorului peste câteva zile, când s-a întâlnit cu Cutcovețchi Oleg și Hioară Alexandru pentru prima dată după altercațiile ce au avut loc în seara de 10 iunie 2014. La fel dispariția lănțișorului de aur de la gâtul lui Cutcovețchi O. a fost confirmată de către martorul Codreanu N., care înaintea altercațiilor a văzut bijuteria la Cutcovețchi O. Fiind examinate înregistrările video de la fața locului, s-a constatat că în timpul altercației, într-un moment Cutcovețchi Oleg rămâne de unul singur, fiind doborât și agresat de către inculpat, Danu I. și Tolică I., astfel fiind evident momentul în care a fost deposedat de bijuteria de la gât. Instanța greșit a apreciat probele administrate, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate.

Potrivit deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a reținut că instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpatul urmează a fi achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, pe motiv că nu s-a constat existența infracțiunii. Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă vina inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. 4 Motivele procurorului la acest capitol nu au fost însoțite de probe pertinente, concludente și utile, care cumulate și coroborând între ele ar indica la faptul că inculpatul prin acțiunile sale ar fi comis infracțiunea de jaf. În baza probelor administrate nu a fost demonstrată comiterea jafului. Doar Hioară A. confirmă că a văzut în mâna dreaptă a inculpatului un obiect strălucitor. Aceste declarații urmează a fi apreciate ca superficiale, necomplete și care nu se află în coroborare cu alte stări de fapt, mai mult, această secvență nu este confirmată prin înregistrările video vizualizate în instanță. Martorul Codreanu N. a declarat în instanța de apel că nu a observat ca partea vătămată să fi avut lanțul la gât, indicând că a observat despre lipsa acestuia ulterior, din spusele părții vătămate. Aceste declarații nu pot contura concluzia că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, materializată prin sustragerea acestei bijuterii anume de către inculpat, sau dispariția acestuia în timpul altercațiilor. Din înregistrările video, ridicate de la Hioară A. și vizualizate în instanță, nu se poate constata că Cutcovețchi O. purta la gât lănțișorul de aur, și nici faptul că anume inculpatul l-a sustras în timpul altercațiilor fizice. Careva probe ce ar indica direct că anume inculpatul a comis infracțiunea respectivă de către acuzare nu au fost prezentate. Potrivit înregistrărilor video surprinse de camerele de luat vederi, vizualitate în instanță, este clar observată altercația dintre inculpat și părțile vătămate, dar nicidecum momentul în care inculpatul îl deposedează pe Cutcovețchi O. de lanțul de aur de la gât prin aplicarea violenței, respectiv rezultă că inculpatul nici nu a comis fapta incriminată, iar prima instanță întemeiat a conchis că urmează a fi achitat conform art. 390 alin. (1) CPP, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Acuzarea a interpretat și a făcut o calificare juridico-penală incorectă a acțiunilor inculpatului, încadrându-le în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, or situația faptică - probată la acest capitol în ședințele de judecată nu s-a stabilit. Nu a fost negat faptul că partea vătămată avea la sine un lanț de aur la gât, dar nici nu a fost dovedit că respectivul lanț a fost furat de către inculpat sau în genere să fi avut scopul de a o face.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a invocat că instanțele de fond și de apel nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate Cutcovețchi O., care a declarat că la 10.06.2014, aproximativ ora 22.00, în timp ce era lovit de către inculpat, Danu I. și Tolică I., ferm a observat că lănțișorul de la gât a fost smuls anume de către inculpatul și a rămas la acesta în mână, după care ultimul l-a pus în buzunar, apoi s-a retras. Totodată, partea vătămată Hioară A. a declarat că în timpul altercațiilor, a observat cum inculpatul, ținând în mâna dreaptă un obiect strălucit, l-a pus în buzunar. Deși instanța de judecată a luat în considerație declarațiile părții vătămate Mihai M., precum că despre dispariția lănțișorului de la gâtul lui Cutcovețchi O. a 5 aflat abia peste câteva zile, instanța nu a luat în considerație declarațiile lui Mihai M., că acesta a aflat despre dispariția lănțișorului peste câteva zile, când s-a întâlnit cu Cutcovețchi O. și Hioară A. pentru prima dată după altercațiile ce au avut loc în seara de 10.06.2014. La fel, dispariția lănțișorului de aur de la gâtul lui Cutcovețchi O. a fost confirmată de către martorul Codreanu N., care înaintea altercațiilor a văzut bijuteria la partea vătămată. Potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 25.06.2014, partea vătămată Cutcovețchi O. recunoaște persoana nr.4, care este Petrache V. ca fiind persoana care la 10.06.2014, fără nici un motiv, i-a aplicat multiple lovituri, iar în timpul conflictului i-a smuls de la gât lănțișorul de aur pe care ulterior l-a însușit. Conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 25.06.2014, partea vătămată Hioară A. a recunoscut persoana nr. 1, care este Petrache V. ca fiind cel care în seara zilei de 10.06.2014, aproximativ ora 22.00, i-a aplicat mai multe lovituri și la care în mână a văzut lănțișorul de aur care aparține lui Cutcovețchi O. Fiind examinate înregistrările video de la fața locului, s-a constatat că în timpul altercației, într-un moment Cutcovețchi O. rămâne de unul singur, fiind doborât și agresat de către inculpat, Danu I. și Tolică I., astfel fiind evident momentul în care a fost deposedat de bijuteria de la gât. Totodată, vina inculpatului este demonstrată și prin plângerea părții vătămate Cutcovețchi O., prin care indică că la 10.06.2014, de persoane necunoscute i-au fost aplicate multiple lovituri și, în mod deschis, sustras de la gât lanțul de aur la prețul de 12.000 lei. Instanța de fond nu a apreciat obiectiv probele, iar instanța de apel a repetat eroarea de drept admisă de către prima instanță și nu a dat apreciere justă probelor acuzării, astfel încât concluzia instanței de apel este neacceptabilă, deoarece probele prezentate au fost supuse unei minuțioase cercetări în instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel îi rămânea doar să aprecieze aceste probe din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 6 Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2), alin. (3) pct. 2), alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului și motivele pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie): a) ca în cazul unei sentințe de condamnare, a descris fapta criminală pe art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, comisă de inculpat, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care și-a întemeiat concluziile instanța de judecată, constatând că: „Tot el, continuându-și acțiunile criminale, la 10 iunie 2014, orele 22:00, acționând cu intenție, aflându-se în stradă la intrarea în barul SRL „Coleteea”, din str. Uzinelor 9/2, mun. Chișinău, în cadrul comiterii acțiunilor huliganice, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis a sustras de la Cutcovețchi Oleg, un lănțișor confecționat din aur ce se afla la gât, la preț de 12.000 lei, cauzându-i o daună în proporție considerabilă. Deși inculpatul a recunoscut vina parțial, aceasta este dovedită integral prin următoarele probe: declarațiile părții vătămate Cutcovețchi Oleg, care a declarat că lanțul a fost rupt de către inculpat, declarațiile părții vătămate Hioară Alexandru, care a comunicat că Cutcovețchi O. se afla într-o parte și se lupta cu inculpatul, a observat un obiect strălucit la inculpat, care ținând în mâna dreaptă obiectul respectiv încerca să îl pună în buzunar, declarațiile părții vătămate Mihai M., că a văzut lanțul la Cutcovețchi O., dar nu a văzut cine l-a furat, deoarece toți trei agresori se aflau asupra lui Oleg aplicându-i lovituri, declarațiile martorului Cazac-Codreanu Natalia, că a văzut la Cutcovețchi O. la gât un lanț de aur pe care el mereu îl purtă la gât, însă după incidentul dat nu a mai văzut să îl poarte”. 7 Însă, în mod absolut divergent, a dispus prin dispozitivul sentinței achitarea inculpatului pe acest capăt de acuzare; b) a constatat în descriptivul sentinței, în mod confuz și neclar, diverse motive de achitare, care se exclud reciproc, cum ar fi că: „nu a fost demonstrată comiterea acestei infracțiuni..., nu se poate constata că anume inculpatul l-a sustras..., nu a fost posibilă constatarea că inculpatul a luat ilegal lănțișorul de la gâtul lui Cutcovețchi O… , inculpatul nici nu a comis fapta incriminată..., nu s-a constatat existența faptei infracțiunii..., acuzatorul de stat au interpretat și a făcut o calificare juridico-penală incorectă a acțiunilor inculpatului, încadrându-le în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, care nu și-au găsit confirmarea”. Totodată, în dispozitiv s-a contrazis, dispunând achitarea inculpatului pe art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, din motivul că: „nu s-a constatat existența faptei infracțiuniii”; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nu indicat motivele pentru care, în final, a respins probele aduse în sprijinul acuzării privind învinuirea inculpatului pe art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în special declarațiile părții vătămate Cutcovețchii O. că lanțul a fost rupt de către inculpat, părții vătămate Hioară Alexandru că Cutcovețchi O. se afla într-o parte și se lupta cu inculpatul, a observat un obiect strălucit la inculpat, care ținând în mâna dreaptă obiectul respectiv încerca să îl pună în buzunar, părții vătămate Mihai M. că a văzut lanțul la Cutcovețchi O., dar nu a văzut cine l-a furat, deoarece toți trei agresori se aflau asupra lui Oleg aplicându-i lovituri, martorului Cazac-Codreanu Natalia că a văzut la Cutcovețchi O. la gât un lanț de aur pe care el mereu îl purtă la gât, însă după incidentul dat nu a mai văzut să îl poarte. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. În al doilea rând, În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de 8 drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei atacate, cât și a procesului-verbal al ședinței judiciare (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal. Mai mult, la fel a indicat sumar, neclar și divergent în descriptivul deciziei, diverse motive de achitare, care se exclud reciproc, cum ar fi că: „probele nu confirmă vina inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal..., nu au fost însoțite de probe care ar indica la faptul că inculpatul prin acțiunile sale ar fi comis infracțiunea de jaf..., în baza probelor administrate nu a fost demonstrată comiterea jafului..., aceste declarații nu pot contura concluzia că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal..., careva probe ce ar indica direct că anume inculpatul a comis infracțiunea respectivă de către acuzare nu au fost prezentate..., rezultă că inculpatul nici nu a comis fapta incriminată..., că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii..., cuzarea a interpretat și a făcut o calificare juridico-penală incorectă a acțiunilor inculpatului, încadrându-le în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, or situația faptică - probată la acest capitol în ședințele de judecată nu s-a stabilit..., nu a fost negat faptul că partea vătămată avea la sine un lanț de aur la gât, dar nici nu a fost dovedit că respectivul lanț a fost furat de către inculpat sau în genere să fi avut scopul de a o face”. Însă, a s-a contrazis, menâinând soluția de achitare a inculpatului pe art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, dim motivul că: „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii” b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nu indicat motivele pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării privind învinuirea inculpatului pe art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în special declarațiile părții vătămate Cutcovețchii O. că lanțul a fost rupt de către inculpat, părții vătămate Hioară Alexandru că Cutcovețchi O. se afla într-o parte și se lupta cu inculpatul, a observat un obiect strălucit la inculpat, care ținând în mâna dreaptă obiectul respectiv încerca să îl pună în buzunar, părții vătămate Mihai M. că a văzut lanțul la Cutcovețchi O., dar nu a văzut cine l-a furat, deoarece toți trei agresori se aflau asupra lui Oleg aplicându-i lovituri, martorului Cazac-Codreanu Natalia că a văzut la Cutcovețchi O. la gât un lanț de aur pe care el mereu îl purtă la gât, însă după incidentul dat nu a mai văzut să îl poarte; c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile părții vătămate Cutcovețchi O., a martorilor Bîcoș A., Cazac-Codreanu N., Tolică I., 9 înregistrările video ridicate de la Hioară A. din incinta și din fața barului, probele scrise de la f.d. 75-76 v.2; f.d.13-74 v.2; d) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat de procuror și repetate în recursul ordinar, inclusiv în felul și esența probatorie, în care acestea sunt reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta decizie (pct. 3. - 5. din decizie). Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și că recursul de pe rol este întemeiat. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2018, în privința inculpatului Petrache Vasile XXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 23 august 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 10