ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.07.2018

1ra-1375/2018 — art. 201-1 al.1 CP

HOTĂRÂRE
18.07.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 al.1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
Citează această cauză
1ra-1375/2018 — art. 201-1 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1375/2018

18 iulie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Balan Angela în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2018, în cauza penală

privindu-l pe

Mămăliga Victor Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.03.2017-13.12.2017;

Instanța de apel: 15.01.2018-14.03.2018;

Instanța de recurs: 11.06.2018-18.07.2018;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală legal

executată.

Mămăliga Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011

alin. (1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită

condamnatului Mămăliga Victor a fost suspendată condiționat pe un termen de probă

de 2 ani, dacă condamnatul în perioada termenului de probă nu va săvârși o nouă

infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i

s-a acordat.

urmărind scopul de a-și impune voința și controlul personal, asupra soției sale

Mămăliga Elena, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, inclusiv la data de

09.11.2016, aproximativ în jurul orelor 20.00, aflându-se la domiciliul său situat în s.

1

Xxxxx, r-nul Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică și acționând cu intenție direct a

inițiat cu partea vătămată Mămăliga Elena, un conflict, folosind un ton ridicat și agresiv,

însoțit de strigăte și urlete, înjosindu-i demnitatea prin cuvinte necenzurate, precum și

manifestând alte acțiuni în vederea intimidării acesteia, a început a lovi cu pumnii în

pereții casei, apoi trântind ușile, a stricat geamul unei uși.

Pentru fapta comisă, organul de urmărire penală, a înaintat învinuirea lui

Mămăligă Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit.b) Cod penal

– violența în familie, adică acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei

în privința altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în scopul de impunere a voinței

sau a controlului personal asupra persoanei.

-avocatul Natalia Cuptova în interesul inculpatului, solicitând casarea sentinței și

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului Mămăliga Victor să fie

recalificate din art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal în art. 69 Cod contravențional, cu

încetarea procesului penal.

În motivarea apelului avocatul a invocat că sunt prezente circumstanțe care ar

putea fi determinate la comiterea unei contravenții prevăzute de art. 69 Cod

contravențional. Din declarațiile martorilor și a părții vătămate reiese că ultima era

plecată peste hotarele țării și acțiunile în privința acesteia nu poartă un caracter

continuu. Martorii au comunicat doar despre niște conflicte care au avut loc între partea

vătămată și inculpat, care au fost reflectate în actul de învinuire dar nefiind dată

aprecierea concretă a acțiunilor inculpatului, or, însăși partea vătămată declară că sunt

într-o situație cu inculpatul Mămăliga Victor, când caracterele lor au devenit

incompatibile.

Apărarea a notat, că declarații veridice și incontestabile precum că inculpatul a

întreprins acțiuni prin afișare ostentativă a armei nu au fost prezentate instanței de

judecată și înregistrările audio și video atașate ca mijloc de probă nu pot fi luate în

considerație deoarece au fost efectuate după comiterea pretinsului act de violență în

familie, și anume de către partea vătămată Mămăliga Elena în anul 2017. Cearta care este

înregistrată a avut loc intre inculpat și feciorul acestuia.

Apărătorul a considerat, că înregistrările efectuate au fost colectate cu încălcarea

prevederilor art. 132/8 - art. 132/10 Cod de procedură penală, or, acestea urmau a fi

efectuate în cadrul procesului penal, strict de organul de urmărire penală sau de ofițerul

de investigații. Tinând cont de cele expuse a considerat, că aceste probe urmează a fi

declarate nule în baza art. 251 Cod de procedură penală, deoarece au fost administrate

cu încălcarea prevederilor rigorilor legislației procesual penale.

2

-avocatul Angela Balan în interesul inculpatului, solicitând casarea sentinței și

emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Mămăliga Victor, în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Code de procedură penală, să fie achitat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele componente a infracțiunii.

În motivarea cererii de apel a susținut poziția precum că persoana fizică

responsabilă este supusă răspunderii penale, dacă în acțiunile acesteia sunt constatate

toate cele patru elemente obligatorii ale infracțiunii. În sensul art. 52 Cod penal se

consideră componență a infracțiunii, totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite

de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept o infracțiune concretă. Latura

obiectivă a infracțiunii de violență în familie, se exprimă prin cele trei modalități

normative, alternative, prevăzute în art. 2011 alin. (1) Cod penal.

A menționat că, în cauza diferită judecății, potrivit rechizitoriului lui Mămăliga

Victor i s-a incriminat intimidarea în scop de impunere a voinței sau a controlului

personal asupra victimei. Totodată, a menționat că, Mămăliga Victor este învinuit doar

de faptul, că prin intimidare a impus voința și controlul asupra victimei. În rechizitoriu

și în sentința instanței de fond lipsește indicarea unei acțiuni concrete comise de

Mămăliga Victor, prin care acesta prin intimidare ar impune voința sau controlul asupra

părții vătămate Mămăliga Elena, or, în declarațiile ultimei lipsesc indicarea acțiunilor de

impunere a voinței sau a controlului asupra sa prin intimidare. A specificat că, aceste

constatări lipsesc și în declarațiile martorilor Ionel Renata, Triboi Ala, Triboi Dina

interogați în cadrul urmăririi penale și instanța de fond. Astfel, acțiunile inculpatului

Mămăliga Victor, descrise în rechizitoriu nu au atins gradul de vătămare, prevăzut de

norma de incriminare, nefiind constatate acțiunile de impunere a voinței sau controlului

asupra persoanei prin intimidare, nu a fost constatat motivul și scopul comiterii

pretinselor fapte.

A considerat că aceste constatări lipsesc în sentința instanței de fond. Latura

obiectivă a infracțiunii incriminate, are următoarea structură: fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea sau inacțiunea manifestată fizic sau verbal; urmările prejudiciabile

sub forma suferinței-fizice, psihice, material sau moral; legătura de cauzalitate dintre

fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. În concluzie, organul de urmărire penală

nu a descris acțiunea comisă de Mămăliga Victor de impunere a voinței sau controlului

asupra părții vătămate Mămăliga Elena prin intimidare. Aceste acțiuni lipsesc în actul de

învinuire și rechizitoriu. Ele lipsesc în plângerea părții vătămate și în declarațiile

acesteia. Comportamentul agresiv, însoțit de strigăte și lovire cu pumnii în perete nu fac

obiectul acțiunii prevăzute în alin. (1), lit. b) art. 2011 Cod penal. Acțiunile de impunere a

3

voinței sau controlului asupra părții vătămate Mămăliga Elena prin intimidare nu au

servit obiect al cercetării judecătorești în instanța de fond. Prin urmare, instanța de fond

a pronunțat o sentință arbitrară, în lipsa constatării acțiunilor de impunere a voinței sau

controlului asupra părții vătămate Mămăliga Elena prin intimidare de către inculpat.

Apărarea a atras atenția că în învinuirea înaintată și statuările instanței de fond nu

sunt stabilite urmăririle prejudiciabile cauzate părții vătămate. În actul de învinuire

lipsește indicarea consecințelor infracțiunii imputate lui Mămăliga Victor, deși acest

moment este unul absolut obligatoriu pentru a fi reținut alin. (1) lit. b) art. 2011 Cod

penal. Prima instanță, în cadrul cercetării judecătorești, la fel nu a stabilit care sunt

consecințele infracțiunii, care prin urmările sale periculoase atentează la relațiile sociale

apărate de dreptul penal.

În materialele cauzei penale lipsește acțiunea civilă, în care ar fi fost indicate

prejudiciile: morale, materiale sau fizice, cauzate prin acțiunea inculpatului. Din

învinuirea înaintată și statuările instanței de fond nu sunt stabilite urmăririle

prejudiciabile cauzate părții vătămate, care sunt absolut necesare pentru incriminarea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Apărarea a constatat, că în acțiunile lui Mămăligă Victor de impunere a voinței

sau controlului său asupra părții vătămate Mămăliga Elena prin intimidare, lipsesc

urmăririle prejudiciabile cauzate părții vătămate, prin urmare lipsește latura obictivă a

infracțiunii incriminate lui Mămăliga Victor.

fost admise, apelurile declarate de către avocații Natalia Cuptova și Balan Angela în

interesele inculpatului Mămăliga Victor, casată total sentința și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Mămăliga Victor Xxxxx a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 2 ani

închisoare.

În conformiate cu prevederile art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat

executarea pedepsei închisorii stabilită lui Mămăliga Victor, pe un termen de probă de 2

ani.

Mămăliga Victor a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără acordul Oficiului de

probațiune pe tot termenul de probă.

4.1. În motivarea deciziei emise, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

neîntemeiat a stabilit starea de fapt a acțiunilor prejudiciabile comise de inculpatul

Mămăliga Victor în baza art. 2011 Cod penal, făcând o constatare eronată precum că

4

inculpatul Mămăliga Victor, urmărind scopul de a-și impune voința și controlul

personal, asupra soției sale Mămăligă Elena, „pe parcursul unei perioade îndelungate de

timp”, inclusiv la data de 09.11.2016, or, constatând infracțiunea comisă de către

inculpatul Mămăliga Victor, instanța de fond urma a se conduce de prevederile art. 281

alin. (2) Cod de procedură penală, și a exclude din constatarea faptei fraza „pe parcursul

unei perioade îndelungate” pe motiv că la formularea învinuirii este necesar de a indica

data concretă a comiterii infracțiunii, astfel nu poate fi pus la baza învinuirii

inculpatului a unei presupuneri a cărei perioadă este nedeterminată.

Astfel, în conformitate cu probele administrate și cercetate suplimentar, instanța de

apel a constatat că, inculpatul Mămăligă Victor Vladimir, urmărind scopul de a-și impune

voința și controlul personal, asupra soției sale Mămăliga Elena Xxxx, la data de 09.11.2016,

aproximativ în jurul orelor 20.00, aflându-se la domiciliul său, situat în satul Xxxxx din raionul

Xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică și acționând cu intenție directă, a inițiat cu partea-

vătmată Mămăliga Elena Xxxxx, un conflict, folosind un ton ridicat și agresiv, însoțit de strigăte

și urlete, înjosindu-i demnitatea prin cuvinte necenzurate, precum și manifestând alte acțiuni în

vederea intimidării acesteia, a început a lovi cu pumnii în pereții casei, apoi trântind ușile, a

stricat geamul unei uși.

Prin urmare, acțiunile inculpatului Mămăliga Victor au fost încadrate în

prevederile art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, adică violența în familie, acțiunea

intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt

membru al familiei, manifestată prin: intimidarea în scop de impunere a voinței sau a contorului

personal asupra victime.

Vina inculpatului Mămăliga Victor a fost demonstrată prin probele administrate în prima

instantă și verificate în instanța de apel, și anume: declarațiile a părții vătămate Mămăliga Elena; declarațiile

martorilor Mămăliga Vitalie, Ionel Renata, Triboi Ala, Triboi Dina, precum și prin materialul

probator, administrat la faza de urmărire penală și examinate în instanța de fond și apel,

cum sunt: procesul-verbal de cercetare la fața locului data de 09.11.2016 și planșele fotografice

anexă, ordonanța și procesul-verbal de ridicare din data de 09.11.2016, prin ordonanța din data de

16.11.2016, procesul-verbal de examinare a imprimărilor audio din data de 12.01.2017, ordonanța din data

de 12.01.2017.

Instanța de apel a constatat că, la examinarea în fond a cauzei, instanța în partea

descriptivă a sentinței a constatat just circumstanțele de fapt și de drept, însă la

constatarea faptei a comis o eroare prin care a fost suplinită constarea cu fraza „pe

parcursul unei perioade îndelungate”, eroare ce nu poate fi înlăturată decât doar prin

casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță cu constatarea corectă a faptei comise de către inculpat.

5

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Mămăliga Victor și le-a

considerat ca fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa

penală, fiind combătute prin probatoriul administrat, iar vinovăția acestuia a fost

dovedită pe deplin și confirmată prin ansamblul de probe administrate și cercetate în

ședința instanței de apel.

La fel, argumentele avocaților invocate în cererile de apel și apel suplimentar cu

privire la recalificarea acțiunilor inculpatului în art. 69 Cod contravențional și achitarea

inculpatului, nu sunt întemeiate, or din cele menționate mai sus rezultă incontestabil că

vina inculpatului pe art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost dovedită.

Astfel, materialul probator determină incontestabil faptul că, inculpatul Mămăliga

Victor, având intenția de a provoca o suferință fizică sau psihică unui membru a familiei

cu aplicarea violenței, fiind în stare de ebrietate necontrolându-și acțiunile, fapt

confirmat de toți cei implicați, precum și prin înscrisurile prezentate, procesul-verbal de

cercetare la fața locului, prin ordonanța și procesul-verbal de ridicare din data de

09.11.2016, de la domiciliul inculpatului Mămăliga Victor, situat în r-nul Strășeni, s.

Vorniceni, a unei arme foc de model „CIFSAN”.

Instanța de apel a stabilit indubitabil în acțiunile inculpatului Mămăliga Victor a

laturii obiective și subiective ale infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal.

Astfel, latura obiectivă fiind caracterizată prin acțiuni concrete îndreptate în

vederea cauzării vătămărilor corporale grave, în circumstanțele că, inculpatul Mămăligă

Victor, urmărind scopul de a-și impune voința și controlul personal, asupra soției sale

Mămăliga Elena, la data de 09.11.2016, aproximativ în jurul orelor 20.00; aflându-se la

domiciliul său, situat în satul Vorniceni din raionul Strășeni, fiind în stare de ebrietate

alcoolică și acționând cu intenție directă, inculpatul Mămăliga Victor, a inițiat cu partea

vătămată Mămăliga Elena, un conflict, folosind un ton ridicat și agresiv, însoțit de

strigăte și urlete, înjosindu-i demnitatea prin cuvinte necenzurate, precum și

manifestând alte acțiuni în vederea intimidării acesteia, a început a lovi cu pumnii în

pereții casei, apoi trântind ușile, a stricat geamul unei uși.

Instanța de apel având în vedere materialele dosarului în coraport cu

circumstanțele, ținând cont de prevederile art. 75 Cod penal, a considerat, că corectarea

și reeducarea inculpatului Mămăliga Victor, este posibilă doar stabilindu-i pedeapsă cu

închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate în conformitate

cu art. 90 Cod penal.

inculpatului, Balan Angela, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.

6

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a argumenta recursul declarat a formulat următoarele motive:

- declarațiile martorilor și înregistrările audio, efectuate suplimentar cu încălcarea

legii, sunt inpertinenete la starea de fapt stabilită de instanța de apel, deoarece ele nu se

referă la perioade de timp reținută în acțiunile inculpatului, si anume, data de

09.11.2016, aproximativ în jurul orelor 20.00;

- unica probă care confirmă acțiunile lui Mămăliga Victor la data de 09.11.2016,

aproximativ în jurul orelor 20.00 sunt declarațiile părții vătămate.

Potrivit legii, partea vătămată este o persoană cointeresată în proces, astfel încât,

declarațiile acesteia nu pot fi reținute drept temei de condamnare, dacă nu sunt

confirmate prin alte probe legale;

- suplimentar, sunt impertinente declarațiile părții vătămate și a martorilor cu

referire la faptul, că inculpatul ar fi amenințat soția sa cu moartea, deoarece astfel de

circumstanțe lipsesc în ordonanața de învinuire și în rechizitoriu;

- instanța de apel a admis ca probe imprimările audio, care nu pot fi admise ca

probe în condițiile legii.

Potrivit secțiunii a 5-ea din Codul de procedură penală, care reglementează

activitatea specială de investigații în cadrul pornirii dosarului penal, organul de

urmărire penală, în vederea adunării probelor, era înzestrat cu dreptul, de a se adresa

judecătorului de instrucție, în vederea autorizării acțiunilor de imprimare audio sau

video a inculpatului, art. 1326 alin. (2) Cod de procedură penală.

Aceste prevederi legale au fost încălcate, iar proba care a fost pusă în baza

hotărârii de condamnare, este inadmisibilă, fiind contrară principiului legalității în

procesul penal și dreptului fundamental a lui Mămăliga Victor la respectarea vieții

private;

- instanța de apel a stabilit, că în ziua de 09.11.2016 aproximativ orele 20.00,

Mămăliga Victor se afla în stare de ebrietate.

Probe în vederea confirmării acestei circumstanțe lipsesc, ele nu au servit obiect al

cercetării judecătorești, prin urmare, pe acest segment, hotărârea este neîntemeiată;

- în instanța de apel partea apărării a invocat lipsa elementelor componente a

infracțiunii incriminate lui Mămăliga Victor și lipsa urmărilor prejudiciabile.

La aceste argumente importante, nu am primit nici un răspuns, deși ele au servit

obict al cercetării judecătorești în instanța de apel;

În rechizitoriu și în hotărârile judecătorești lipsește indicarea unei acțiuni concrete

comise de Mămăliga Victor, prin care acesta prin intimidare ar impune voința sau

7

controlul asupra părții vătămate Mămăliga Elena.

În declarațiile părții vătămate Mămăliga Elena lipsesc indicarea acțiunilor de

impunere a voinței sau a controlului asupra sa prin intimidare.

Astfel, acțiunile inculpatului Mămăliga Victor, descriese în rechizitoriu nu au atins

gradul de vătămare, prevăzut de norma de incriminare, nefiind constatate acțiunile de

impunere a voinței sau controlului asupra persoanei prin intimidare, nu a fost constatat

motivul și scopul comiterii pretinselor fapte;

- în învinuirea înaintată și statuările instanței de fond nu sunt stabilite urmările

prejudiciabile cauzate părții. Urmările prejudiciabile nu au fost stabilite nici în instanța

de fond;

- analizînd conținutul actului de învinuire și declarațiile părții vătămate, este cert

stabilit lipsa motivului de comitere a infracțiunii incriminate lui Mămăliga Victor.

Potrivit docrtinei penale, persoana urmează să aibă un motiv, și numai drept rezultat al

stabilirii acestuia, apare intenția de comitere a unei fapte prejudiciabile.

Deoarece componeneța de infracțiune a violenței în familie este una materială,

pentru încadrarea juridică concretă este necesar să fie probate consecințele

prejudiciabile.

Urmările prejudiciabile a infracțiunii incriminate lui Mămăliga Victor, potrivit

legii, sunt sub forma suferinței fizice, psihice, materiale sau morale.

Partea vătămată a invocat cauzarea de daune morale sub aspectul suferințelor

psihice.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând

respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului fiind vădit neîntemeiat,

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului ordinar din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Drept temei pentru recurs avocatul în numele inculpatului invocă prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

8

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde pe care se întemeiază soluția sau

motivarea soluției contrazice dispozitivului ori nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Colegiul constată că motivul invocat de recurent nu este aplicabil din punct de

vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține că, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, inculpatul Mămăliga Victor a fost pus sub învinuire,

recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal – violența în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un

membru al familiei asupra altui membru al familiei, manifestată prin: intimidarea în scop de

impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei, soluție menținută de către

instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea

infracțiunii imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului Mămăliga

Victor în săvârșirea infracțiunii constatate, deoarece la judecarea apelurilor declarate de

avocații Cuptova Natalia și Balan Angela în numele inculpatului, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1 din prezenta decizie.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și

în instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în

9

hotărârile pronunțate, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia

nu o consideră necesară.

Totodată, Colegiul penal atestă, că argumentele recursului se rezumă la o altă

apreciere a probelor, care diferă de cea expusă în hotărârile judecătorești pronunțate în

cauză, pe când la această etapă instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor

de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de

fond.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că nu se constată prezența în speța

examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. art. 414-

419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul Balan

Angela în numele inculpatului Mămăliga Alexei se declară inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Balan Angela în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Mămăliga Victor Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integrală la 15 august 2018.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-12-27
0,94
1ra-1862/2019 — art. 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1862/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând adm
CSJ 2020-05-08
0,94
1ra-695/2020 — art. 333 alin. 1 Cp - redactia 2002
Dosarul nr. 1ra-695/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 03 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiţie în componență: Președinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,
CSJ 2018-11-07
0,94
1ra-1276/2018 — art. 171 alin. 2, 27, 172 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1276/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
CSJ 2018-11-02
0,94
1ra-1573/2018 — art. 191 alin. 5, 191 alin. 5 CP
Dosarul nr.1ra-1573/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Țurcan Anatolie și
CSJ 2019-01-18
0,93
1ra-2185/2018 — art. 152 alin. 2 lit. c-1 CP
Dosarul nr. 1ra-2185/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând adm
Sursă