1ra-1635/2018 — Art. 264-1 alin. 1, 201-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 08 decembrie 2017, Bernic Vladimir a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la 200 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, și în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal la 12 ani și 2 luni închisoare. În temeiul art. 87 alin. (1), 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 12 ani și 3 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începând cu 14 august 2017. 1 Solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 5043,68 lei, a fost respinsă.

Instanța de fond a constatat că la 30 iunie 2017, orele 14:30, inculpatul Bernic Vladimir, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în calitate de conducător al autoturismului „Vaz-2121”, n/î XXXXX, tracta un autoturism de model „BMW” la volanul căruia se afla Budeanu Stanislav, pe o stradă din s. Petrești, or. Ungheni. Observându-i, ofițerul de investigații al SPC a IP Ungheni, Sergiu Soltîs, cunoscând că Bernic Vladimir conduce deseori autoturismul dat fără a avea actele în regulă, s-a deplasat cu autoturismul personal din urma lor ca să-i stopeze și verifice actele. În apropierea gospodăriei lui Ciobanu Marin, a depistat autoturismele menționate, care staționau neregulamentar, iar lângă ele pe Bernic Vladimir și Budeanu Stanislav. La cerința angajatului de poliție de a prezenta actele pe autoturism Bernic Vladimir a refuzat. Fiind suspectat în consum de alcool, ultimul a fost condus la sediul poliției de patrulare din str. Decebal, or. Ungheni. În continuare, fiind supus de către agentul constatator Albot Serghei testării alcoolscopice cu ajutorul aparatului „Drager alcotest 6810”, s-a constatat că în aerul expirat de Bernic Vladimir se conține o concentrație vaporică de alcool ce constituie 1.53 mg/l. Conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de la 0.5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. Astfel, Bernic Vladimir a încălcat cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, prevăzute de pct. 14 lit. a) - „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice...”. Tot el, la 12 august 2017, în jurul orei 2130, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică la domiciliul din s. XXXX, r-nul XXXX, fiind supărat pe fiul minor XXXXX că a lăsat vițelul fără supraveghere, care a intrat în ograda vecinei Nistriuc Ana, urmărind scopul maltratării, intimidării, impunerii voinței și a controlului personal asupra altor membri de familie, profitând de superioritatea sa fizică, axând la bază un motiv neînsemnat, i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și corpului. În urma loviturilor aplicate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 99 din 15.08.2017, minorului XXXXX i-au fost cauzate: traumă contuză a abdomenului cu lezarea intestinului subțire și a mezoului cu hemoperitoneum - 450 ml cu aspirația maselor heterogene cu bronhii de diferit calibru, care se califică la vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma căror la 14.08.2017 minorul a decedat. Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se prevede legătură cauzală direct. Instanța a reținut că vina inculpatului este dovedită prin probele administrate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate 2 alcoolică cu grad avansat, și în baza art.2011 alin. (4) ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratarea victimei, care a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății soldate cu decesul victimei. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că infracțiunile comise de fac parte din categoria celor deosebit de grave și ușoare, că inculpatul se caracterizează satisfăcător, nu are antecedente penale, întreține doi copii minori, succesorul părții vătămate nu are pretenții materiale față de el, că lipsesc circumstanțe agravante. Totodată, instanța a statuat că în temeiul art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare suportate în proces urmează a fi trecute în contul statului.

Procurorul în Procuratura r-nului Ungheni, Ghenadie Basoc, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasate de la inculpat cheltuielile pentru efectuarea expertizei în mărime de 5043,68 lei. Apelantul a indicat că potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau trecute în contul statului. Instanța poate obliga inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare. 3.1. Avocatul Radu Nicorici la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelantul a invocat că lipsesc semnele componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului, iar probele acuzării nu coroborează între ele. Veridicitatea declarațiilor inculpatului este bazată pe fapte obiective și probe acumulate de organul de urmărire penală, care îl dezvinovățesc. 3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței. Apelantul a menționat că nu și-a omorât fiul. A fost judecat fără careva probe concrete, fiind pedepsit pe nedrept.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, toate apelurile au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, iar acțiunile inculpatului just au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, cât și în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal, ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratarea victimei, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății soldată cu decesul victimei.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii în partea neîncasării cheltuielilor judiciare și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 3 Recurentul a invocat că în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția instanței de judecată privind respingerea încasării acestor cheltuieli este neîntemeiată. 5.1. Inculpatul la fel a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea hotărârilor adoptate. Recurentul a indicat că a fost judecat fără careva probe concrete, fiind pedepsit pe nedrept.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2018, ambele recursuri ordinare au fost declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate. Instanța de recurs a statuat că hotărârile contestate corespund tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind întemeiate, iar argumentele recurenților contravin probelor administrate.

În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 08 iunie 2018, avocatul Ghenadie Pavliuc a declarat recurs ordinar, în care solicită repunerea în termen a recursului, casarea sentinței instanței de fond și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Recurentul a invocat că probele nu dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641 alin. (1) și 2011 alin. (4) Cod penal. Atât organul de urmărire penală, cât și instanțele de judecată au pus la baza învinuirii inculpatului niște probe contradictorii, dobândite prin metode de constrângere, violare a drepturilor și libertăților persoanei, în mare măsură pe declarațiile mincinoase a unor martori, care n-au confirmat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Conform deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.02.2018, pronunțarea publică a deciziei motivate a fost fixată pentru data de 27.03.2018. Însă, inculpatul a primit și a făcut cunoștință cu decizia menționată cu mult mai târziu. Respectiv, la 24.05.2018 a fost încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Pavliuc G., care s-a angajat să apere drepturile și interesele inculpatului. În cazul dat, este necesar de cerut repunerea în termen, deoarece întârzierea depunerii recursului a fost determinată de motive întemeiate. În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. 4 Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 februarie 2018, comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 27 martie 2018, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în prezența inculpatului, care a primit și o copie de pe decizia motivată, semnând o recipisă în acest sens (vol. III f.d. 27, 68). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 27 martie 2018, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 27 aprilie 2018. Totodată, recursul ordinar al avocatului Ghenadie Pavliuc a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 08 iunie 2018, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. III f.d. 108, pct. 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Rezultă, că este lipsită de orice suport legal și cerința recurentului privind depunerea în termen a recursului declarat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul de pe rol este declarat peste termen, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 5 DECIDE : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 08 decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în privința inculpatului Bernic Vladimir XXXX, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Elena Covalenco Judecători Iurie Diaconu Iurie Bejenaru 6