1ra-1635/2018 — art. 264-1 alin. 1, 201-1 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1ra-1635/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 08

decembrie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

februarie 2018, declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc, în numele inculpatului

Bernic Vladimir XXXX, născut la

XX XXXX XXXX, locuitor al s. XXXXX, r-nul

XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare

instanța de fond: 03.10.2017 – 08.12.2017,

instanța de apel: 30.01.2018 – 27.02.2018,

instanța de recurs: 19.07.2018 – 15.08.2018.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

Vladimir a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la 200 ore de

muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani, și în baza art. 2011 alin. (4) Cod penal

la 12 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul art. 87 alin. (1), 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă

definitivă de 12 ani și 3 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip

închis, începând cu 14 august 2017.

1

Solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de

5043,68 lei, a fost respinsă.

Bernic Vladimir, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în calitate de conducător al

autoturismului „Vaz-2121”, n/î XXXXX, tracta un autoturism de model „BMW” la

volanul căruia se afla Budeanu Stanislav, pe o stradă din s. Petrești, or. Ungheni.

Observându-i, ofițerul de investigații al SPC a IP Ungheni, Sergiu Soltîs,

cunoscând că Bernic Vladimir conduce deseori autoturismul dat fără a avea actele

în regulă, s-a deplasat cu autoturismul personal din urma lor ca să-i stopeze și

verifice actele. În apropierea gospodăriei lui Ciobanu Marin, a depistat

autoturismele menționate, care staționau neregulamentar, iar lângă ele pe Bernic

Vladimir și Budeanu Stanislav.

La cerința angajatului de poliție de a prezenta actele pe autoturism Bernic

Vladimir a refuzat. Fiind suspectat în consum de alcool, ultimul a fost condus la

sediul poliției de patrulare din str. Decebal, or. Ungheni.

În continuare, fiind supus de către agentul constatator Albot Serghei testării

alcoolscopice cu ajutorul aparatului „Drager alcotest 6810”, s-a constatat că în

aerul expirat de Bernic Vladimir se conține o concentrație vaporică de alcool ce

constituie 1.53 mg/l.

Conform art. 13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de

la 0.5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3

mg/l și mai mult.

Astfel, Bernic Vladimir a încălcat cerințele Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13.05.2009, prevăzute

de pct. 14 lit. a) - „Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul

dacă a consumat băuturi alcoolice...”.

Tot el, la 12 august 2017, în jurul orei 2130, aflându-se în stare de ebrietate

alcoolică la domiciliul din s. XXXX, r-nul XXXX, fiind supărat pe fiul minor

XXXXX că a lăsat vițelul fără supraveghere, care a intrat în ograda vecinei

Nistriuc Ana, urmărind scopul maltratării, intimidării, impunerii voinței și a

controlului personal asupra altor membri de familie, profitând de superioritatea sa

fizică, axând la bază un motiv neînsemnat, i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în

regiunea abdomenului și corpului.

În urma loviturilor aplicate, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 99 din 15.08.2017, minorului XXXXX i-au fost cauzate: traumă contuză a

abdomenului cu lezarea intestinului subțire și a mezoului cu hemoperitoneum - 450

ml cu aspirația maselor heterogene cu bronhii de diferit calibru, care se califică la

vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma căror la 14.08.2017

minorul a decedat. Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se

prevede legătură cauzală direct.

Instanța a reținut că vina inculpatului este dovedită prin probele administrate

și i-a încadrat acțiunile în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, adică conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate

2

alcoolică cu grad avansat, și în baza art.2011 alin. (4) ca violența în familie, adică

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin maltratarea victimei, care a cauzat vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății soldate cu decesul victimei.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că infracțiunile comise de fac parte din categoria celor deosebit de grave și

ușoare, că inculpatul se caracterizează satisfăcător, nu are antecedente penale,

întreține doi copii minori, succesorul părții vătămate nu are pretenții materiale față

de el, că lipsesc circumstanțe agravante.

Totodată, instanța a statuat că în temeiul art. 229 alin. (1) Cod de procedură

penală, cheltuielile judiciare suportate în proces urmează a fi trecute în contul

statului.

apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie încasate de la inculpat cheltuielile pentru efectuarea expertizei în

mărime de 5043,68 lei.

Apelantul a indicat că potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau trecute în contul statului.

Instanța poate obliga inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare.

3.1. Avocatul Radu Nicorici la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că lipsesc semnele componenței de infracțiune în

acțiunile inculpatului, iar probele acuzării nu coroborează între ele. Veridicitatea

declarațiilor inculpatului este bazată pe fapte obiective și probe acumulate de

organul de urmărire penală, care îl dezvinovățesc.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței.

Apelantul a menționat că nu și-a omorât fiul. A fost judecat fără careva

probe concrete, fiind pedepsit pe nedrept.

februarie 2018, toate apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt,

iar acțiunile inculpatului just au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal,

adică conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, cât și în baza art. 2011 alin.(4) Cod penal, ca

violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratarea victimei, care au

cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății soldată cu decesul

victimei.

Călugăreanu, a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii în

partea neîncasării cheltuielilor judiciare și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

3

Recurentul a invocat că în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură

penală stipulează că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția instanței de

judecată privind respingerea încasării acestor cheltuieli este neîntemeiată.

5.1. Inculpatul la fel a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea

hotărârilor adoptate.

Recurentul a indicat că a fost judecat fără careva probe concrete, fiind

pedepsit pe nedrept.

2018, ambele recursuri ordinare au fost declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Instanța de recurs a statuat că hotărârile contestate corespund tuturor

prevederilor legii de procedură penală, fiind întemeiate, iar argumentele

recurenților contravin probelor administrate.

judecătorești au devenit irevocabile.

care solicită repunerea în termen a recursului, casarea sentinței instanței de fond și

a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul să fie achitat, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

Recurentul a invocat că probele nu dovedesc dincolo de orice dubiu

rezonabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2641

alin. (1) și 2011 alin. (4) Cod penal.

Atât organul de urmărire penală, cât și instanțele de judecată au pus la baza

învinuirii inculpatului niște probe contradictorii, dobândite prin metode de

constrângere, violare a drepturilor și libertăților persoanei, în mare măsură pe

declarațiile mincinoase a unor martori, care n-au confirmat vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunilor incriminate.

Conform deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

27.02.2018, pronunțarea publică a deciziei motivate a fost fixată pentru data de

27.03.2018. Însă, inculpatul a primit și a făcut cunoștință cu decizia menționată cu

mult mai târziu. Respectiv, la 24.05.2018 a fost încheiat contract de asistență

juridică cu avocatul Pavliuc G., care s-a angajat să apere drepturile și interesele

inculpatului.

În cazul dat, este necesar de cerut repunerea în termen, deoarece întârzierea

depunerii recursului a fost determinată de motive întemeiate.

În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

4

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de

30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de

procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu

art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în

procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la

30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la

ședința de judecată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 27 februarie 2018,

comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 27 martie 2018, fapt realizat la

această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în prezența inculpatului,

care a primit și o copie de pe decizia motivată, semnând o recipisă în acest sens

(vol. III f.d. 27, 68).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 27 martie 2018, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei

de 27 aprilie 2018.

Totodată, recursul ordinar al avocatului Ghenadie Pavliuc a fost înregistrat la

Curtea Supremă de Justiție pe 08 iunie 2018, adică peste termenul prevăzut de lege

(vol. III f.d. 108, pct. 5. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea

în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs

decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are

un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Rezultă, că este lipsită de orice suport legal și cerința recurentului privind

depunerea în termen a recursului declarat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul de pe rol este declarat peste termen, acesta urmează

a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

5

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ghenadie Pavliuc,

împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 08 decembrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2018, în privința

inculpatului Bernic Vladimir XXXX, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Iurie Bejenaru

6