1ra-1540/2018 — art. 362 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1540/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 10 aprilie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Ivarlac Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar din r-nul

Xxxxx s. Xxxxx, domiciliat în r-nul Xxxxx s. Xxxxx, str.

Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, la

1 an și 6 luni închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 05

aprilie 2006, fiindu-i numită pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Izmail, reg. Odessa din 15 iulie 2006, s-a decis expulzarea lui Ivarlac S. din Ucraina,

acesta și-a luat angajamentul de a părăsi Ucraina până la data de 20 iunie 2006.

Ulterior, Ivarlac S., având intenția de a părăsi R. Ucraina, a mers la gara feroviară din

or. Bolgrad, și aflând că trenul spre or. Ceadîr-Lunga, R. Moldova a plecat, a pornit

pe jos spre frontiera de stat, și în zona s. Ciaraclia r-nul Taraclia, a trecut ilegal

frontiera de stat a Republicii Moldova.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpatului, Ivarlac S., a fost calificată de drept în baza art. 362 alin. (1) Cod penal,

1

trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, prin eludarea sau sustragerea de la controlul

efectuat la trecerea acesteia.

acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea apelului a invocat:

- cauza penală a fost examinată în lipsa lui, astfel nu au fost respectate

prevederile art. 66 alin (1) și (2) Cod de procedură penală;

- nu s-a eschivat de la prezentare in instanța de judecată, astfel la data de 31

ianuarie 2009 a perfectat buletinul de identitate, iar în perioada anilor 2009-2017 de

nenumărate ori a traversat frontiera de stat;

- i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece nu a fost citat în ședința de

judecată.

fost admis apelul, casată total sentința și dispusă rejudecarea cauzei de către

Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

Ivarlac S. a fost tras la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 362 alin. (1) Cod penal. Urmărirea penală a durat o singură zi la 16 iunie 2006, în

procedura constatării infracțiunii flagrante, în cadrul urmăririi penale învinuitul

Ivarlac S. a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției (f.d. 27) și la 17 iunie 2006

cauza a fost expediată cu rechizitoriu în instanța de judecată. Judecarea cauzei si

pronunțarea sentinței Judecătoriei Taraclia din 27 noiembrie 2006 a avut loc în lipsa

inculpatului.

Astfel, instanța de apel a stabilit, că recipisa ce confirmă primirea de către

Ivarlac S. a citației cu obligarea prezentării la procuror pentru data de 19 iunie 2006

(f.d. 38), nu este pertinentă cauzei din speță, deoarece prima instanță doar la 22 iunie

2006 a dispus numirea cauzei spre judecare pentru data de 30 iunie 2006 (f.d. 37). în

continuare, inculpatului i-a fost expediată citația pentru ședința de judecată din 30

iunie 2006, aceasta fiind returnată de poștaș cu mențiunea ”destinatar plecat” (f.d. 39),

iar ședința de judecată a fost amânată pentru 21 august 2006, din motivul

neprezentării inculpatului. Așadar, la data de 19 iulie 2006 prima instanță a expediat

la adresa inculpatului citația pentru data de 03 august 2006 ora 10:00, indicând greșit

data ședinței de judecată, această citație fiind returnată de poștaș cu mențiunea

”destinatar plecat” (f.d. 41), prin urmare ședința de judecată din 21 august 2006 a fost

amânată pe motivul similar, și anume neprezentarea inculpatului, ședința fiind

amânată pentru data de 27 noiembrie 2006, ora 10:00.

Instanța de apel a menționat, că deși în materialele cauzei penale există

răspunsul eliberat de Comisariatul de Poliție Ceadîr-Lunga din 22 august 2006,

adresat procurorului, cu explicațiile anexate, din care rezultă că s-ar fi dispus

aducerea forțată a inculpatului (f.d. 43-46), la dosar lipsește încheierea instanței de

judecată sau ordonanța procurorului prin care s-ar fi dispus aducere silită a

inculpatului. În urma verificării repetate de către poliție, prin raportul polițistului

din 27 noiembrie 2006 s-a stabilit lipsa inculpatului la domiciliu (f.d. 49), în timp ce

2

în dosar lipsesc dispoziții ale instanței de judecată sau ale procurorului cu privire la

dispunerea măsurilor de asigurare a prezenței inculpatului în ședința de judecată.

Mai mult, adeverința eliberată la 07 noiembrie 2006 de Primăria s. Xxxxx, atestă lipsa

inculpatului la domiciliu la o dată care cu mult anticipează ședința de judecată din

27 noiembrie 2006 (f.d. 48).

Așadar, ședința de judecată din 27 noiembrie 2006, a avut loc în lipsa

inculpatului, iar procurorul a invocat că ultimul se ascunde de la prezentarea în

instanță (f.d. 51). Prin urmare, prima instanță a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului fără a se expune asupra motivelor neprezentării și dacă constată sau nu

faptul ascunderii inculpatului de la prezență în instanță - condiție obligatorie

instituită de art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, iar în partea motivată a

sentinței a indicat că inculpatul nu s-a prezentat, potrivit informației eliberate de

primăria s. Xxxxx și IP Ceadîr-Lunga, ultimul lipsește la domiciliu (f.d. 57).

Instanța de apel a constatat, că în materialele dosarului nu există dovada de

expediere a citației la domiciliul inculpatului pentru 27 noiembrie 2006, sau

dispoziție de aducere forțată pentru această dată. Astfel, prima instanță a judecat

cauza la 27 noiembrie 2006 în lipsa inculpatului, nerespectând prevederile art. 321

Cod de procedură penală, prin urmare, nu a stabilit că inculpatul lipsește nemotivat

si se ascunde de la prezentarea în instanța, nu a decis judecarea cauzei în lipsa

inculpatului în temeiul celor 3 motive de excepție, iar procurorul nu a prezentat

probe verosimile că inculpatul a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său

de a apărea în față instanței și de a se apăra personal, precum și că se sustrage de la

judecată.

Așadar, instanța de apel a considerat, că procurorul nu a prezentat probe

verosimile, suficiente și justificate privind ascunderea inculpatului de instanța de

judecată, nu a verificat ieșirea din țară a inculpatului prin intermediul bazei de date

”Acces”, nu a solicitat prin demers anunțarea în căutare.

care solicită casarea acesteia și menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă:

- apelul a fost greșit admis, deoarece a fost depus peste termen iar apelantul nu

a solicitat repunerea lui în termen;

- inculpatul nu a fost prezent nici la examinarea cauzei în instanța de apel;

- instanța de apel la judecarea apelului nu a respectat prevederile art. 414 și 417

Cod de procedură penală.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza pct. 6), 7) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 384 alin. (1) Cod de procedură penală, prima instanță hotărăște

asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal. Totodată, potrivit art. 400 alin. (1) Cod de

3

procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt

și în drept a cauzei.

Art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanța, conform materialelor cauzei și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casează sentința primei instanțe și

dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată. Rejudecarea se

dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la

interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. 33-35

Cod de procedură penală.

Reieșind din prevederile normelor enunțate rezultă că apelul, fiind al doilea

grad de jurisdicție penală, este o cale de atac ordinară, sub aspect de fapt și de drept,

care poate fi folosită împotriva hotărârilor de condamnare, de achitare sau de

încetare a procesului penal, pronunțate asupra fondului de către o instanța judiciară

ierarhic inferioară.

Însă, în cazul în care inculpatul nu a fost citat legal și nu a fost asistat de un

avocat în cadrul judecării cauzei de către prima instanța, se consideră că fondul

cauzei nu a fost rezolvat.

Prin urmare, deciziile pronunțate de curțile de apel, ca instanțe de apel, sunt

hotărârile judecătorești prin care se soluționează cauza în cel de-al doilea grad al

fondului, după judecarea cauzei în primă instanță, asigurându-se un control judiciar

asupra sentințelor de condamnare, de achitare și de încetare a procesului penal.

Atunci când instanța de apel casează o asemenea sentință și dispune rejudecarea

cauzei de către prima instanță, gradul doi de jurisdicție penală asupra unei hotărâri,

prin care s-ar fi soluționat fondul cauzei, rămâne nerealizat, lipsind în esență atare

hotărâre judecătorească.

Totodată, conform art. 420 alin.(1), art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță. Potrivit art. 430 alin. (1) pct. 3) - 5) Cod de procedură

penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat

sentința, fapta constatată și dispozitivul sentinței, denumirea instanței care a adoptat

decizia în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii

apelului, argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, invocate în recurs.

Aceste prevederi legale denotă că, recursul împotriva hotărârilor instanțelor de

apel corespunde celui de-al treilea grad de jurisdicție penală și este declarat

împotriva hotărârilor judecătorești de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, date în ultimul grad de fond, pentru erorile de drept pe care le

conțin. Rezultă că, cazul de neepuizare a gradului doi de jurisdicție în sensul vizat

mai sus, exclude exercitarea controlului judiciar prin intermediul recursului ordinar

în aspectul celui de-al treilea grad de jurisdicție.

4

Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate

cu recurs ordinar doar hotărârile judecătorești, prin care a fost judecată cauza penală

în fond, adică hotărârile definitive de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal.

Circumstanțele enunțate atestă că, celelalte categorii de hotărâri judecătorești,

inclusiv cele adoptate în baza art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, nu

sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului ordinar.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului declarat de procuror și potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Cahul, Cebotari Vitalie, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 10 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Ivarlac

Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 15 august 2018.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

5