1ra-1542/2018 — Art. 217 alin. 3 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, din 26 ianuarie 2018, Chircioglo Artiom a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 100 ore. Conform prevederilor art. 103 Cod penal, s-a dispus aplicarea în privința lui Chircioglo Artiom a tratamentului forțat antigrog în instituția medicală cu regim special de tratament. A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea de la Chircioglo Artiom a cheltuielilor judiciare în sumă de 3 751 lei.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Chircioglo Artiom până la data de 26 iulie 2017, data exactă nu a fost stabilită, aflându-se la marginea s. Novosiolovca, raionul Taraclia, a depistat un tufiș de cânepă sălbatică, l-a rupt, după ce l-a dus la domiciliul său, amplasat pe adresa s. Xxxxx, str. Xxxxx, raionul Xxxxx. La domiciliul său, Chircioglo Artiom, prin uscarea și mărunțirea frunzelor acestei plante a prelucrat, obținând marihauna, care conform Listei narcoticilor, substanțelor psihotrope și 1 plantelor, care conțin așa fel de substanțe, depistate în circulația ilegală și proporțiilor lor, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, constituie substanțe narcotice, în cantitate de 0,38 mg. Aceste substanțe se atribuie la proporții mici, care au fost depistate într-o farfurie metalică. Cu ajutorul obiectului special adaptat pentru consumarea și prelucrarea marihuanei primite, a obținut rășină de canabis în cantitate totală de 0,83 mg, care conform Listei narcoticilor, substanțelor psihotrope și plantelor, care conțin așa fel de substanțe, depistate în circulația ilegală și proporțiilor lor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, constituie substanțe narcotice, cantitatea căreia alcătuiește proporții mari, pe care o păstra fără scop de înstrăinare, în garajul amplasat pe adresa s. Xxxxx, str. Xxxxx, raionul Xxxxx, până la ora 10.45 la 26.07.2017, momentul depistării de colaboratorii poliției.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul Procuraturii Taraclia, Chirnev Boris, care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 26 ianuarie 2018, în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la Chircioglo Artiom a cheltuielilor de judecată în sumă de 3751 lei, pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Chircioglo Artiom în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 3 751 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare . 3.1. În motivarea cererii de apel a indicat că, instanța de judecată neîntemeiat a respins cerințele procurorului privind încasarea de la Chircioglo Alexei a cheltuielilor judiciare în sumă de 3751 lei, ce constituie costul raporturile de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R- 250 din 01.08.2017 în sumă de 1680 lei și nr. 34/12/3-R-259 din 08.08.2017 în sumă de 1680 lei, actul nr. 41 de expertiză psihiatrico-legală (narcologico-legală) efectuată în condiții de ambulatoriu în sumă de 391 lei. A menționat că, organul de urmărire penală al IP Taraclia a solicitat efectuarea expertizelor nominalizate, prin urmare statul suportă cheltuieli de judecată. Prin prisma art. 229 alin. (1)-(3) Cod de procedură penală, în cadrul procesului penal nu s-a constatat faptul că Chircioglo Artiom este în imposibilitate de a achita sau cheltuielile judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a acestuia. În concluzie s-a atestat că, cheltuielile de judecată se pune pe seama statului numai în cazul în care, persoana care este obligată să achite, se include în categoria art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, în categoria căruia nu intră Chircioglo Artiom, prin urmare el și trebuie să suporte cheltuielile judiciare.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 martie 2018 a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței. 2 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, procurorul nu contestă circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond și nici calificarea faptei imputate, dar este rezervat asupra neîncasării din contul inculpatului a plății cheltuielilor de judecată în mărime de 3751 lei pentru efectuarea raporturile de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-250 din 01.08.2017 și nr. 34/12/3-R-259 din 08.08.2017 în sumă de 1680 lei și 1680 lei, cât și actul nr. 41 de expertiză psihiatrico- legală (narcologico-legală) efectuată în condiții de ambulatoriu în sumă de 391 lei. Conform 144 alin. (1) Cod de procedură penală, considerând că este necesară efectuarea expertizei, organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar instanța de judecată prin încheiere, dispune efectuarea expertizei. Din materialele cauzei s-a constatat faptul, că prin ordonanțele reprezentantului organului de urmării penală (f.d. 14,15,49) s-a dispus efectuarea expertizelor nominalizate. Potrivit art. 227 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Respectiv, prin prisma normei procesuale, încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpaților, prin urmare nu pot fi puse pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor nominalizate. Astfel, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată de 3751 lei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care, indicând temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Chircioglo Artiom a sumei de 3751 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, invocând argumente identice celor invocate în cererea de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi 3 supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. La temeiurile de drept ale recursului declarat, autorul invocă temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată din textul recursului, Colegiul atestă, că autorul în esență critică decizia instanței de apel adoptată în latura civilă, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat de a fi încasate din contul inculpatului, cheltuielile de judecată pentru efectuarea rapoartelor de expertiză în cauza dată, în sumă de 3 751 lei. Așadar, în privința alegaților invocate de procuror se constată, că au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat, concluzii pe care le susține și instanța de recurs. În cauza deferită judecării, recurentul solicită invocând prevederile art. 227 și 229 alin. (1) Cod de procedură penală, încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-250 din 01.08.2017 în sumă de 1680 lei și nr. 34/12/3- R-259 din 08.08.2017 în sumă de 1680 lei, actul nr. 41 de expertiză psihiatrico-legală (narcologico-legală) efectuată în condiții de ambulatoriu în sumă de 391 lei, motivând că legea prevede ca condamnatul să suporte cheltuielile judiciare. La cele invocate supra, instanța de recurs menționează, că aceste argumente ale recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispoziția art. 143 prevede, că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală). Instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art. 229 potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli. La fel, Colegiul evidențiază, că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, 4 plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Prin urmare, se reține că rapoartele de expertiză menționate supra au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În acest sens, Colegiul penal statuează, că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării expertizelor în prezenta cauză, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat. Astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la inculpatul Chircioglo Artiom a sumei de 3 751 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor în prezenta cauză. În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul de casare invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării hotărârii judecătorești contestate, în latura civilă. Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază, că argumentele invocate de recurent sânt nefondate, ceea ce impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Chircioglo Artiom Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 5