1ra-1308/18 — art.152 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-1308/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie

2018, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut

Dorina, în cauza penală în privința inculpatului

Fedula Constantin XXX, născut la

XXX, originar și domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

Fedula Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.152 alin.(1)

Cod penal la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

20.00, aflându-se la domiciliul fostei soții Fedula Lidia din XXX, acționând cu

intenție directă, cu scopul cauzării leziunilor corporale medii, i-a aplicat lui Colța

Vera multiple lovituri cu un hârleț peste diferite părți ale corpului, cauzându-i,

conform raportului de constatare medico-legală nr.146 din 26.07.2017, vătămări

corporale medii, caracterizate prin: fractură închisă a ambelor oase 1/3 medie a

antebrațului mâinii stângi, fractură închisă a maleolei laterale a gambei piciorului

drept, hematom a genunchiului piciorului drept.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie

liberat de răspundere penală, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și

circumstanțele cauzei; - declarațiile părții vătămate sunt contradictorii; - acțiunile

inculpatului au fost comise în stare de legitimă apărare.

3.1. Partea vătămată V.Colța la data de 20 ianuarie 2018, a depus o cerere prin

care și-a retras plângerea depusă împotriva inculpatului, pe motiv că s-au împăcat și

a solicitat încetarea prezentului procesul în temeiul art.109 Cod penal, art.276

alin.(5), 391 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală .

1

2018, apelul declarat de către avocatul V.Catărău în numele inculpatului a fost

admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat împotriva lui

C.Fedula în baza art.152 alin.(2) Cod penal a fost încetat, pe motiv că plângerea a

fost retrasă de către partea vătămată V.Colța și părțile s-au împăcat.

În motivarea acestei soluții instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat

apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le

conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc.

Consecvent, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului se confirmă

prin declarațiile părții vătămate V.Colța, ale martorului L.Fedula și actele cauzei -

procesele-verbale privind consemnarea celor constatate din 07.08.2017, de cercetare

la fața locului din 21.06.2017, de examinare a hîrlețului din 25.09.2017; informația

telefonică 903 din 17.06.2012; raportul de constatare nr.146-D din 26.07.2017 în

privința părții vătămate V.Colța.

De asemenea, instanța a reținut că, în ședința instanței, inculpatul și-a

recunoscut vina și și-a manifestat disponibilitatea de a se împăca cu partea vătămată.

La rândul ei, partea vătămată a formulat o cerere, prin care și-a retras plângerea și a

solicitat încetarea procesului penal intentat împotriva lui C.Fedula.

Instanța de apel a indicat că, reieșind din prevederile art.276 alin.(1) și (5)

Cod de procedură penală, urmărirea penală se pornește numai în baza plângerii

prealabile a victimei în cazul infracțiunilor prevăzute în unele articole, inclusiv și în

art.152 alin.(1) din Codul penal, iar la împăcarea părții vătămate cu bănuitul,

învinuitul, inculpatul în cazurile menționate în prezentul alineat, urmărirea penală

încetează. Procedura în astfel de procese este generală, împăcarea fiind personală și

produce efect doar dacă intervine până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești.

Prin urmare, având în vedere că partea vătămată V.Colța și-a retras plângerea

depusă împotriva inculpatului C.Fedula, pe motiv că s-au împăcat, instanța de apel,

în temeiul art.391 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, care prevede că procesul

penal se încetează în cazul în care plângerea a fost retrasă de către partea vătămată

sau părțile s-au împăcat, a considerat oportun să admită cererea părții vătămate și să

înceteze procesul penal intentat împotriva lui C.Fedula, pe motivul indicat.

care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

solicită casarea acesteia și menținerea sentinței, pe motiv că instanța a admis greșit

apelul; - prevederile art.109 Cod penal nu sunt aplicabile speței; - împăcarea părților

poate avea loc doar până când completul care a judecat cauza în primă instanță intră

în deliberare.

către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

2

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului.

Motivele recurentului, precum că instanța de apel eronat a aplicat prevederile

art.109 Cod penal din moment ce împăcarea părților poate avea loc doar în prima

instanță până la intrarea completului de judecată în deliberare sunt absolut

neîntemeiate, bazate intenționat și nejustificat pe o interpretare eronată a legii.

Astfel, Colegiul penal precizează că pe lângă normele invocate selectiv în

recurs, procedura împăcării părților conține și altele.

Prin urmare, potrivit art.276 alin.(1) și (5) Cod de procedură penală, urmărirea

penală se pornește numai în baza plângerii prealabile a victimei în cazul

infracțiunilor prevăzute în articolele: 152 alin.(1), 153, 155, 157, 161, 173, 177, 179

alin.(1) și (2), 193, 194, 197 alin.(1), 198 alin.(1), 200, 202, 203, 204 alin.(1), 2461,

274 Cod penal, precum și al furtului avutului proprietarului săvârșit de minor, de

soț, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuiește împreună cu victima sau

este găzduită de aceasta.

La împăcarea părții vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile

menționate la alin.(1), urmărirea penală încetează. Împăcarea este personală și

produce efect doar dacă intervine până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești.

Având în vedere sintagma „până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătorești”, recurentul urma să ia în considerare că, potrivit art.466 alin.(2) și (3)

Cod de procedură penală, hotărârea primei instanțe rămâne definitivă: la data

pronunțării, când hotărârea nu este supusă apelului și nici recursului; la data

expirării termenului de apel; la data retragerii apelului și încetării procedurii de apel,

dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel. Totodată, hotărârile

instanței de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei în apel.

Prin urmare, reieșind din normele precitate, împăcarea părților poate

interveni, în cazul infracțiunilor prevăzute de art.276 alin.(1) Cod de procedură

penală, oricând în cursul procesului penal: la urmărirea penală, în instanța de fond,

de apel, de recurs - dacă pentru unele infracțiuni nu există calea apelului, dar numai

până la rămânerea definitivă a hotărârii.

În sensul celor expuse, instanța de recurs precizează că prevederile art.109

Cod penal și ale art.276 Cod de procedură penală, trebuie aplicate corelativ.

Or, norma prevăzută de art.109 Cod penal este una mai generală, care se

referă la toate infracțiunile prevăzute la capitolele II-VI din Partea specială a

Codului penal, în schimb, art.276 Cod de procedură penală este o normă specială,

care stipulează expres că împăcarea părților în cauzele penale privind săvârșirea

3

infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal, poate avea loc până la

rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, instanța de apel, reținând dispozițiile art.276 alin.(1), (5), 391

alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, corect a admis apelul părții apărării, a casat

sentința și a încetat procesul penal intentat în privința inculpatului C.Fedula, pe

motiv că plângerea a fost retrasă de către partea vătămată V.Colța și părțile s-au

împăcat.

Colegiul conchide că decizia instanței de apel este bine argumentată, motivată

și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală, iar argumentele

recurentului în susținerea recursului sunt neîntemeiate.

Subsecvent, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea

hotărârii judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Fedula

Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4