1ra-1362/18 — art.326 alin.1 și 326 alin.2 lit.b CP

Dosarul nr.1ra-1362/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 aprilie 2018, declarat de

către procurorii în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena și în Oficiul Nord al

Procuraturii Anticorupție, Dumbravan Marcel, în cauza penală în privința inculpatului

Rădiță Ion XXX, născut la XXX,

originar din s.XXX și domiciliat în

XXX, cu viza de reședință în XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.326 alin.(1) Cod penal la 2 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și în baza art.326

alin.(2) lit.b) Cod penal 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare, cu

executarea ei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Solicitarea procurorului privind încasarea din contul lui Rădiță Ion a cheltuielilor de

judecată în mărime de 4078,58 lei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

acționând intenționat și din interes material, în coparticipare cu o persoană în privința

căruia procesul penal a fost disjuns într-o procedură separată, susținând că are influență

asupra persoanelor publice din cadrul Secției Înmatricularea Transportului și Calificarea

Conducătorilor Auto a ÎS „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” din

or.Edineț, în atribuțiile de serviciu ale cărora intră primirea examenelor de calificare auto

și eliberarea permiselor de conducere, în scopul de a-i determina pe aceștia la organizarea

susținerii favorabile, de către Oleinic Igor și soția acestuia Oleinic Marina, a examenelor

de calificare auto și ca rezultat să le fie eliberate permise de conducere a autovehiculelor,

pentru Oleinic Igor la categoria „C” și pentru Oleinic Marina la categoria „B”, acțiuni ce

intră în obligațiile acestora de serviciu, a pretins de la Oleinic Igor bani ce nu i se cuvin în

sumă de 1200 euro, dintre care o parte în mărime de 600 euro i-a primit personal de la

Oleinic Igor la 01 august 2017, ora 15.00, pe teritoriul stației Peco „Bemol” situată pe

traseul M5 la intrarea în or.Rîșcani, și care la momentul transmiterii conform cursului

1

valutar oficial al BNM constituiau suma 12734,88 lei, fiind destinați ambilor făptuitori ce

au organizat comiterea infracțiunii respective.

Tot el, începând cu data de 15 august 2017, acționând intenționat și din interes

material, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției

Înmatricularea Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a ÎS „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” din or.Edineț, în atribuțiile de serviciu ale cărora intră

primirea examenelor de calificare auto și eliberarea permiselor de conducere, în scopul de

a-i determina pe aceștia la organizarea susținerii favorabile de către Tesa Marchel a

examenelor de calificare auto, unde ca rezultat să-i fie eliberat permis de conducere a

autovehiculelor la categoria „C”, acțiuni care intră în obligațiile acestora de serviciu, a

pretins de la Tesa Marchel bani ce nu i se cuvin în sumă de 600 euro, bani pe care Rădiță

Ion i-a primit personal de la Tesa Marchel la data de 29 august 2017, ora 14.20, pe

teritoriul stației Peco „Lukoil”, situată pe traseul M5 la intrarea în or.Rîșcani, și care la

momentul transmiterii conform cursului valutar oficial al BNM constituiau în suma de

12813,3 lei.

partea încasării cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei în această parte, conform

procedurii stabilite pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă încasarea din contul inculpatului cheltuielile judiciare în mărime de 4078,58 lei,

invocând că instanța a ignorat prevederile art.227, 229 Cod de procedură penală și

neîntemeiat a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare.

declarat de către procuror a fost respins ca nefondat.

În motivarea acestei soluții instanța de apel a reținut că, sentința a fost contestată

doar în partea încasării cheltuielilor judiciare.

În acest sens, instanța a indicat că, reieșind din prevederile art.227-229 Cod de

procedură penală, cheltuielile efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate sunt trecute în contul statului și respectiv, prima instanță întemeiat a respins

solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare.

Procuratura de circumscripție Bălți, M.Dumbravan și în Oficiul Nord al Procuraturii

Anticorupție, E.Lisnic care, invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia în partea cheltuielilor judiciare, cu remiterea

cauzei în această parte spre rejudecare în aceiași instanță de apel, pe motiv că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța nu a ținut cont de

prevederile art.227 și 229 Cod de procedură penală și incorect a soluționat chestiunea

legată de cheltuielile judiciare.

procurori în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia

inculpatului I.Rădiță expusă în referință, prin care solicită declararea inadmisibilității

recursului, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele

considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel.

Recurenții în recurs au invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi

2

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând temeiul respectiv în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel, care a menținut soluția primei instanțe,

referitor la respingerea cererii procurorului de încasare de la inculpat a cheltuielilor de

judecată.

Astfel, examinând argumentele invocate de recurenți, precum că instanța de apel nu

a dispus încasarea de la inculpat în folosul statului a cheltuielilor suportate pentru

efectuarea urmăririi penale în sumă de 4078,58 lei, Colegiul atestă că, potrivit art.227

alin.(1) și (3), 229 alin.(1) și (3), 27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în

cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat,

atunci când o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloace necesare.

Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul dacă

plata acestora poate influența substanțial situația materială a acestuia, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Reieșind din prevederile normelor sus menționate și circumstanțele cauzei, prima

instanță a conchis ca cheltuielile judiciare să fie trecute în contul statului.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor dosarului și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din

dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel pe care îl

propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este lipsită de orice

temei legal.

Referirea recurenților la Legea nr.316 din 22.11.2017, prin care a fost exclus

alin.(2) din art.143 Cod penal, nu poate fi reținută, deoarece respectiva Lege a intrat în

vigoare la 09.02.2018, pe când infracțiunea a fost comisă în perioada de la 01.08.2017

până la 29.08.2017 și, în temeiul art.10 alin.(2) Cod penal, dispozițiile acesteia nu pot fi

aplicate în privința inculpatului.

Cu referire la argumentul recurenților, precum că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul remarcă că recursul repetă textul apelului,

argumentele expuse de recurenți fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel,

examinându-le în ansamblu, le-a dat o apreciere corespunzătoare, conform art.414 Cod de

procedură penală, pronunțându-se argumentat și detaliat asupra lor.

Subsecvent, Colegiul conchide că decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului

și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele

adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

3

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel

fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură

penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procurori

nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se

dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorii în Procuratura de

circumscripție Bălți, Lisnic Elena și în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție,

Dumbravan Marcel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Rădiță Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iulie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4