1ra-1199/2018 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 08 februarie 2018 Donoagă Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedeapse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Donoagă Vasile la 26 februarie 2017, aproximativ la orele 02:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, a întrat în localul „Diana” amplasat în mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 11, unde a inițiat un conflict verbal cu Popovici Eugeniu, pe care apoi l-a condus forțat în afara localului. Tot el, aflându-se deja în fața localului „Diana”, în prezența prietenilor săi și a altor persoane, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, desconsiderând normele etice general acceptate, în urma conflictului inițiat tot de el, i-a aplicat lui Popovici Eugeniu câteva lovituri cu palmele și pumnii în regiunea capului și a corpului doborându-l la pământ 1 și cauzându-i astfel părții vătămate dureri fizice, după care a părăsit locul comiterii faptei. Cauza în instanța de fond a fost examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Gorencu Cornelia, în interesele inculpatului Donoagă Vasile, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Donoagă Vasile să-i fie aplicate prevederile art. 55 Codul penal, cu liberarea de la răspundere penală și tragerea acestuia la răspundere contravențională și stabilirea unei pedepse minimale non privative de libertate. În motivarea cererii de apel a invocat că, instanța de fond nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei, stabilind o pedeapsă prea aspră, ceea ce denotă ineficienta condamnării inculpatului la o pedeapsă penală și condiționează ilegalitatea sentinței instanței de fond. De asemenea, a menționat că, a recunoscut integral vina în cele comise, a semnat și depus o cerere privind examinarea cauzei penale în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, cauza fiind examinată în procedură simplificată, se căiește sincer în cele săvârșite, îi pare rău, ceea ce încă odată denotă faptul, că inculpatul conștientizează pericolul social al faptelor comise, precum și urmările acestor fapte. A colaborat cu organul de urmărire penală, infracțiunea incriminată face parte din categoria celor mai puțin grave. Acțiune civilă pe cauză nu a fost înaintată de către partea vătămată, careva urmări grave pe cauză nu au survenit, anterior nejudecat, este angajat în câmpul muncii în cadrul SRL „Ecruisaj” în calitate de montator - sudor, se caracterizează pozitiv. Este o persoană comunicativă, îndeminatică, o persoană dinamică, nu a avut abateri disciplinare. Potrivit raportului - caracteristic eliberat de IP Strășeni,cet. Donoagă Vasile în societate se caracterizează pozitiv, angajat în câmpul muncii, de către colegii de serviciu este apreciat, careva încălcări sau materiale în privința lui nu au fost înregistrate la postul de poliție Tătărești.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre conform modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: În conformitate cu prevederile art. 55 Cod penal, procesul penal în privința lui Donoagă Vasile în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat cu tragere la răspundere contravențională, cu aplicarea unei sancțiuni sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale. 4.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, în condițiile legii, răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlocuită cu 2 o altă formă de răspundere, extrapenală, care atrage o sancțiune cu caracter contravențional. Deoarece constrângerea penală reprezintă forma cea mai gravă de constrângere, ea trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei, de aceea s-a admis posibilitatea înlocuirii răspunderii penale, în cazul unor fapte penale comise în condiții atenuante, cu o răspundere mai ușoară, care să se afle în concordanță cu gravitatea faptei comise. Instituția liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională reflectă preocuparea legiuitorului de a institui și alte măsuri legale decît cele penale, pentru corectarea celor care au săvârșit infracțiuni de o gravitate redusă. Esența acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea, că fapta comisă rămîne a fi considerată infracțiune, însă, la caz, instanța de judecată, în condițiile stipulate de art. 55 Cod penal, dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea contravențională. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că, prin sintagma „poate” din textul art. 55 alin. (1) Cod penal, aplicarea acestei norme este o opțiune, or, alin. (1) stipulează că, în cazul când sunt stabilite condițiile menționate supra, instanța trebuie să ajungă la convingerea că corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Astfel, în situația când instanța de judecată consideră că, corectarea persoanei vinovate va putea fi atinsă prin soluția de liberare de răspunderea penală cu tragerea la răspunderea contravențională, va aplica prevederile art. 55 Cod penal. Circumstanțele respective sunt aplicabile cazului deoarece inculpatul pentru prima dată a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, iar careva prejudiciu nu există. Astfel, instanța de apel a considerat necesar să-i aplice amendă în mărime de 150 unități convenționale, ceea ce constituie 7500 lei.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, cu menținerea sentinței, deoarece apelul declarat a fost greșit admis. În motivarea cererii de recurs a indicat următoarele: - constatarea eronată de către instanța de apel la adoptarea deciziei care s-a mizat pe circumstanțe ce reiese din personalitatea inculpatului, nu pot substitui acel fapt că, pedepsele stabilite pentru astfel de categorii de infracțiuni trebuie să fie nu numai legale, în sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să fie juste, adică să respecte criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii si vinovăția autorului; 3 - consideră că soluția aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 55 Cod penal este una pripită, or dispoziția normei enunțate, prevede că răspunderea penală pentru infracțiunea săvîrșită poate fi înlocuită cu o altă formă de răspundere extrapenală, care atrage încetarea procesului cu aplicarea unei sancțiuni cu caracter contravențional, iar prin aplicarea unei astfel de pedepse nu va fi atins scopul de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane; - colegiul penal urma să țină cont de argumentele acuzatorului de stat participant în instanța de apel, care a indicat că deși inculpatul Donoagă Vasile a acceptat opțiunea de a fi examinată cauza în procedură simplificată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, aceasta nu poate fi valorificată ca o circumstanță atenuantă judiciară, ce ar condiționa liberarea inculpatului de răspundere penală, or aceasta ar însemna că uneia și aceleiași situații de drept, i se acordă o dublă valență juridică; - consideră că instanța de judecată greșit potrivit art. 55 Cod penal, a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fiind liberat de pedeapsa penală, cu tragerea lui la răspundere contravențională. În cazul dat este oportun și necesar aplicarea pedepsei penale în vederea prevenirii comiterii unei recidive din partea lui inculpatului, - decizia instanței de apel este pasibilă de a fi casată sub aspectul blândeții pedepsei aplicate deoarece în cauză nu sânt prezente circumstanțe excepționale, inculpatul nu a conștientizat consecințele încălcării legii și în atare împrejurări, prin aplicarea art. 55 Cod penal nu se va atinge scopul pedepsei penale. Fapt ce demonstrează lipsa pe caz a circumstanțelor atenuante ce ar permite aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul inculpatului, Gorencu Cornelia, a depus referință privind opinia acestora asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. 4 Recurentul invocă ca temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, conform cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În același timp, Colegiul penal reține din recursul declarat, că procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în considerație totalitatea circumstanțelor cauzei, aplicând nejustificat față de inculpat a prevederilor art. 55 Cod penal, însă Colegiul consideră că acest temei pentru recurs semnalat de recurent nu este incident în prezenta cauză, instanța de apel motivându-și just soluția adoptată. Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de invocat doctrina juridică penală și anume: Conform art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326, poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată infracțiune, însă instanța de judecată în condițiile prevăzute de lege, pentru unele infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere juridică, ce atrage aplicarea unor sancțiuni contravenționale. Posibilitatea corectării persoanei fără a fi condamnată penal are la bază careva condiții: persoana a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326 Cod penal; prezența informației conform cărora făptuitorul poate fi corectat fără a i se aplica o pedeapsă penală, cum ar fi atitudinea vinovatului, din care rezultă regretul că a comis fapta, atitudine care poate să se manifeste prin căință sinceră, depunere de eforturi pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, reparare a pagubei cauzate, colaborare cu organele de drept prin recunoașterea faptei și descoperirea infracțiunii și a altor participanți la infracțiune. În situația în care, pe parcursul judecării, se constată cazul prevăzut în art. 55 Cod penal, instanța este obligată să înceteze procesul penal, deoarece acesta exclude continuarea judecării cauzei din momentul constatării lui. Astfel, Colegiul penal reținând faptul că, pedeapsa stabilită se încadrează în limitele 5 prevăzute de lege, inculpatul a recunoscut integral vina, depunând cerere de judecare a cauzei pe baza probelor administrate la faza urmăririi penale, se căiește sincer de cele comise, lipsa pretențiilor de ordin material sau moral față de inculpat, se caracterizează pozitiv la locul de trai, anterior nu a mai fost supus răspunderii penale, circumstanțe agravante nu au fost stabilite, consideră legală și întemeiată concluzia instanței de apel privind aplicarea față de inculpatul Donogă V. prevederile art. 55 Cod penal. Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-au găsit confirmarea temeiurile de recurs la care face referire partea acuzării și nu sânt motive de a interveni în soluția adoptată, deoarece hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată potrivit legii. În temeiul celor menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în prezenta speță, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Donoagă Vasile Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 18 iulie 2018. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Guzun Ion Catan Liliana 6