1ra-1095/2018 — art. 325 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1095/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie

2017, în cauza penală în privința lui

Preguza Vadim XXX născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 27.06.2014 pînă la 13.12.2016;

Instanța de apel de la 08.02.2017 pînă la 19.12.2017;

Instanța de recurs de la 08.05.2018 pînă la 13.06.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

2016, Preguza Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 325 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare,

cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 3 000

unități convenționale, ceea ce constituie 60 000 lei.

Vadim, la 20 mai 2014 pe la orele 12.00, urmărind scopul eschivării sale de la

răspundere penală, a promis și a oferit ofițerului de Investigații al Secției Infracțiuni

al IP Rîșcani mun. Chișinău, Gîngu Adrian, care potrivit prevederilor art. 123 alin.

(2) Cod penal este persoană publică, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 400

euro, pentru ca acesta să îndeplinească acțiuni contrar obligațiilor sale de serviciu și

anume pentru a-l absolvi de la răspundere penală. Fiind refuzat, Preguza Vadim i-a

solicitat lui Gîngu Adrian, să se mai gândească aferent propunerii înaintate,

convenind să se întâlnească suplimentar.

Astfel la 20.05.2014, pe la orele 15.00 s-a deplasat și aflîndu-se în biroul nr. 304

din incinta IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, urmărind scopul eschivării sale de la

răspundere penală pentru păstrarea și consumul de substanțe narcotice depistate la

dînsul la 19 mai 2014, a oferit și a dat ofițerului de investigații al Secției Investigații

Infracțiuni al IP Rîșcani al DP a mun. Chișinău, căpitan de poliție Gîngu Adrian,

mijloace bănești ce nu i se cuvin și anume: 100 euro, 150 dolari SUA și 4 000 lei

pentru ca acesta să-i faciliteze interesele sale.

inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi

hotărîri, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și cu reducerea pedepsei

complementare în limita minimă stabilită de legea penală.

În susținerea apelului, avocatul Zgherea V. a invocat că, prima instanță n-a

acordat deplină eficiență la soluționarea chestiunii privind pedeapsa aplicată

1

inculpatului, care este prea severă în raport cu persoana acestuia și circumstanțele

cauzei.

Suma de circa opt mii lei oferită de inculpat ofițerului de investigații nu prezintă

un cuantum ce ar semnifica un pericol deosebit de grav pentru securitatea raporturilor

sociale, pe care norma de drept le protejează. Pedeapsa cu suspendarea condiționată

pe deplin ar reflecta echitatea socială și ar exclude comiterea de către inculpat a altor

acțiuni ilegale, cu atât mai mult, fiind sub incidența termenului de probă. Din

conținutul art. 90 Cod penal nu rezultă, ca pentru aplicarea suspendării condiționate,

este strict necesară prezența circumstanțelor atenuante... Aceste prevederi legale nu

au fost respectate deoarece la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont, de

personalitatea inculpatului, de faptul că, inculpatul are antecedente penale stinse

pentru infracțiuni din categoria celor ușoare, se căiește sincer de cele comise, a

conștientizat gravitatea faptei săvârșite, pînă la comiterea infracțiunii a fost angajat

oficial în cîmpul muncii și se caracteriza pozitiv la locul de muncă.

2017, a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Zgherea Victoria în

numele inculpatului, menținând sentința primei instanțe fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel e menționat că, la soluționarea

chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

articolelor 7, 61 și 75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este aplicată în limitele legii.

În sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului Preguza V. și

circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate în considerație în mod

temeinic și legal.

Relevante în acest sens sunt considerentele cuprinse în sentință cu privire la

pedeapsa aplicată inculpatului: „ .... la stabilirea pedepsei instanța de judecată ține

cont de prevederile art. 7, art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. Privind

gravitatea infracțiunilor săvârșite instanța, conform art. 16 Cod penal, atestă că

infracțiunea săvârșită, se atribuie la infracțiuni grave. În această ordine de idei

instanța de judecată conchide că, inculpatul nu poate fi corectat și reeducat, fără a fi

izolat de societate, stabilindu-i o pedeapsă în limita sancțiunilor prevăzute de art.

325 alin. (1) Cod penal, considerând-o o pedeapsă echitabilă, în sensul art. 61 Cod

penal, care va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților și

prevenirea de noi infracțiuni.

În conformitate cu art. 72 Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută

pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin

grave și grave, săvârșite cu intenție. în sensul art. 8, 10 Cod penal, caracterul

infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în

vigoare la momentul săvârșirii faptei. Legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat

pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau

înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect

retroactiv. Instanța apreciază acțiunile inculpatului în contextul tuturor

2

circumstanțelor care au existat în momentul săvârșirii infracțiunii.” (vol. II, f. d. 25-

26).

Astfel, individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost efectuate corect, în

conformitate cu cerințele și exigențele legii.

S-a evidențiat că inculpatul Preguza V. anterior a fost tras la răspundere penală,

antecedentele penale fiind stinse (vol. I, f.d. 205); totodată infracțiunea săvârșită

prezintă pericol social sporit, fiind clasificată ca gravă, potrivi art. 16 alin. (4) Cod

penal.

Prin urmare, ținând cont de persoana inculpatului Preguza V. și de

circumstanțele cauzei, s-a evidențiat că nu există temei privind aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei. Totodată, lipsește temei pentru aplicarea prevederilor art. 79 Cod

penal, care reglementează aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de

lege.

Instanța de apel a menționat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și

analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, au fost admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și au

fost apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală.

Sentința primei instanțe a fost motivată și argumentată din punct de vedere al

temeiniciei și legalității, sub aspectul că vinovăția inculpatului Preguza V. în

săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta

acestuia, reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii imputate.

Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpatul nu cade sub incidența Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, existând restricția prevăzută la articolul 10 alin. (1), lit. d) - nu

se aplică amnistia persoanei care săvârșit infracțiunea prevăzută de articolul 325 Cod

penal.

numele inculpatului Preguza Vadim, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinat, prin care solicită

casarea acesteia cu, emiterea unei hotărâri de achitare în privința lui Preguza Vadim,

sau aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate. Recurentul invocă că

colaboratorul de poliție Gîncu Adrian,prin comportamentul său l-a determinat pe

inculpat la comiterea acestei fapte; însăși colaboratorul de poliție Gîncu Adrian l-a

telefonat insistent pe Preguza Vadim la data de 20.05.2014, din ce reiese că

inculpatul a fost provocat de colaboratorul de poliție, iar instanța de apel nici nu s-a

expus asupra acestei invocări; cauza a fost examinată unilateral; lipsește latura

obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii; pedeapsa aplicată inculpatului este prea

aspră; în prezenta cauză se regăsesc condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim, prin care a menționat că,

este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă

și corespunde prevederilor legale.

3

către avocatul Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim în raport cu

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul dispozițiilor din art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, se reține că

recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură penală.

Colegiul penal indică că, potrivit art. 401 Cod de procedură penală în coroborare

cu art. 421 al aceluiași Cod, recurs ordinar poate declara și apărătorul, în numele

inculpatului.

Apărătorul, este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă

interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin toate

mijloacele neinterzise de lege.

Potrivit materialelor dosarului, împotriva deciziei instanței de apel în numele

inculpatului a declarat recurs ordinar avocatul Natalia Pruteanu. Instanța de recurs

constată că, la recursul ordinar a fost anexată copia unui mandat (f.d. 112, vol. II) la

care a fost aplicată ștampilă umedă al apărătorului precum că copia corespunde

originalului. Mai mult, instanța de recurs constată că, copia mandatului anexat la

recursul ordinar diferă de mandatul original (f.d.76, vol. II) în care lipsește numărul

contractului de asistență juridică și data întocmirii acestuia. Totodată, atît la originalul

mandatului cît și la copia anexată la recurs ordinar lipsește data, luna și anul de cînd

a fost eliberat mandatul.

Colegiul penal menționează că, potrivit art. 67 alin. (2) Cod de procedură

penală, în calitate de apărător în procesul penal pot participa: 1) avocatul; 2) alte

persoane abilitate prin lege cu atribuții de apărător; 3) un avocat din străinătate în

cazul în care acesta este asistat de o persoană indicată la pct.1). Iar potrivit alin. (3)

persoanele indicate în alin.(2) capătă calitatea de apărător din momentul în care și-au

asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză cu consimțămîntul

acesteia. Apărătorul, după ce și-a asumat angajamentul de a apăra, trebuie să anunțe

despre aceasta organul de urmărire penală sau instanța.

Potrivit art. 70 alin. (7) Cod de procedură penală, pentru confirmarea calității și

împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanței:

1) documentul ce confirmă apartenența lui la avocatură; 2) documentul ce confirmă

că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislației Republicii

Moldova; 3) mandatul biroului de avocați sau un alt document ce îi confirmă

împuternicirile. Iar potrivit alin.(8) Persoana care pretinde să participe în cauza dată

în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea și

împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfășurarea procesului

penal în calitatea respectivă, fapt asupra căruia se adoptă o hotărîre motivată.

4

Prin urmare, Colegiul penal atestă că la materialele cauzei lipsesc date

confirmative în privința faptului că avocatul Natalia Pruteanu a fost împuternicit legal

pentru a declara recurs ordinar în numele inculpatului Preguza Vadim, motiv din care

instanța de recurs ordinar consideră că recursul declarat de către acesta este

inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Natalia Pruteanu în

numele inculpatului Preguza Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Preguza

Vadim XXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 11 iulie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5