1ra-1095/2018 — art. 325 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 325 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 10 CPP
1ra-1095/2018 — art. 325 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1095/2018
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
13 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
avocatul Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie
2017, în cauza penală în privința lui
Preguza Vadim XXX născut la XXX, originar
și domiciliat în XXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 27.06.2014 pînă la 13.12.2016;
Instanța de apel de la 08.02.2017 pînă la 19.12.2017;
Instanța de recurs de la 08.05.2018 pînă la 13.06.2018.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Râșcani, municipiul Chișinău din 13 decembrie
2016, Preguza Vadim a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 325 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare,
cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 3 000
unități convenționale, ceea ce constituie 60 000 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanța a constatat că, inculpatul Preguza
Vadim, la 20 mai 2014 pe la orele 12.00, urmărind scopul eschivării sale de la
răspundere penală, a promis și a oferit ofițerului de Investigații al Secției Infracțiuni
al IP Rîșcani mun. Chișinău, Gîngu Adrian, care potrivit prevederilor art. 123 alin.
(2) Cod penal este persoană publică, mijloace bănești ce nu i se cuvin în sumă de 400
euro, pentru ca acesta să îndeplinească acțiuni contrar obligațiilor sale de serviciu și
anume pentru a-l absolvi de la răspundere penală. Fiind refuzat, Preguza Vadim i-a
solicitat lui Gîngu Adrian, să se mai gândească aferent propunerii înaintate,
convenind să se întâlnească suplimentar.
Astfel la 20.05.2014, pe la orele 15.00 s-a deplasat și aflîndu-se în biroul nr. 304
din incinta IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, urmărind scopul eschivării sale de la
răspundere penală pentru păstrarea și consumul de substanțe narcotice depistate la
dînsul la 19 mai 2014, a oferit și a dat ofițerului de investigații al Secției Investigații
Infracțiuni al IP Rîșcani al DP a mun. Chișinău, căpitan de poliție Gîngu Adrian,
mijloace bănești ce nu i se cuvin și anume: 100 euro, 150 dolari SUA și 4 000 lei
pentru ca acesta să-i faciliteze interesele sale.
Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Zgherea Victoria în numele
inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia și pronunțarea unei noi
hotărîri, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și cu reducerea pedepsei
complementare în limita minimă stabilită de legea penală.
În susținerea apelului, avocatul Zgherea V. a invocat că, prima instanță n-a
acordat deplină eficiență la soluționarea chestiunii privind pedeapsa aplicată
1
inculpatului, care este prea severă în raport cu persoana acestuia și circumstanțele
cauzei.
Suma de circa opt mii lei oferită de inculpat ofițerului de investigații nu prezintă
un cuantum ce ar semnifica un pericol deosebit de grav pentru securitatea raporturilor
sociale, pe care norma de drept le protejează. Pedeapsa cu suspendarea condiționată
pe deplin ar reflecta echitatea socială și ar exclude comiterea de către inculpat a altor
acțiuni ilegale, cu atât mai mult, fiind sub incidența termenului de probă. Din
conținutul art. 90 Cod penal nu rezultă, ca pentru aplicarea suspendării condiționate,
este strict necesară prezența circumstanțelor atenuante... Aceste prevederi legale nu
au fost respectate deoarece la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut cont, de
personalitatea inculpatului, de faptul că, inculpatul are antecedente penale stinse
pentru infracțiuni din categoria celor ușoare, se căiește sincer de cele comise, a
conștientizat gravitatea faptei săvârșite, pînă la comiterea infracțiunii a fost angajat
oficial în cîmpul muncii și se caracteriza pozitiv la locul de muncă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie
2017, a fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de avocatul Zgherea Victoria în
numele inculpatului, menținând sentința primei instanțe fără modificări.
4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel e menționat că, la soluționarea
chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor
articolelor 7, 61 și 75 Cod penal, astfel pedeapsa penală este aplicată în limitele legii.
În sentință se cuprind datele privind persoana inculpatului Preguza V. și
circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate în considerație în mod
temeinic și legal.
Relevante în acest sens sunt considerentele cuprinse în sentință cu privire la
pedeapsa aplicată inculpatului: „ .... la stabilirea pedepsei instanța de judecată ține
cont de prevederile art. 7, art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează
ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. Privind
gravitatea infracțiunilor săvârșite instanța, conform art. 16 Cod penal, atestă că
infracțiunea săvârșită, se atribuie la infracțiuni grave. În această ordine de idei
instanța de judecată conchide că, inculpatul nu poate fi corectat și reeducat, fără a fi
izolat de societate, stabilindu-i o pedeapsă în limita sancțiunilor prevăzute de art.
325 alin. (1) Cod penal, considerând-o o pedeapsă echitabilă, în sensul art. 61 Cod
penal, care va duce la restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților și
prevenirea de noi infracțiuni.
În conformitate cu art. 72 Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută
pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin
grave și grave, săvârșite cu intenție. în sensul art. 8, 10 Cod penal, caracterul
infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în
vigoare la momentul săvârșirii faptei. Legea penală care înlătură caracterul
infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația
persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra
persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei
legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat
pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau
înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect
retroactiv. Instanța apreciază acțiunile inculpatului în contextul tuturor
2
circumstanțelor care au existat în momentul săvârșirii infracțiunii.” (vol. II, f. d. 25-
26).
Astfel, individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost efectuate corect, în
conformitate cu cerințele și exigențele legii.
S-a evidențiat că inculpatul Preguza V. anterior a fost tras la răspundere penală,
antecedentele penale fiind stinse (vol. I, f.d. 205); totodată infracțiunea săvârșită
prezintă pericol social sporit, fiind clasificată ca gravă, potrivi art. 16 alin. (4) Cod
penal.
Prin urmare, ținând cont de persoana inculpatului Preguza V. și de
circumstanțele cauzei, s-a evidențiat că nu există temei privind aplicarea prevederilor
art. 90 Cod penal, care reglementează condamnarea cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei. Totodată, lipsește temei pentru aplicarea prevederilor art. 79 Cod
penal, care reglementează aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de
lege.
Instanța de apel a menționat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată
concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și
analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.
Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute
legal, au fost admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și au
fost apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală.
Sentința primei instanțe a fost motivată și argumentată din punct de vedere al
temeiniciei și legalității, sub aspectul că vinovăția inculpatului Preguza V. în
săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta
acestuia, reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii imputate.
Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpatul nu cade sub incidența Legii
privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova, existând restricția prevăzută la articolul 10 alin. (1), lit. d) - nu
se aplică amnistia persoanei care săvârșit infracțiunea prevăzută de articolul 325 Cod
penal.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Natalia Pruteanu în
numele inculpatului Preguza Vadim, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinat, prin care solicită
casarea acesteia cu, emiterea unei hotărâri de achitare în privința lui Preguza Vadim,
sau aplicarea unei pedepse nonprivative de libertate. Recurentul invocă că
colaboratorul de poliție Gîncu Adrian,prin comportamentul său l-a determinat pe
inculpat la comiterea acestei fapte; însăși colaboratorul de poliție Gîncu Adrian l-a
telefonat insistent pe Preguza Vadim la data de 20.05.2014, din ce reiese că
inculpatul a fost provocat de colaboratorul de poliție, iar instanța de apel nici nu s-a
expus asupra acestei invocări; cauza a fost examinată unilateral; lipsește latura
obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii; pedeapsa aplicată inculpatului este prea
aspră; în prezenta cauză se regăsesc condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 90
Cod penal.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim, prin care a menționat că,
este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă
și corespunde prevederilor legale.
3
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către avocatul Natalia Pruteanu în numele inculpatului Preguza Vadim în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel
poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond
ori de apel.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel la judecarea cauzei.
În sensul dispozițiilor din art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, se reține că
recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură penală.
Colegiul penal indică că, potrivit art. 401 Cod de procedură penală în coroborare
cu art. 421 al aceluiași Cod, recurs ordinar poate declara și apărătorul, în numele
inculpatului.
Apărătorul, este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă
interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin toate
mijloacele neinterzise de lege.
Potrivit materialelor dosarului, împotriva deciziei instanței de apel în numele
inculpatului a declarat recurs ordinar avocatul Natalia Pruteanu. Instanța de recurs
constată că, la recursul ordinar a fost anexată copia unui mandat (f.d. 112, vol. II) la
care a fost aplicată ștampilă umedă al apărătorului precum că copia corespunde
originalului. Mai mult, instanța de recurs constată că, copia mandatului anexat la
recursul ordinar diferă de mandatul original (f.d.76, vol. II) în care lipsește numărul
contractului de asistență juridică și data întocmirii acestuia. Totodată, atît la originalul
mandatului cît și la copia anexată la recurs ordinar lipsește data, luna și anul de cînd
a fost eliberat mandatul.
Colegiul penal menționează că, potrivit art. 67 alin. (2) Cod de procedură
penală, în calitate de apărător în procesul penal pot participa: 1) avocatul; 2) alte
persoane abilitate prin lege cu atribuții de apărător; 3) un avocat din străinătate în
cazul în care acesta este asistat de o persoană indicată la pct.1). Iar potrivit alin. (3)
persoanele indicate în alin.(2) capătă calitatea de apărător din momentul în care și-au
asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză cu consimțămîntul
acesteia. Apărătorul, după ce și-a asumat angajamentul de a apăra, trebuie să anunțe
despre aceasta organul de urmărire penală sau instanța.
Potrivit art. 70 alin. (7) Cod de procedură penală, pentru confirmarea calității și
împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanței:
1) documentul ce confirmă apartenența lui la avocatură; 2) documentul ce confirmă
că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislației Republicii
Moldova; 3) mandatul biroului de avocați sau un alt document ce îi confirmă
împuternicirile. Iar potrivit alin.(8) Persoana care pretinde să participe în cauza dată
în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea și
împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfășurarea procesului
penal în calitatea respectivă, fapt asupra căruia se adoptă o hotărîre motivată.
4
Prin urmare, Colegiul penal atestă că la materialele cauzei lipsesc date
confirmative în privința faptului că avocatul Natalia Pruteanu a fost împuternicit legal
pentru a declara recurs ordinar în numele inculpatului Preguza Vadim, motiv din care
instanța de recurs ordinar consideră că recursul declarat de către acesta este
inadmisibil, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Natalia Pruteanu în
numele inculpatului Preguza Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Preguza
Vadim XXX, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 11 iulie 2018.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
5